1ra-1344/2017 — Art.188 alin.2 lit.b,e,f CP, art.354 CC

Prima instanță: 31.07.2013 - 28.10.2014;

Instanța de apel: 26.11.2014 - 16.02.2016; Rejudecare: 19.08.2016 – 15.02.2017;

Instanța de recurs: 1) 26.04.2016 - 12.07.2016, dispusă rejudecarea; 2) 27.07.2017 - 20.12.2017. CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 28 octombrie 2014, Ungureanu Veaceslav a fost condamnat în baza art. 287 alin.(3) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 1 În baza art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugat parțial pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Hîncești din 10.06.2011, prin care Ungureanu Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 171 alin. (1) Cod penal la 4 ani închisoare și în baza art. 187 alin.(2) lit. e) Cod penal la 4 ani închisoare, cu amendă în mărime de 600 unități convenționale, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 6 (șase) ani închisoare, cu amendă în mărime de 600 unități convenționale, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Sîli Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat:  în baza art.179 alin. (2) Cod penal, la 1 an închisoare,  în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 8 ani închisoare;  în baza art. 287 alin. (3) cod penal, la 3 ani închisoare. În baza art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Sîli Veaceslav i-a fost stabilită pedeapsa de 8 ani 6 luni închisoare cu executarea în penitenciar pentru bărbați de tip semiînchis. Prin aplicarea prevederilor art. 85 alin. (1) și (3) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, prin sentințele Judecătoriei Hîncești din 16.02.2010 în baza art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, prin care a fost condamnat la 5 ani închisoare cu aplicarea art. 90 Cod penal, pe un termen de probă de 5 ani, fiindu-i stabilită lui Sîli Veaceslav pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Pe art. 208 alin. (1) Cod penal, Sîli Veaceslav a fost achitat pe motivul lipsei în acțiunile sale a semnelor de infracțiune. Codreanu Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat:  în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, la 1 an închisoare;  în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 3 ani închisoare;  în baza art. 208 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare. În baza art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Codreanu Nicolae i-a fost stabilită pedeapsă de 3 ani 6 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 85 alin. (1) și (3) Cod penal, la pedeapsa stabilită i-a fost adăugat parțial pedeapsa aplicată, prin sentința Judecătoriei Hîncești din 11.04.2014, prin care Codreanu Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 172 alin. (2) lit. c) Cod penal la 4 ani închisoare, astfel, stabilindu-i pedeapsă definitivă de 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar pentru bărbați de tip semiînchis. În baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, Codreanu Nicolae a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. Codreanu Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat:  în baza art. 179 alin.(2) Cod penal, la 1 (un) an închisoare;  în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 3 ani închisoare; În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Codreanu Ion pedeapsă definitivă de 3 ani 6 luni închisoare. Conform art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate lui Codreanu Ion pe un termen de probă de 3 ani. În baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, Codreanu Ion a fost achitat. 2 2. Pentru a se pronunța instanța de fond a reținut că, inculpații Sîli Veaceslav și Codreanu Nicolae, la 10.06.2013 aproximativ la ora 21:00, în XXXXX, împreună cu minorul Codreanu Ion, a.n. 08.02.1996, fără consimțământul găzdașului Vitalie Perevoznic, au pătruns ilegal în curtea gospodăriei apoi în domiciliu, unde intenționat i-au aplicat lovituri cu mâinile, picioarele și cu o bâtă de lemn peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală, vătămări corporale neînsemnate, ignorând cerințele lui V. Perevoznic de a părăsi domiciliu. Tot ei, Sîli Veaceslav, Codreanu Nicolae și minorul Codreanu Ion, continuându-și intențiile infracționale, la 10.06.2013, în intervalul de timp 21:00 -21:30, în XXXXX, în gospodăria lui Chirilă Ion, unde se aflau la gazdă Perevoznic Vitalie și Nița Vasile și alții, fără motiv, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu deosebită obrăznicie, exprimându-se cu cuvinte necenzurate în prezența a mai multor persoane, la observațiile cărora n-au reacționat, adresând amenințări, tulburându-le liniștea și ambianța liniștită de conviețuire în societate, timp îndelungat, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, intenționat i-au aplicat lovituri cu pumnii, picioarele și o bâtă de lemn peste cap și diferite părți ale corpului lui Perevoznic Vitalie și Nița Vasile, cauzându-le, conform concluziilor expertizelor medico-legale: lui Perevoznic Vitalie vătămări corporale neînsemnate și lui Nița Vasile vătămări corporale ușoare, între timp, lovind câinele cu bâtă de lemn și totodată lovind în parbrizul microbuzului ce aparține cu drept de proprietate lui Celac Vitalie, deteriorându-l, aruncând prin curte cu diferite obiecte, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Continuându-și acțiunile infracționale, inculpații Sîli Veaceslav, Codreanu Nicolae, Ungureanu Veaceslav și minorul Codreanu Ion, la data de 10.06.2013 în intervalul de timp 21:30 - 22:30, în XXXXX, în stradă, apoi pe teritoriul cimitirului, fără motiv, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, exprimându-se cu cuvinte necenzurate, intenționat i-au aplicat multiple lovituri cu mâinile, picioarele și cu o bâtă de lemn pe diferite părți ale corpului lui Nița Vasile și Untilă Nicolae, cauzându-le, conform raportului de examinare medico-legală, lui Nița Vasile vătămări corporale ușoare și lui Untilă Nicolae, dureri fizice. Tot el, inculpatul Sîli Veaceslav, la 10.06.2013, în intervalul de timp 21:30 - 22:30, în XXXXX, în stradă, lângă cimitir, cu scop cupidant, aplicând violența periculoasă pentru viața și sănătatea lui Vasile Nița, manifestată prin aplicarea multiplelor lovituri cu mâinile și picioarele cât și cu o bâtă de lemn, peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală, vătămări corporale ușoare, care au dus la dereglarea sănătății de la 6 până la 21 de zile, ori de scurtă durată, și a sustras în mod deschis de la ultimul un lănțișor de aur în valoare de 5 831 lei, cauzându-i daune materiale în proporții considerabile. Tot el, Codreanu Nicolae, la 10.06.2013, cunoscând cu certitudine de faptul, că Codreanu Ion este minor, prin îndemn și exemplu propriu neîncuviințat de societate, l-a atras pe acesta din urmă la activitate criminală, adică la comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2), 287 alin.(3) Cod penal. Totodată, inculpaților Codreanu Nicolae și Codreanu Ion li se încriminează că, ei continuându-și acțiunile sale criminale la 10.06.2013, între orele 21:30 - 22:30, în XXXXX, în stradă, lângă cimitir, cu scop cupidant, aplicând violența periculoasă pentru 3 viața și sănătatea lui Vasile Nița, manifestată prin aplicarea multiplelor lovituri cu mâinile și picioarele cât și cu o bâtă de lemn, peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală, vătămări corporale ușoare, care au dus la dereglarea sănătății de la 6 până la 21 de zile, ori de scurtă durată, și au sustras în mod deschis de la ultimul un lănțișor de aur în valoare de 5 831 lei, cauzându-i daune materiale în proporții considerabile. La fel, inculpatului Sîli Veaceslav i se încriminează, că el la data de 10.06.2013 cunoscând cu certitudine de faptul, că Codreanu Ion este minor, prin îndemn și exemplu propriu neîncuviințat de societate, l-a atras pe acesta din urmă la activitate criminală, adică la comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2), 287 alin.(3) Cod penal. 3. Nefiind de acord cu sentința, au atacat-o cu apeluri: Procurorul, care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea achitării inculpaților N. Codreanu și I. Codreanu în baza art. 188 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, cît și a inculpatului V. Sîli în baza art. 208 alin. (1) Cod penal, din motivul ilegalității ei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Codreanu Nicolae și Codreanu Ion să fie declarați culpabili de săvârșirea infracțiunii prevăzute de 188 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal și inculpatul Sîli Veaceslav culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) Cod penal cu stabilirea pedepselor în formă de închisoare, în privința lui Codreanu Nicolae pe un termen de 8 ani; lui Codreanu Ion pe un termen de 5 ani și inculpatului Sîli Veaceslav pe un termen de 1 an. În baza art. 70, 84, alin. (1), 85 alin.(l) și (3) Cod penal, de-a stabili pedeapsă definitivă lui Codreanu Ion, pentru cumul parțial de infracțiuni sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, iar inculpaților Sîli Veaceslav și Codreanu Nicolae, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, pentru fiecare, cu executarea pedepselor într-un penitenciar pentru bărbați, de tip semiînchis. În motivarea apelul a invocat următoarele: - instanța de judecată, la adoptarea sentinței de achitare a inculpaților Nicolae Codreanu și Ion Codreanu, în partea ce ține de acuzațiile aduse lor în baza art. 188 alin.2) lit. b),e), f) Cod penal, s-a bazat în exclusivitate pe declarațiile depuse de către inculpați, fără a da o apreciere declarațiilor depuse de către partea vătămată V. Niță atât la etapa urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești, declarațiile acestuia au fost date citire în ședința de judecată pe care partea vătămată le-a confirmat ca fiind veridice; - faptul coparticipării inculpaților N. Codreanu și I. Codreanu se confirmă și de către inculpatul Ungureanu Veaceslav, precum și de martorii V. Ucrainschi, M. Matveev și N. Untilă; - inculpații N. Codreanu și I. Codreanu în timpul sustragerii lanțului de aur de către inculpatul V. Sîli de la gâtul părții vătămate V.Niță, cât și ulterior din buzunarul hainei au fost prezenți și au acceptat acțiunile ilegale ale ultimului, prin aceia că, au continuat să lovească în victimă cu mâinile, picioarele și cu o bâtă, astfel lipsind-o de posibilitate reală de a opune rezistență; - atât la etapa urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că frații