1ra-392/2017 — Art. 187 alin. 2 lit. e, f, 151 alin. 1, 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 05 mai 2016, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Mîță Veaceslav XXXX a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, art. 151 alin. (1) Cod penal și art. 287 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă: - în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal - 3 ani și 4 luni închisoare, fără amendă; - în baza art. 151 alin. (1) Cod penal - 3 ani și 4 luni închisoare; - în baza art. 287 alin. (1) Cod penal - amendă în mărime de 300 unități convenționale, ceea ce constituie 