Codreanu au aplicat lovituri cu bâta, însă instanța îl găsește vinovat de săvârșirea infracțiunii în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, numai pe inculpatul Sîli Veaceslav, însă agravantele prevăzute la alin. (2) lit. b), e) nu au fost excluse, mai mult ca 4 atât, în dispozitivul sentinței nu este indicat că inculpatul Codreanu Nicolae se achită în baza articolului susmenționat; - analizând probele cercetate și elucidate pe parcursul cercetării judecătorești a fost stabilit cu certitudine săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal de către Codreanu Nicolae și Codreanu Ion, însă contrar tuturor acestor circumstanțe instanța de judecată unilateral a admis argumentele apărării care s-au dovedit a fi pur formale și declarative în acest sens; - Sili Veaceaslav se învinuiește în aceia că el, la 10.06.2013, cunoscând cu certitudine de faptul că, Codreanu Ion, este minor, prin îndemn și exemplu propriu neîncuviințat de societate, l-a atras pe acesta din urmă la activitate criminală, adică la comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2), 287 alin.3) și 188 alin.2). lit. b), e), f) Cod penal; - inculpatul V. Sîli la etapa urmăririi penale a confirmat că, știa despre vârsta lui Codreanu Ion care era minor la acel moment, deoarece se cunoșteau din copilărie și declarațiile date în cadrul cercetării judecătorești precum că, declarațiile depuse inițial nu sunt adevărate, fiindcă au fost depuse la indicația lui Ungureanu Veaceslav, urmează a fi apreciate critic de către instanța, pe motiv că, inculpatul conștientizând pe parcurs că a mai săvârșit o infracțiune, neagă acest fapt, în scop de apărare și evitare a răspunderii penale; - cât privește intenția inculpatului de a-l atrage pe Codreanu Ion la săvârșirea infracțiunilor imputate este dovedită prin declarațiile părții vătămate V. Niță; - Codreanu Ion în cadrul cercetării judecătorești nu a negat faptul că, l-a lovit pe V. Nița cu bâta la picioare, însă nu a dorit să comunice că a fost la indicația lui V. Sîli, pentru a-l apăra pe ultimul; - în privința inculpatului Ungureanu Veaceslav, instanța de judecată eronat i-a cumulat în baza art. 85 pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Hîncești din 10.06.2011, pe motiv că, această sentință a fost cumulată parțial prin sentința Judecătoriei Hîncești din 13.06.2014, prin care a fost recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal și stabilită pedeapsă cu închisoare pe termen de 4 ani, cu privarea de a conduce mijloace de transport 5 ani, fiindu-i stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 7 ani, cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis; - a menționat că, sentința nominalizată nu a fost prezentată instanței, deoarece la momentul dezbaterilor judiciare nu era definitivă, fiind atacată la Curtea de Apel Chișinău. Avocatul Țigănașu Elena în numele inculpatului Sîli Veaceslav, a solicitat casarea sentinței cu privire la condamnarea lui Sîli Veaceslav în baza art. 179 alin. (2), art. 287 alin. (3), art. 188 alin. (2) lit. b), e), f), art. 208 alia. (1) Cod penal, ca fiind nefondată și neîntemeiată, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Sîli Veaceslav să fie achitat pe art. 287 alin. (3), art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal,din motivul lipsei elementelor infracțiunii, iar pe art. 179 alin. (2) Cod penal să fie încetat procesul penal în legătură cu împăcarea părților. În motivarea apelului a invocat următoarele: - sentința nominalizată este eronată, nefondată, lipsită de suport normativ și faptic, deoarece circumstanțele și probele admise de către instanța de fond nu au o calitate de 5 pertinență, contravin în esența lor și nu pot servi ca temei pentru pronunțarea unei sentințe de condamnare; - în cadrul examinării judiciare partea vătămată Niță Vasile a explicat că a fost lovit de câteva ori, însă el nu are careva leziuni corporale grave sau medii, tot el a mai declarat în instanță că Sîli V. i-a scos de la el un lănțișor dar nu l-a bătut, și la pus la el în buzunar. La fel în declarațiile date în cadrul urmăririi penale Niță V. a declarat că nu consideră că a fost bătut pentru a-i sustrage bunurile. Potrivit declarațiilor date de martorul Gulca Igor în cadrul ședințelor judiciare a declarat „ că Nită V. i-a spus că lănțișorul de aur posibil a căzut jos din buzunar în timpul altercațiilor căci când a venit acasă era cu buzunarele rupte, declarațiile martorului Ucrainschi Valeriu. Nită V. nu ține minte cine i-a luat lănțișorul”. Fiind audiat suplimentar, partea vătămată a declarat, că posibil ca lănțișorul din aur să fi rupt în timpul bătăii, precis el nu ține minte, dar cu precizie știe că i s-a întors a doua zi de către Ungureanu V. (f.d.11); - instanța de fond a pus la baza sentinței de condamnare declarații contradictorii care au fost în dificultate de a relata consecvent, adecvat circumstanțele cazului din motivul lipsei de incertitudine; - din probele administrate în cadrul examinării judiciare prin declarațiile martorilor și ale inculpaților frații Codreanu, rezultă, că inculpatul Sîli Veaceslav nu a fost în stare să comită infracțiunea imputată, fiind permanent împreună și în vizorul lor cu frații Codreanu; - la caz, legea prevede că, dacă inculpatul Sîli V. nu l-a bătut pentru a lua bunurile personale a lui Niță Vasile, nu i-a amenințat cu un pistol, față de partea vătămată nu a fost exercitată nici o violență periculoasă, apoi acțiunile inculpatului nu pot fi încadrate juridic în prevederile art. 188 alin. (2) Cod penal ,,tîlhărie” și urmează a fi achitat pe acest articol; - procurorul nu a asigurat prezența mai multor martori, iar probele supuse verificării nemijlocite confirmă doar cauzarea leziunilor corporale și nu săvârșirea sustragerii; - instanța de fond nu s-a expus asupra concluziilor apărătorului, prin care s-a conchis că din probele prezentate, nu rezultă cu certitudine că acțiunile inculpatului au fost întreprinse cu scop de sustragere a bunurilor părții vătămate, nu s-a confirmat intenția ultimului de a sustrage de la partea vătămată a bunului, i-au fost provocate leziuni corporale ușoare, partea vătămată nu are careva pretenții față de inculpat, părțile s-au împăcat, și în acest sens comiterea de către inculpat a acestei infracțiuni nu și-a găsit expresie elocventă, pertinentă, nu are un suport legal și probant și el urmează a fi achitat pe acest capăt de acuzare; - la emiterea sentinței de condamnare instanța de fond se contrazice în concluzii (f.d. 22-23, vol. III) ...în ședința de judecată vinovăția inculpaților Sîli V., Codreanu I. și Codreanu N. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. 2) lit. b), e), f), Cod penal a fost dovedită, însă în dispozitivul sentinței (f.d. 28) în baza art. 188 alin. 2) lit. b), e), f) Cod penal pe Codreanu Ion de achitat (f.d. 27) în privința inculpatului Codreanu Ion referitor la infracțiune nici nu s-a pronunțat; - instanța de fond a comis o eroare de drept în acțiunile inculpatului au fost încadrate greșit în prevederile art. 188 alin. (2) Cod penal, încălcarea prevederilor art. 20 din Constituția RM și art. 6 și 13 CEDO; 6 - referitor la condamnarea în temeiul art. 287 alin. (3) Cod penal, nu se atestă aspectul subiectiv și obiectiv al componenței de infracțiune imputate inculpatului din următoarele considerente: în acțiunile inculpaților lipsește obiectul juridic al infracțiunii de huliganism, ce îl constituie ordinea publică, trăsătură esențială. Inculpatul Sîli Veaceslan se învinuiește că a încălcat ordinea publică însă conform celor constatate s-a stabilit că inițiatorul conflictului a fost Ungureanu Veaceslav și Gulca Igor la domiciliul acestuia, ceea ce exclude componența de infracțiune „încălcarea ordinii publice” în concluzie încălcarea ordinii publice de către inculpat nu a fost dovedită; - acțiunile de huliganism, după cum au fost calificate, sunt orientate de regulă, spre reacția publicului, implicând jignirea demnității publice și încălcarea grosolană a ordinii publice, însă în cazul dat, nu poate fi vorba de cinism deosebit și nici de obrăznicie deosebită, din simplu motiv, că inculpatul nu a săvârșit fapta respectivă din lipsă de respect față de societate sau, vrând să încalce ordinea publică, ci dimpotrivă comportamentul părților vătămate i-au făcut să întreprindă acțiuni asupra lor; - din declarațiile martorilor și a părților vătămate nimeni nu a indicat că acțiunile inculpatului ar fi fost îndreptate spre încălcarea ordinii publice, deși acțiunile s-au petrecut în curte și în stradă, acesta nu a fost un act îndreptat la tulburarea ordinii publice, ci a fost un conflict privat apărut anterior la data de 8-9 iunie 2013 între Ungureanu V., Niță V., Gulca Igor și Perevoznic Vitalie; - acțiunile inculpatului Sîli V. nu cad sub incidența art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece lipsește intenția directă, fapt ce este strict necesar în infracțiunea încriminată, element obligatoriu al laturii subiective a acestei componențe de infracțiuni o asemenea încriminare, inevitabil duce la achitarea inculpatului pe acest articol, din - motivul lipsei elementelor constitutive ale prezentei componențe de infracțiuni; - învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal se bazează și pe declarațiile părților vătămate care au fost depuse în diferite perioade de timp și care au trezit dubii în partea veridicității lor; - acuzatorul a înaintat învinuirea care este bazată pe presupuneri, ce rezultă din declarațiile părților vătămate și a martorilor care de fapt sunt prietenii lor; - în instanța de judecată Perevoznic și Niță au declarat că inițiatorul conflictului a fost Ungureanu V. El a început primul să se certe cu Perevoznic și Niță alergând spre Sîli V. și frații Codreanu strigând că el este bătut, ca urmare inculpatul Sîli V. alergând pentru a-l proteja, și chiar dacă i-a aplicat mai multe lovituri lui Niță nu a folosit bâta; - instanța de fond nu a luat în considerație faptul că inculpatul Sîli V. a acționat în vederea apărării personale, de la atac ce prezenta pericol pentru viață, a curmat acțiunile părților vătămate, cât și în vederea apărării minorului Codreanu Ion., el, acționând în limitele legitimii apărări, neavând intenții directe de a comite un act de huliganism posibil de răspundere penală. La calificarea faptei nu a luat în considerație că conflictul a fost inițiat de Perevoznic Vitalie și Gulca Igor, care a invitat inculpații în gospodărie la Chirilă Ion pentru ai servi cu bere și frigărui; - potrivit documentelor medicale expertizei medico-legale din 11.06.2013 în privința lui Perevoznic V. s-a constatat vătămări corporale neînsemnate, iar în privința lui Nița V. i-au fost provocate vătămări corporale ușoare și nu grave, care impune răspunderea administrativă. 7 Inculpatul Ungureanu Veaceslav, a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat pe art. 287 alin. (3) Cod penal și să fie exclusă din pedeapsa definitivă stabilită în baza art. 85 Cod penal, pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Hîncești din 10.06.2011, din motiv că această pedeapsă deja a fost inclusă în sentința Judecătoriei Hîncești din 13 iunie 2014. În motivarea apelul a invocat nevinovăția sa de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece nu au fost acumulate probe care ar demonstra vinovăția sa de comiterea acestei infracțiuni, și în acest sens, a indicat declarațiile date în ședința de judecată de partea vătămată Perevoznic Vitalie și a martorilor Matveev Maxim și Ucrainschi Valeriu, care au fost la locul conflictului și au confirmat că, Ungureanu Veaceslav la bătaie nu a participat, iar de cele întâmplate în cimitir cunosc din auzite. Totodată, a menționat că, ceilalți inculpați au depus declarații împotriva sa din motiv că, ei sunt arestați, iar el se afla în libertate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea hotărârii atacate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut, că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra nevinovăției inculpatului Sîli Veaceslav Tudor pe art. 208 alin. (1) Cod penal, și inculpaților Codreanu Nicolae Gheorghe și Codreanu Ion Gheorghe pe art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, totodată, indicând că, pe celelalte capete de învinuire corect au fost recunoscuți vinovați și condamnați inculpații Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe și Ungureanu Veaceslav Nicolae, cărora le-a fost stabilită o pedeapsă legală, echitabilă și proporțională faptelor comise. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpaților de săvârșirea infracțiunilor imputate pentru care au fost condamnați, a fost dovedită pe deplin prin cumulul de probe administrate de organul de urmărire penale, cercetate în instanța de fond și verificate în instanța de apel în corespundere cu prevederile legale, astfel, ajungând la concluzia că examinarea cauzei penale a avut loc cu respectarea legislației în vigoare, instanța de fond și-a motivat soluția adoptată, deci, nu a comis careva omisiuni, erori sau viciu fundamental și a pronunțat o sentință legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârile menționate, au atacat cu recursuri ordinare: - procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocând aceleași motive care au fost expuse în cererea de apel, și anume privind achitarea inculpaților N. Codreanu și I. Codreanu în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cât și a inculpatului V. Sîli în baza art. 208 alin. (1) Cod penal, considerând că probele acumulate în cauza dată și prezentate de acuzatorul de stat în sprijinul învinuirii dovedesc pe deplin vinovăția acestora de săvârșirea infracțiunilor imputate prin rechizitoriu; - avocatul Țigănașu Elena în numele inculpatului Sîli Veaceslav, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul Sîli V. să fie achitat pe art. 287 alin. (3), 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, pe motivul lipsei elementelor infracțiunii și să fie 8 încetat procesul penal pe art. 179 alin. (2) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților, invocând aceleași motive care au fost expuse în cererea de apel.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 iulie 2016 au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2016, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Pentru a se pronunța, instanța de recurs a constatat că, și-au găsit confirmarea temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel de către procuror și apărător, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs. Pornind de la motivele recursurilor ordinare declarate de apărător și procuror, care au fost indicate de către ultimii și în apel, rezultă că instanța de apel și-a argumentat soluția superficial privitor la respingerea și aprecierea critică a mai multor probe ale acuzării și apărării. Din conținutul deciziei atacate rezultă că instanța de apel nu a verificat minuțios probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală și nu au fost supuse analizei în coroborare, la baza deciziei adoptate, fiind reținute aceleași probe, care au fost cercetate de instanța de fond și doar enumerate în decizie, neexaminând sub toate aspectele hotărârea primei instanțe. Totodată, instanța de recurs menționează că, instanța de apel a menținut sentința, însă nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și anume: în descriptivul sentinței (f.d. 22-23, vol. III), se menționează că, ...în ședința de judecată vinovăția inculpaților Sîli V., Codreanu I. și Codreanu N. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.2) lit. b), e), f), Cod penal, a fost dovedită…, însă în dispozitivul sentinței (f.d.28) ,, … în baza art. 188 alin. 2) lit. b), e), f) Cod penal pe Codreanu Ion - de achitat” (f.d. 27) ,, … în baza art. 188 alin. 2) lit. b), e), f) Cod penal pe Codreanu Nicolae – se achită pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat”. De asemenea, prima instanța în dispozitivul său nu a menționat din ce considerente îl achită pe Codreanu Ion de pe învinuirea adusă pe art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, iar instanța de apel a trecut cu vederea asupra acestui fapt. Mai mult, inculpatul Sîli V., fiind condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, instanța de fond a menționat că, „… vinovăția lui Sîli V. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, în ședință de judecată a fost dovedită. Vina acestuia a fost demonstrată în ședința de judecată prin declarațiile părții vătămate Niță V., care a menționat că în timpul altercațiilor de la cimitir, inculpatul Sîli V. i-a sustras lănțișorul de aur de la gât, ulterior la întors părții vătămate, după ce i-a restituit lănțișorul de aur lui Niță V., inculpatul Sîli V. l-a întrebat unde este pus lănțișorul de aur și verificându-l prin buzunarul pantalonilor i l-a luat”. În această situație, instanța de fond urma să se expună asupra semnelor calificative - lit. b) – de două sau mai multe persoane și lit. e) – cu aplicarea obiectului folosit în calitate de armă, însă atât instanța de fond, cât și instanța de apel au trecut cu vederea asupra expunerii semnelor calificative pentru Sîli V. privind infracțiunea incriminată - tîlhăria. 9 De asemenea, instanța de apel s-a pronunțat superficial-arbitrar asupra argumentului invocat de procuror precum că, Sîli V. eronat a fost achitat de sub învinuirea adusă pe art. 208 alin. (1) Cod penal, menționând că, ,,… din analiza probelor admisibile, concludente, pertinente, utile și administrate nemijlocit în ședința de judecată și verificate în cadrul instanței de apel, dovedesc nevinovăția acestuia în comiterea infracțiunii incriminate. Nu au fost prezentate careva probe care ar demonstra intenția directă a inculpatului de a atrage minorul în comiterea infracțiunii”. Or, în faza urmăriri penale, Sîli V. a confirmat faptul despre vârsta lui Codreanu Ion, care era minor la acel moment, deoarece se cunoșteau din copilărie și din declarațiile părții vătămate, care a menționat că „el fiind împreună cu N. Untilă, în momentul când s-au întâlnit în prejma cimitirului cu două persoane din cele patru, unul din ei era înalt și unul mai josuț, care era cu bâta în mână, după ce au fost întrebați de ce au fugit din ogradă, băiatul mai înalt i-a zis celuilalt să-l lovească cu bâta în cap, însă a fost lovit la picior”, atât, la etapa urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești băiatul mai înalt s-a dovedit a fi Sîli Veaceslav împreună cu Codreanu Ion. La rândul său, inculpatul Codreanu Ion în cadrul cercetării judecătorești nu a negat faptul că, l-a lovit pe V. Nița cu bâta la picioare, însă nu a dorit să comunice că a fost la indicația lui V. Sîli, pentru a-1 apăra pe ultimul. Totodată, Colegiul penal lărgit a menționat că, instanța de apel, menținând sentința primei instanțe, la fel, a trecut cu vederea în privința inculpatului Ungureanu Veaceslav, căruia eronat i s-a cumulat în baza art. 85 Cod penal, pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Hîncești din 10.06.2011, pe motiv că, această sentință a fost cumulată parțial cu sentința Judecătoriei Hîncești din 13.06.2014, care nu era definitivă la momentul emiterii sentinței din 28.10.2014, astfel instanța de apel urma să modifice aplicarea art. 85 Cod penal. Astfel, decizia instanței de apel este una contradictorie ce nu corespunde situației de fapt stabilită, deoarece instanța nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, a susținut o poziție eronată a instanței de fond în ce privește aprecierea probelor, acceptând niște concluzii de ordin general, cu privire la conținutul declarațiilor martorilor, precum și probelor materiale. Totodată, a fost notificat de către instanța de recurs că, în procesul-verbal al ședinței instanței de apel, au fost verificate un șir probe, cărora instanța în decizia sa, nu le-a dat nici o apreciere din punct de vedere al pertinenței, utilității, coroborării acestora, astfel, ajungând la concluzia, că instanța de apel a examinat superficial apelurile declarate, nu a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2017 au fost admise cererile de apel înaintate de procuror, de avocatul Țigănașu Elena în numele inculpatului Sîli Veaceslav, de inculpatul Ungureanu Veaceslav, casată sentința Judecătoriei Hîncești din 28 octombrie 2014, inclusiv în baza art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală, și prin efect extensiv și asupra inculpaților Codreanu Nicolae Gheorghe și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, în partea respectivă după cum urmează: Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, au fost achitați, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. 10 Procesul penal de învinuire a lui Sîli Veaceslav Tudor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, a fost încetat, din motivul că partea vătămată, Perevoznic Vitalie s-a împăcat cu inculpatul, eliberându-l pe Sîli Veaceslav Tudor de la răspunderea penală. A fost încetat procesul penal privind învinuirea lui Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 179 alin.(2) Cod penal, în temeiul art. 2 al Legii nr. 210 din data de 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova. A fost încetat procesul penal în baza art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală în cauza penală privind învinuirea lui Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin.(3) Cod penal, pe motiv că fapta comisă constituie contravenția prevăzută de art. 354 Cod Contravențional. Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe au fost liberați de răspundere contravențională, conform art. 30 Cod Contravențional, în legătură cu expirarea termenului prescripției răspunderii contravenționale. Sîli Veaceslav Tudor a fost recunoscut vinovat și condamnat:  în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal la 2( doi) ani 6( șase) luni închisoare;  în baza art.208 alin.(1) Cod penal la 1( unu) an închisoare. Conform prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Sîli Veaceslav Tudor i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 (trei) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art.85 Cod penal, la pedeapsa stabilită lui Sîli Veaceslav Tudor s-a adăugat parțial, prin cumularea pedepselor, pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Hîncești din data de 16 februarie 2010, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Codreanu Nicolae Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat:  în baza art.287 alin.(3) Cod penal la 3( trei) ani închisoare;  în baza art.208 alin.(1) Cod penal la 1 ( unu) an închisoare. Conform prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Codreanu Nicolae Gheorghe i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 (trei) ani 6( șase) luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art.84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Hîncești din data de 11 aprilie 2014, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Codreanu Ion Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod penal la 3( trei) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii stabilite lui Codreanu Ion Gheorghe pe o perioadă de probațiune de 2(doi) ani. 11 Ungureanu Veaceslav Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal la 3( trei) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art.84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Hîncești din data de 13 iunie 2014, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 8 (opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a se pronunța, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 27, 99-101 ale Codului de procedură penală, și cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le minuțios, prin prisma admisibilității, pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, a conchis că din probele administrate la materialele dosarului rezultă vinovăția inculpaților Sîli Veaceslav și Ungureanu Veaceslav Nicolae în comiterea componenței de infracțiune prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal – „Huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită săvârșită de două sau mai multe persoane”; a lui Sîli Veaceslav Tudor și a lui Codreanu Nicolae Gheorghe în comiterea componenței de infracțiune prevăzute de art. 208 alin.(1) Cod penal - „ Atragerea minorilor la activitatea criminală sau instigarea lor la săvârșirea infracțiunilor, precum și determinarea minorilor la săvârșirea unor fapte imorale (cerșetorie, jocuri de noroc, desfrâu etc.), săvârșite de o persoană care a atins vârsta de 18 ani " și a lui Codreanu Nicolae și Codreanu Ion în baza art. 287 alin.(3) Cod Penal - „Huliganismul agravat, adică acțiunile prevăzute la alin.(l) sau (2), dacă au fost săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății". Totodată, instanța de apel a conchis asupra achitării inculpaților Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe de sub învinuirea imputată în baza art. 188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, precum și încetării procesului penal de învinuire a lui Sîli Veaceslav Tudor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.(2) Cod penal, din motivul că partea vătămată Perevoznic Vitalie s-a împăcat cu inculpatul. La fel, instanța de apel a considerat necesar a înceta procesul penal în baza art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală privind învinuirea lui Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin.(3) Cod penal, pe motiv că fapta comisă constituie contravenția prevăzută de art. 354 Cod Contravențional, precum și a înceta procesul penal privind învinuirea lui Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.(2) Cod penal, în temeiul art. 2 a Legii nr. 210 din data de 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova. În continuare, instanța de apel, notificând prevederile art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, cât și dispoziția art. 415 alin.(21) Cod de procedură penală, a indicat că, în baza art. 208 alin.(1) Cod penal s-a audiat suplimentar inculpații și părțile vătămate și au fost verificate și cercetate declarațiile și probele materiale prezente la cauza penală respectivă. 12 Ca urmare, instanța de apel a considerat, că vinovăția inculpaților Sîli Veaceslav și Ungureanu Veaceslav Nicolae în comiterea componenței de infracțiune prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, a lui Sîli Veaceslav Tudor și Codreanu Nicolae Gheorghe în comiterea componenței de infracțiune prevăzute de art. 208 alin.(1) Cod penal, a lui Codreanu Nicolae și Codreanu Ion în baza art. 287 alin.(3) Cod Penal și a lui Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe în comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod Contravențional se dovedește prin probatoriul invocat de partea acuzării în prezentul proces de judecată. Totodată, instanța de apel, notificând prevederile art. 24 alin.(3) Cod de procedură penală, a indicat că a explicat părților posibilitatea de a prezenta probe, însă inculpații Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe și Ungureanu Veaceslav Nicolae și apărătorii acestora, în ședința instanței de apel au declarat că careva probe nu au. Astfel, cercetând totalitatea probelor administrate la prezenta cauză penală, instanța de apel a considerat necesar de a califica faptele inculpatului Sîli Veaceslav în baza art. 287 alin.(2) lit. b), art. 208 alin.(1) Cod penal și art. 354 Cod Contravențional; faptele inculpatului Codreanu Nicolae în baza art. 287 alin.(3), art. 208 alin.(1) Cod penal și art. 354 Cod Contravențional; faptele inculpatului Codreanu Ion în baza art. 287 alin.(3) Cod penal și art. 354 Cod Contravențional și faptele inculpatului Ungureanu Veaceslav în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Totodată, indicând că în speță nu se atestă în acțiunile inculpaților Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe și Codreanu Ion Gheorghe elementele componenței prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, precum și referitor la învinuirea adusă inculpaților în baza art. 179 alin.(2) Cod penal, fiind temeiuri de încetare a procesului penal. În acest context, instanța de apel a reținut că instanța de fond, aplicând greșit prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a apreciat impropriu probele din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor cât și prevederile art. 390 Cod de procedură penală. Referitor la învinuirea adusă inculpaților Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe în baza art. 188 alin. 2) lit. b), e), f) Cod penal La acest capitol, instanța de apel a notat, că în ședința instanței de apel s-a constatat cu certitudine faptul, că inculpații Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe și Ungureanu Veaceslav Nicolae, se învinuiesc potrivit rechizitoriului că, continuându-și acțiunile sale criminale la 10.06.2013, în intervalul de timp 21:30 - 22:30, în XXXXX, în stradă, lângă cimitir, cu scop cupidant, aplicând violența periculoasă pentru viața și sănătatea lui Vasile Nița, manifestată prin aplicarea multiplelor lovituri cu mâinile și picioarele cât și cu o bâtă de lemn, peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală echimoze a feței cu excoriații a mâinilor, picioarelor în număr 17 de diferite forme și mărimi, edem a părții lăuntrice a genunchiului drept ce se califică ca vătămări corporale ușoare, care au dus la dereglarea sănătății de la 6 până la 21 de zile, ori de scurtă durată, au sustras în mod deschis de la ultimul un lănțișor de aur în valoare de 5831 lei, cauzându-i daune materiale în proporții considerabile. 13 Instanța de apel, cercetând probele, audiind suplimentar inculpații, Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe și, părțile vătămate, Vitalie Perevoznic, Vasile Nița și Vitalie Celac, verificând declarațiile martorilor, probele scrise, a conchis că învinuirea încriminată inculpaților de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal nu și-a găsit confirmarea. Totodată, constatând că, organul de urmărire penală a încălcat prevederile art. 281 Cod de Procedură Penală, deoarece a înaintat inculpaților, Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe, o învinuire neconcretă, neprecisă și declarativă, fapt ce contravine principiului legalității, prevăzut de art. 7 Cod de procedură penală, principiului asigurării dreptului la apărare, stipulat în art. 17 Cod de procedură penală: art. 23, 26 din Constituție și art. 6 alin. (3): lit. a) din CEDO: care prevede că orice persoană acuzată de o infracțiune are ca minimum dreptul să fie informată în cel mai scurt timp, într-o limbă pe care o înțelege și de o manieră detaliată asupra naturii și cauzei acuzării împotriva sa. Rigurozitatea dispozițiilor legale privind sesizarea instanței impune ca învinuirea să fie clară, concretă și previzibilă, deoarece instanța de judecată are obligația să se pronunțe asupra faptelor reținute în sarcina inculpatului în limitele determinate prin rechizitoriu. Având în vedere cele expuse mai sus, instanța de apel a reținut, că nu a identificat probe pertinente, admisibile, concludente, veridice și utile, prin care s-ar confirma tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de două sau mai multe persoane, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă și cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Ca urmare, instanța de apel a notat, că pe parcursul examinării cauzei penale în apel s-a stabilit, că prima instanță în mod incorect a constatat, că inculpatul Sîli Veaceslav la 10.06.2013, în intervalul de timp 21:30 - 22:30, în XXXXX, în stradă, lângă cimitir, cu scop cupidant, aplicând violența periculoasă pentru viața și sănătatea lui Vasile Nița, manifestată prin aplicarea multiplelor lovituri cu mâinile și picioarele cât și cu o bâtă de lemn, peste diferite părți ale corpului, cauzându-i: conform raportului de expertiză medico-legală, echimoze a feței cu excoriații a mâinilor, picioarelor în număr 17 de diferite forme și mărimi, edem a părții lăuntrice a genunchiului drept ce se califică ca vătămări corporale ușoare, care au dus la dereglarea sănătății de la 6 până la 21 de zile, ori de scurtă durată, a sustras în mod deschis de la ultimul un lănțișor de aur în valoare de 5831 lei, cauzându-i daune materiale în proporții considerabile. În speță, instanța de apel a reținut, că din materialele dosarului nu s-a probat momentul sustragerii lănțișorului de aur de la partea vătămată, Nița Vasile, or, din declarațiile inculpaților rezultă că, aceștia nu au sustras bunul mobil și anume un lănțișor de aur de la partea vătămată, Vasile Nița. Inculpații, Sîli Veaceslav și Ungureanu Veaceslav, au declarat că în timp ce mergeau spre casă a auzit cînd Nița Vasile a afirmat, că îi lipsește lănțișorul. S-au întors înapoi și l-au găsit. Mai mult decât atât, însăși partea vătămată Nița Vasile, atât în prima instanță cât și în instanța de apel a declarat că posibil lănțișorul acestuia în timpul conflictului s-a rupt și a căzut. De asemenea acesta a relatat că lănțișorul l-a primit deschis, ceea ce confirmă deteriorarea încheietorii acesteia. 14 Referitor la aplicarea violenței față de partea vătămată, Nița Vasile, instanța de apel a notat că exact aceleași fapte au fost incriminate inculpaților și în baza art. 287 alin.(3) Cod penal, prin care fapt se încalcă art. 22 alin. (1) din Codul de procedură penală, care stipulează că nimeni nu poate fi supus de două ori urmăririi penale, judecării și pedepsei penale pentru una și aceeași faptă. Or, fiind aplicată o singură dată, violența nu poate fi luată în calcul de două ori la calificare, prima data ca expresie a infracțiunii de tâlhărie și a doua data ca parte a infracțiunii de huliganism. O asemenea calificare prin concurs pur și simplu lipsește de conținut violența privită ca parte a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal. La acest capitol, instanța de apel a reținut că, în speță nu persistă scopul de sustragere a bunului, or, din totalitatea mijloacelor de probă administrate pe parcursul examinării cauzei penale rezultă că lănțișorul ce aparține părții vătămate Nița Vasile a căzut de la gâtul acesteia în timpul altercației dintre acesta și inculpați, și nu a fost sustras de ultimii. Raționând prin prisma celor relatate, instanța de apel a conchis că pe parcursul examinării prezentei cauze penale, partea acuzării nu a prezentat careva probe admisibile, pertinente, concludente și utile, care ar demonstra vinovăția inculpaților Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, astfel că, fapta acestora nu întrunește elementele componenței infracțiunii imputate. Referitor la învinuirea adusă inculpaților Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe și Ungureanu Veaceslav Nicolae în baza art. 287 alin.(3) Cod Penal La acest capitol, instanța de apel a notat că, în ședința instanței de apel s-a constatat cu certitudine faptul, că continuându-și acțiunile infracționale, inculpații Sîli Veaceslav, Codreanu Nicolae, Ungureanu Veaceslav și minorul Codreanu Ion, la data de 10.06.2013 în intervalul de timp 21:30 - 22:30, în XXXXX, în stradă apoi pe teritoriul cimitirului, fără motiv, din intenții huliganice încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, exprimându-se cu cuvinte necenzurate, intenționat i-au aplicat multiple lovituri cu mâinile, picioarele, iar inculpații Codreanu Nicolae și Codreanu Ion și cu o bâtă de lemn pe diferite părți ale corpului lui Nița Vasile și Untilă Nicolae, cauzându-le, conform raportului de examinare medico-legală, lui Nița Vasile echimoze a feței cu excoriații a mâinilor, picioarelor în număr 17 de diferite forme și mărimi, edem a părții lăuntrice a genunchiului drept ce se califică ca vătămări corporale ușoare și lui Untilă Nicolae cauzându-i dureri fizice. Acest fapt rezultă din declarațiile părții vătămate Vasile Nița, declarațiile martorilor și a inculpaților Sîli Veaceslav, Codreanu Nicolae, Ungureanu Veaceslav și Codreanu Ion, care au comunicat că inculpații i-au aplicat lovituri. Mai mult, însăși inculpații au recunoscut aplicarea vătămărilor corporale față de partea vătămată Nița Vasile, la cimitirul din XXXXX. Astfel, însăși, inculpatul Ungureanu Veaceslav, a recunoscut că el personal la cimitir a aplicat o palmă acestuia, însă careva lovituri cu bâta nu a aplicat. Din declarațiile inculpatului Codreanu Nicolae, rezultă că acesta deși nu își amintește exact câte lovituri a aplicat lui Nița Vasile, susține că l-a lovit și cu bâta la spate, după care împreună cu Ungureanu Veaceslav l-au dus pe acesta acasă. Declară, că atât el cât și fratele 15 lui Ion Codreanu l-au lovit pe Nița Vasile cu bâta, însă nu a auzit ca acesta să fi strigat, acest fapt, fiind probat și prin raportul de raportul de expertiză medico-legală nr.245 din 12.06.2013 în privința lui Niță Vasile, prin care s-au constatat vătămări corporale ușoare. În acest sens, instanța de apel a notificat elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal și a indicat că sunt pertinente prevederile pct. 3 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din data de 19 iunie 2006 cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, prin care se indică că huliganismul însoțit de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violente constituie atât violența psihică, cât și cea fizică, ce se poate manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot surveni în urma săvârșirii unor acțiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, prin imobilizarea, îmbrâncirea, punerea unei piedici victimei, urmate de vătămarea integrității corporale sau de leziuni corporale, sau fără cauzarea prejudiciului sănătății. Astfel, a constatat că în acțiunile inculpaților este prezent semnul aplicării violenței față de partea vătămată Nița Vasile, precum și încălcarea grosolană a ordinii publice, însă a stabilit că lovituri cu bâta au aplicat doar inculpații Codreanu Nicolae și Codreanu Ion, iar ceilalți doi inculpați Sîli Veaceslav și Ungureanu Veaceslav au aplicat lovituri părții vătămate Nița Vasile, doar cu mâinile și picioarele. Din aceste considerente, instanța de apel a considerat că cele imputate inculpaților Sîli Veaceslav și Ungureanu Veaceslav urmează a fi reîncadrate în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, iar acțiunile inculpaților Codreanu Nicolae și Codreanu Ion corect au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art.287 alin.(3) Cod penal. Referitor la învinuirea adusă inculpaților Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe în baza art. 179 alin.(2) Cod penal La acest capitol, instanța de apel a notat că în ședința instanței de apel s-a constatat cu certitudine faptul că inculpații Sîli Veaceslav și Codreanu Nicolae, la 10.06.2013, aproximativ la ora 21:00, în XXXXX, împreună minorul Codreanu Ion a.n. 08.02.1996, fără consimțământul găzdașului, Vitalie Perevoznic, au pătruns ilegal în curtea gospodăriei, apoi în domiciliu, unde intenționat i-au aplicat lovituri cu mâinile, picioarele și cu o bâtă de lemn peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală, excoriații a țesuturilor moi a capului, urechii drepte, cu edem în jur, edem a frunții pe stânga, dureri a regiunii omoplatului stâng, antebrațul mâinii stângi, traumă cranio-cerebrală închisă, ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate, ignorând cerințele lui Vitalie Perevoznic de a părăsi domiciliu. Acest fapt rezultă din declarațiile părții vătămate Vitalie Perevoznic, a martorilor cât și a declarațiilor inculpaților Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe, care au recunoscut pătrunderea ilegală în domiciliul închiriat de Perevoznic Vitalie și aplicarea violenței față de acesta. Totodată, Codreanu Nicolae a recunoscut că a stricat parbrizul automobilului ce-i aparține părții vătămate Vitalie Celac. Totodată, instanța de apel a reținut că inculpații Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe în ședința instanței de apel și-au recunoscut integral vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 197 alin.(2) Cod penal, menționând că, în prima instanță partea vătămată Perevoznic Veaceslav și inculpatul Sîli 16 Veaceslav, au solicitat încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea acestora, însă în pofida acestui fapt prima instanță a omis să se expună asupra acestui fapt. În acest context, instanța de apel a specificat prevederile art. 332 alin. (1), art.285 alin.(2) pct. 1) și art.276 Cod de procedură penală, art.109 Cod penal, practica judiciară constantă în sensul dat, și a ajuns la concluzia despre încetarea procesului penal în privința inculpatului Sîli Veaceslav în baza art. 197 alin. (2) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților, iar procesul penal în privința inculpaților Codreanu Nicolae și Codreanu Ion în baza art. 179 alin.(2) Cod penal de încetat, în legătură cu aplicarea Legii nr. 210 din data de 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova, or, aceștia întrunesc condițiile stabilite de art. 2 al Legii menționate, fiind menționat că, inculpații Codreanu Nicolae și Codreanu Ion și-au recunoscut vina în prima instanță și instanța de apel, s-au căit sincer în cele comise, au comis pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, neavând antecedente penale, părțile vătămate nu au careva pretenții față de inculpați, nu au înaintat careva acțiuni civile în prezenta cauză penală. Instanța de apel a menționat, că deși inculpații în instanța de apel nu au solicitat aplicarea amnistiei în privința acestora, instanța va aplica instituția amnistiei față de aceștia or, în virtutea prevederilor art. 2 alin.(3) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, în privința persoanei care refuză încetarea procesului penal conform alin.(1) și (2) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî aplicarea prezentului articol dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată și inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art. 10. Prin urmare, instanța de apel a conchis că faptele incriminate cât și persoana inculpaților cad sub incidența Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova, iar temeiuri pentru neaplicarea actului de amnistie, instanța de apel nu a stabilit. Referitor la învinuirea adusă inculpaților Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe în baza art. 287 alin.(3) Cod penal Instanța de apel a ajuns la concluzia că, acțiunile inculpaților Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe, încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 287 alin.(3) Cod penal urmează a fi reîncadrate în baza art. 354 Cod Contravențional, deoarece în acțiunile acestora sunt prezente elementele componenței contravenției și în acest sens, a constatat că, Sîli Veaceslav, Codreanu Nicolae și minorul, Codreanu Ion, a.n. 08.02.1996, la 10.06.2013, în intervalul de timp 21:00 -21:30, în XXXXX, în gospodăria lui Chirilă Ion, unde se aflau la gazdă Vitalie Perevoznic, Vasile Nița și alții, fără motiv, încălcând grosolan ordinea publică, exprimându-se cu cuvinte necenzurate în prezența mai multor persoane, la observațiile cărora n-au reacționat, tulburându-le liniștea și ambianța liniștită de conviețuire în societate, timp îndelungat, totodată, lovind în parbrizul microbuzului ce aparține cu drept de proprietate lui Celac Vitalie, deteriorându-l, aruncând prin curte cu diferite obiecte. La caz, referitor la învinuirea adusă inculpaților, Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe, în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 17 alin.(3), instanța de apel a notat că, în ipoteza de aplicarea violenței asupra persoanelor, inculpaților le-a fost încălcat dreptul de a nu judecați de două ori pentru aceeași faptă, or, aceleași vătămări cauzate părții vătămate Perevoznic Vitalii au fost reținute și la agravanta de la alin. (2) al componenței de infracțiune de la art. 179 Cod penal, iar vătămările cauzate lui Nița Vasile au fost luate în considerație la învinuirea adusă inculpaților conform componenței de infracțiune prevăzută de art. 287 alin.(3) Cod penal pentru episodul desfășurat la cimitirul din XXXXX. Astfel, fiind aplicată o singură dată, violența nu poate fi luată în calcul de două ori la calificare, prima data ca expresie a infracțiunii de violarea de domiciliu, huliganism agravat și a doua data ca parte a infracțiunii de huliganism. O asemenea calificare prin concurs pur și simplu lipsește de conținut violența privită ca parte a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal. Sancționarea dublă pentru aceeași violență înseamnă nu altceva decât nesocotirea principiului legalității și încălcarea principiului de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru aceeași faptă. De asemenea, instanța de apel a remarcat că prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 26 din 23 noiembrie 2010 asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor alin. (6) art. 63 din Codul de Procedură Penală, principiului non bis in idem i s-a oferit o conotație constituțională, indicându-se că dreptul de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru aceeași faptă derivă din art.21 din Constituție. Ca urmare, instanța de apel a atestat, că prin învinuirea adusă inculpaților Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe în baza art. 287 alin.(3) Cod penal se încalcă principiul legalității și principiul de a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru aceeași faptă (principiul non bis in idem). Anume din aceste considerente, acțiunile inculpaților Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe au fost calificate în baza art. 354 Cod Contravențional - „Huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice”. Totodată, referitor la învinuirea adusă inculpaților Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal instanța de apel a relevat că în ședința instanței de apel nu s-a probat existența acțiunii adiacente sub forma acțiunilor care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, or, prin acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită trebuie de înțeles violarea demonstrativă a normelor etice general acceptate (de ex, batjocorirea bolnavilor, a persoanelor în etate sau neajutorate, întreruperea temporară a activității întreprinderii, etc.). În această ordine de idei, instanța de apel a constatat că pe parcursul examinării prezentei cauze penale, partea acuzării nu au prezentat careva probe admisibile, pertinente, concludente și utile, care ar demonstra prezența acțiunii adiacente a laturii obiective, cât și latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal. Instanța de apel a considerat că vina lui Sîli Veaceslav, Codreanu Nicolae și Codreanu Ion în comiterea contravenției prevăzute la art.354, a fost demonstrată în ședința de judecată, din probele administrate și cercetate în ședința de judecată, obținute prin intermediul următoarelor mijloace de probă și procedee probatorii: declarațiile 18 inculpaților, Sîli Veaceslav, Codreanu Nicolae și minorul Codreanu Ion, a părților vătămate Nița Vasile, Perevoznic Vitalie și Vitalie Celac, și a martorilor, care au confirmat faptul că inculpații în mod public față de mai multe persoane i-au acostat și numit cu cuvinte necenzurate pe părțile vătămate Nița Vasile și Perevoznic Vitalie, și au deteriorat parbrizul automobilului lui Vitalie Celac. Totodată, instanța de apel, notificând prevederile art.461, 441 alin.(1) lit. b) Cod Contravențional, a ajuns la concluzia de a înceta procesul în baza art. 354 Cod Contravențional, din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspunderea contravențională, în conformitate cu art.30 alin.(1) Cod Contravențional (în redacția de până la intrarea în vigoare a legii nr. 134 din 17.06.2016), menționând că, contravenția a fost comisă de către Sîli Veaceslav, Codreanu Nicolae și minorul Codreanu Ion, la 10 iunie 2013. Referitor la învinuirea adusă inculpaților Sîli Veaceslav Tudor și Codreanu Nicolae Gheorghe în baza art. 208 alin.(1) Cod penal Astfel, la acest capitol, instanța de apel a notat că, în ședința instanței de apel s-a constatat cu certitudine faptul că inculpații Sîli Veaceslav și Codreanu Nicolae, la data de 10.06.2013, cunoscând cu certitudine de faptul, că Codreanu Ion Gheorghe, născut la 08.02.1996, este minor, prin îndemn și exemplu propriu neîncuviințat de societate, l-a atras pe acesta din urmă la activitate criminală, adică la comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2) și 287 alin. (3) Cod penal. Vinovăția acestora, fiind dovedită prin materialele cauzei, menționând în acest sens, actul de identitate a lui Codreanu Ion, care la momentul comiterii infracțiunilor avea vârsta de 17 ani și reținut faptul că, Codreanu Nicolae este fratele minorului, și acesta cu siguranță cunoștea despre vârsta fratelui său, iar Sîli Veaceslav este un consătean de-al victimei și inculpatului, Codreanu Nicolae. Mai mult, inculpatul Sîli Veaceslav la etapa urmăririi penale a confirmat că, știa despre vârsta lui Codreanu Ion, care era minor la acel moment, deoarece se cunoșteau din copilărie. Prin urmare, instanța de apel a considerat că acțiunile inculpaților corect au fost încadrate în baza art. 208 alin.(1) Cod penal. Reieșind din circumstanțele de fapt și de drept constatate, instanța de apel a purces la stabilirea categoriei și termenului pedepsei în privința inculpaților, astfel că, a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, menționând că, careva circumstanțe atenuante sau agravante în persoana inculpatului Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe și Ungureanu Veaceslav Nicolae, prescrise în art.76, 77 Cod penal, precum și circumstanțe excepționale potrivit prevederilor art. 79 Cod penal sau de liberare de răspundere penală în baza art. 55 Cod penal, instanța de apel nu au fost stabilite. Astfel, la stabilirea pedepsei penale în privința lui Sîli Veaceslav, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, ce se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, de persoana vinovatului, care anterior a fost condamnat la 11 aprilie 2014 și a comis infracțiunile din prezenta cauză, în cadrul termenului de probă, precum și faptul că a recuperat prejudicial cauzat părților vătămate. 19 La stabilirea pedepsei penale în privința lui Codreanu Nicolae, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave și grave, de persoana vinovatului, care a mai comis infracțiuni, iar în privința lui Codreanu Ion, săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni grave în timpul minoratului, de faptul că nu are antecedente penale. În privința lui Ungureanu Veaceslav, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, de persoana vinovatului, care a mai comis infracțiuni, fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Hîncești din 10.06.2011 în baza art. 171 alin.(1) și 187 alin.(2) lit. e) Cod penal la 5 ani închisoare cu amendă de 600 unități convenționale, iar în baza art. 90 Cod penal pedeapsa a fost suspendată condiționat pe un termen de 5 ani. În acest sens, instanța de apel a considerat că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința inculpaților Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe și Ungureanu Veaceslav Nicolae, nu poate fi atinsă decât prin aplicarea pedepsei penale cu închisoarea, totodată, ajungând la concluzia că, în privința inculpatului Codreanu Ion este posibilă corectarea și reeducarea fără izolarea reală de societate. Totodată, instanța de apel reține că față de inculpații Sîli Veaceslav urmează a fi aplicate prevederile art. 84 alin.(1) și 85 Cod penal, Codreanu Nicolae - art. 84 alin.(1) Cod penal, Codreanu Nicolae și Ungureanu Veaceslav sunt incidente prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, considerând că, prima instanță în mod incorect a aplicat dispoziția art. 85 Cod penal, dat fiind faptul că inculpatul Ungureanu Veaceslav a comis prezenta infracțiune anterior condamnării prin sentința Judecătoriei Hîncești din data de 11 aprilie 2014. În plus, instanța de apel a menționat că, conform art. 88 alin.(3) Cod penal, timpul aflării persoanei sub arest preventiv până la judecarea cauzei se include în termenul închisorii, calculându-se o zi pentru o zi, iar în termenul muncii neremunerate în folosul comunității - calculându-se o zi de arest preventiv pentru 2 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Decizia instanței de apel, pronunțată integral la data de 31 martie 2017, este atacată cu recurs ordinar de procuror, la data de 27 aprilie 2017, care, invocând temeiurile prescrise în art. 427 alin. (1) pct. pct.6), 10) și 12) Cod de procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, iar faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, solicită casarea parțială a acesteia în privința inculpaților Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe și Ungureanu Veaceslav Nicolae, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de apel, în altă componență, invocând următoarele argumente. Decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 15.02.2017 în partea ce ține de condamnarea inculpatului Sîli Veaceslav Tudor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.208 alin.(1) Cod penal este legală și întemeiată, cât și în privința lui Codreanu Nicolae Gheorghe și Codreanu Ion Gheorghe, referitor la condamnarea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pe episodul în cimitirul din XXXXX, la data de 10.06.2013 ora 21.30-22.30, prin urmare, în această parte nu este contestată de către acuzare. 20 În același timp, acuzarea consideră, că instanța de apel în mod eronat a menținut soluția de achitare a lui Nicolae Codreanu și Ion Codreanu în baza art. 188 alin.2) lit. b), e), f) Cod penal și ilegal l-a achitat pe Sîli Veaceslav de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.2) lit. b), e), f) Cod penal, care a fost recunoscut vinovat și condamnat de către instanța de fond. În opinia acuzării, instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor administrate de către organul de urmărire penală și examinate în instanțe, cu derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, care au constatat neîntemeiat, că în acțiunile lor nu se conțin elementele constitutive ale infracțiunii imputate, punând accentul doar pe depozițiile și versiunea inculpaților, apoi și a unor părți vătămate, care în instanțe și-au schimbat declarațiile în favoarea inculpaților, și care nu coroborează cu celelalte probe administrate pe caz. Deși inculpații nu au recunoscut vina, vinovăția acestora este dovedită pe deplin de probele administrate legal în cadrul urmăririi penale și care nu au fost contestate de apărare, cercetării judecătorești și verificate chiar în cadrul instanței de apel. La fel, este ilegală și încetarea în baza art. 354 Cod Contravențional referitor la acțiunile lui Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe, încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 287 alin.(3) Cod penal, pe cazul din data de 10.06.2013, în intervalul de timp 21.00-21.30, în stradă și gospodăria lui Chirilă Ion, în XXXXX, deoarece acțiunile acestora au avut loc într-un loc public, în prezența mai multor persoane, fiind tulburată ambianța liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanelor și a integrității patrimoniului, fiind însoțite și de aplicarea violenței în privința persoanelor pătimite, prin aplicarea de lovituri, urmate de cauzarea de leziuni corporale ușoare, cu folosirea obiectelor special adaptate în calitate de armă, bâta de lemn. În rezultat, inculpații au încălcat grosolan ordinea publică, însoțită de violență asupra persoanelor, și care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății, ce constituie latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzută de art. 287 alin.(3) din Codul penal. Ca urmare, de către instanța de apel au fost ignorate și prevederile pct. 3 a Hotărârii Plenului nr. 4 a Curții Supreme de Justiție din 19 iunie 2006 cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, unde este specificat, că prin ordine publică se înțelege o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Totodată, acuzarea de stat consideră că, instanța de apel greșit a concluzionat, că în privința inculpatului Codreanu Nicolae, în speță nu se atestă interdicțiile prevăzute de art. 10 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea Independenței Republicii Moldova, or, după cum s-a constatat și în instanța de apel, Codreanu Nicolae Gheorghe, a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Hîncești din 11 aprilie 2014 în baza art. 172 alin.(2) lit. c) Cod penal, fiind aplicabile prevederile lit. d) și g) din art. 10 al Legii enunțate mai sus. Acestuia i-a fost stabilită pedeapsa definitivă conform art.84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepsei stabilite și prin sentința Judecătoriei Hîncești din 11 aprilie 2014 în baza art. 172 alin.(2) lit. c) Cod penal. 21 De asemenea, recurentul își exprimă dezacordul și cu pedeapsa aplicată inculpaților, menționând că, instanța de apel a ignorat faptul, că Sîli Veaceslav Tudor anterior a fost condamnat prin sentința judecătoriei Hîncești din 16.02.2010 în baza art. 171 alin.(2) lit. c) Cod penal la pedeapsa de 5 ani închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, a comis infracțiunile incriminate în perioada termenului de probă, inculpatul Ungureanu Veaceslav Nicolae anterior a fost condamnat, prin sentința Judecătoriei Hîncești din 10.06.2011 pe art. 171 alin.(1) și 187 alin.(2) lit. e) Cod penal la 5 ani închisoare, cu amendă de 600 u.c, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa a fost suspendată condiționat pe un termen de 5 ani și a comis infracțiunea incriminată în termenul de probă, iar inculpatul Codreanu Nicolae Gheorghe în perioada examinării cauzei penale în privința sa, a mai comis o infracțiune, fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Hîncești din data 11 aprilie 2014 în baza art. 172 alin.(2) lit. c) Cod penal, iar informația dată, nu s-a indicat la personalitatea acestuia, dar s-a atribuit greșit inculpatului Sîli Veaceslav. Conform art.84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești din 13 iunie 2014 în baza art. 264 alin.(4) Cod penal, lui Ungureanu Veaceslav Nicolae, care este apelant și în privința căruia n-a contestat sentința procurorul, Colegiul penal, i-a stabilit pedeapsa definitivă de 8 (opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, contrar cerințelor art.410 Cod de procedură penală, fiindu-i agravată situația în propriul apel.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) al aceleiași norme, prevede că în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept, asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă probele au fost apreciate corect de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ 22 ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată cu rejudecarea cauzei. Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări a fost comisă, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În acest sens sunt relevante și prevederile punctului 22.2 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005 ,, Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, cu modificările ulterioare, care stipulează că: ,,…în decizie se expune concluzia generală a instanței pe marginea apelului și temeiurile de fapt și de drept, motivele adoptării soluției respective. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor indicate în apel. Nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului”. Totodată, instanța de recurs menționează, că potrivit art. 93 alin. (1) și alin. (2) Cod de procedură penală, probele sunt elemente de fapt dobândite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei, și în calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace: 1) declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile, martorului; 2) raportul de expertiză, etc. Conform art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, toate probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective, iar în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. 12.1. Analizând decizia atacată și materialele cauzei, Colegiul lărgit constată că, contrar prevederilor indicate mai sus, instanța de apel în motivarea soluției sale a admis contradicții esențiale, eronate, concluzii ce nu sunt clare, și anume prin: „…în ședința instanței de apel s-a constatat cu certitudine faptul că inculpații Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe și Ungureanu Veaceslav Nicolae...” (pct.55, f.d.185, vol. IV), ulterior „…conchide că învinuirea incriminată inculpaților de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod Penal 23 al RM nu și-a găsit confirmarea.” (pct.57, f.d.186, vol. IV); „…Colegiul Penal notează că pe parcursul examinării cauzei penale în apel s-a stabilit, că prima instanță în mod injust a constatat, că inculpatul, Sîli Veaceslav, la 10.06.2013,…” (pct.66, f.d.187, vol. IV). Referitor la concluzia instanței de apel precum că „În speță, Colegiul Penal reține că din materialele dosarului nu s-a probat momentul sustragerii lănțișorului de aur de la partea vătămată, Nița Vasile”, Colegiul lărgit atenționează că, instanța de recurs prin decizia sa din 12 iulie 2016 s-a expus asupra acestui fapt prin „Mai mult, inculpatul Sîli V., fiind condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, instanța de fond a menționat că, „… vinovăția lui Sîli V. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, în ședință de judecată a fost dovedită. Vina acestuia a fost demonstrată în ședința de judecată prin declarațiile părții vătămate Niță V., care a menționat că în timpul altercațiilor de la cimitir, inculpatul Sîli V. i-a sustras lănțișorul de aur de la gât, ulterior la întors părții vătămate, după ce i-a restituit lănțișorul de aur lui Niță V., inculpatul Sîli V. l-a întrebat unde este pus lănțișorul de aur și verificându-l prin buzunarul pantalonilor i l-a luat”. În această situație, instanța de fond urma să se expună asupra semnelor calificative - lit. b) – de două sau mai multe persoane și lit. e) – cu aplicarea obiectului folosit în calitate de armă, însă atât instanța de fond, cât și instanța de apel au trecut cu vederea asupra expunerii semnelor calificative pentru Sîli V. privind infracțiunea incriminată - tîlhăria.” (f.d.49, vol. IV). Mai mul ca atât, sunt contrare interpretărilor legale și ale practicii judiciare constante motivarea instanței de apel, precum că „Referitor la aplicarea violenței față de partea vătămată, Nița Vasile, Colegiul Penal notează că exact aceleași fapte au fost incriminate inculpaților și în baza art.287 alin.(3) Cod Penal. Or, fiind aplicată o singură dată, violența nu poate fi luată în calcul de două ori la calificare, prima data ca expresie a infracțiunii de tîlhărie și a doua data ca parte a infracțiunii de huliganism. O asemenea calificare prin concurs pur și simplu lipsește de conținut violența privită ca parte a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod Penal.” și „.. în ședința de judecată s-a stabilit că lovituri cu bîta au aplicat doar inculpații, Codreanu Nicolae și Codreanu Ion. În schimb ceilalți doi inculpați, Sîli Veaceslav și Ungureanu Veaceslav, au aplicat lovituri părții vătămate, Nița Vasile, doar cu mîinile și picioarele…. Din aceste considerente, cele imputate inculpaților, Sîli Veaceslav și Ungureanu Veaceslav, urmează a fi reîncadrate în baza art. 287 alin.(2) lit.b) Cod Penal. Pe cînd acțiunile inculpaților, Codreanu Nicolae și Codreanu Ion ,corect au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art.287 alin.(3) Cod Penal …” (f.d.194, vol. IV). În această ordine idei, Colegiul lărgit menționează că, dacă, în timpul comiterii infracțiunii de huliganism, unul dintre participanți aplică sau încearcă să aplice arma sau obiectele aplicate pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, fără știrea celorlalți participanți, atunci răspunderea, potrivit art.287 alin.(3) Cod penal, o poartă numai persoana, care a comis excesul de autor. Ca exces de autor trebuie considerată și comiterea de către autor a unor acțiuni, care nu sunt cuprinse de intenția altor persoane participante, însă în contextul infracțiunii comise în comun. În această situație, se atestă nu excesul cantitativ de autor (când una dintre persoanele participante la infracțiune săvârșește un număr mai mare de infracțiuni), dar excesul 24 calitativ de autor (când una dintre persoanele participante la infracțiune săvârșește aceeași infracțiune, dar într-o formă mai gravă). Dacă participanții la săvârșirea infracțiunii de huliganism nu cunoșteau, în prealabil, despre prezența la una din ei a mijloacelor de săvârșire a infracțiunii, însă, aflând despre prezența acestora, în procesul aplicării lor, continuau să coopereze cu persoana care le aplică, acțiunile tuturor persoanelor participante trebuie calificate în corespundere cu alin.(3) art.287 Cod penal. Totodată, Colegiul subliniază că, dacă în timpul comiterii actului de huliganism sunt sustrase bunuri (anume sustrase, dar nu luate din motive huliganice), atunci calificarea trebuie făcută, conform regulii, stabilite la art.114 Cod penal, în baza art.287 și a unuia dintre art.186, 187, 188 etc. din Codul penal. 12.2. Referitor la reîncadrarea acțiunilor inculpaților Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe și Ungureanu Veaceslav Nicolae din norma penală prevăzută de art. 287 alin. (3) în norma contravențională prevăzută de art.354, Colegiul lărgit menționează că, infracțiunea de huliganism trebuie delimitată de anumite fapte contravenționale, prevăzute în Codul contravențional: ultragierea colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept, opunerea de rezistență (art.353 Cod contravențional); huliganismul nu prea grav (art.354 Cod contravențional); tulburarea liniștii (art.357 Cod contravențional); tragerea din armă de foc în locuri publice, în locuri nerezervate pentru tragere, în locuri rezervate, dar cu încălcarea modului stabilit (art.363 Cod contravențional), vătămarea integrității corporale (alin.(1) și (2) art.78 Cod contravențional). Colegiul penal consemnează, că deosebirea dintre contravenții și infracțiunea de huliganism: contravențiile nu presupun și existența unei acțiuni adiacente alternativ, exprimate în: 1) aplicarea violenței asupra persoanelor; 2) amenințarea, cu aplicarea violenței, asupra persoanelor; 3) opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele huliganice. De asemenea colegiul penal menționează, că va fi considerată infracțiune de huliganism, prevăzută la art.287 Cod penal și nu contravenție reglementată la art.354, 357 sau 363 Cod contravențional, dacă făptuitorul nu se limitează doar la: acostarea jignitoare, în locuri publice, a persoanei fizice, tulburarea ordinii publice; tulburarea liniștii în timpul nopții, alte acțiuni similare; tragerea din armă de foc, în locuri publice, în locuri rezervate pentru tragere, dar cu încălcarea modului stabilit, însă mai recurge și la aplicarea violenței, la amenințarea, cu aplicarea violenței sau la opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele huliganice. În astfel de circumstanțe, fapta comisă depășește gradul de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni. Astfel, în cazurile în care acțiunile au fost însoțite de o încălcare grosolană evidentă a ordinii publice de către făptuitor și au exprimat o vădită lipsă de respect față de societate, aceste acțiuni urmează a fi calificate drept huliganism. Sub obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii publice însoțite de acte de violență asupra persoanei, de distrugere și degradare a 25 bunurilor proprietarului, întreruperea temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor sau organizațiilor etc. Totodată, se subliniază că, huliganismul însoțit de pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliul sau în reședința unei persoane, fără consimțământul acesteia, ori de refuzul de a le părăsi, la cererea ei, sau de perchezițiile și cercetările ilegale, trebuie calificat prin prisma art.287 și 179 Cod penal. Colegiul lărgit consideră că, în speța dată, nu se regăsește încălcarea principiului non bis in idem: nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit încă o dată pentru aceeași faptă pentru care a fost deja urmărit sau condamnat și se reține, în primul rând, că pentru a putea invoca dreptul pe care acesta îl consacră, persoana în cauză trebuie să fi suferit o condamnare, să fi fost achitată sau să se fi dispus încetarea urmăririi penale pentru fapta cu privire la care este din nou urmărit sau judecat. În al doilea rând, din moment ce art. 4 din Protocolul nr. 7 dispune că urmărirea 8 sau condamnarea nu mai este posibilă în privința celui ce „a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă”, aceasta înseamnă că prima hotărâre de condamnare trebuie să fi trecut în puterea lucrului judecat; atâta vreme cât o hotărâre judecătorească de condamnare sau de achitare poate face obiectul unei căi de atac potrivit normelor procesuale naționale, regula non bis in idem nu-și găsește aplicare. Din materialele cauzei, Colegiul penal nu constată că în privința inculpaților a fost pronunțată o hotărâre irevocabilă pentru faptele comise de aceștia. La fel, nu este clară motivația instanței de apel, care a indicat că: „… urmează a fi invocate prevederile art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene, potrivit căruia - „... orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil,….organul de urmărire penală a încălcat prevederile art. 281 Cod de Procedură Penală deoarece a înaintat inculpaților, Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, Codreanu Ion Gheorghe, o învinuire neconcretă, neprecisă și declarativă, fapt ce contravine principiului legalității, prevăzut de art. 7 Cod de Procedură Penală, principiului asigurării dreptului la apărare, stipulat în art. 17 CPP: art. 23, 26 din Constituție și art. 6 alin. (3): lit. a) din CEDO..” (f.d.186, vol. IV), deoarece în acest sens nu a expus la concret prin ce a fost încălcat dreptul inculpaților cu referire la învinuirea adusă în baza art.188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Totodată, Colegiul lărgit constată că, instanța de apel a comis erori și la aplicarea pedepselor penale față de inculpatul Ungureanu Veaceslav Nicolae, deoarece, fiind apelant (în privința căruia procurorul nu a contestat sentința), i-a fost stabilită, în baza art. 84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești din 13 iunie 2014 în baza art. 264 alin.(4) Cod penal, pedeapsa definitivă de 8 (opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, contrar cerințelor art.410 Cod de procedură penală, astfel, fiind agravată situația în propriul apel, or, prima instanță i-a stabilit pedeapsa definitivă de 6 (șase) ani închisoare, cu amendă în mărime de 600 unități convenționale, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, în baza art. 85 Cod penal, fiind adăugat parțial pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Hîncești din 10.06.2011. 26 Astfel, este incorectă concluzia instanța de apel, precum că „…prima instanță în mod incorect a aplicat dispoziția art. 85 Cod Penal, dat fiind faptul că inculpatul, Ungureanu Veaceslav, a comis prezenta infracțiune anterior condamnării prin sentința Judecătoriei Hîncești, din data de 11 aprilie 2014.” (f.d.215, vol. IV). La fel, instanța de apel la aplicarea Legii privind amnistia pentru infracțiunea prevăzută de art. 179 alin.(2) Cod penal indică că, Codreanu Nicolae a comis pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, neavând antecedente penale, iar ulterior conchide că, în privința acestuia sunt incidente prevederile art. 84 alin.(4) Cod penal și în dispozitiv îi stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Hîncești din data de 11 aprilie 2014. Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide că soluția adoptată de către instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel, instanța de apel, judecând cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, la care se face referire în recurs, eroare ce nu poate fi corectată de către instanța de recurs, deci există temeiul de casare a soluției adoptate de către instanța de apel. Mai mut ca atât, instanța de apel la rejudecarea cauzei a ignorat prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele acesteia, și anume, indicațiile instanței de recurs, expuse în decizia din 12 iulie 2016, care sunt obligatorii pentru instanța de rejudecare. Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră necesar a casa total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2017, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile legale. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legale asupra motivelor indicate în apelurile declarate, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit, DECIDE: Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2017, în cauza penală în privința lui 27 Ungureanu Veaceslav Nicolae, Codreanu Ion Gheorghe, Sîli Veaceslav Tudor, Codreanu Nicolae Gheorghe, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Pronunțată integral la data de 18 ianuarie 2018. Președinte Ursache Petru Judecător Toma Nadejda Judecător Alerguș Constantin Judecător Țurcan Anatolie Judecător Filincova Svetlana 28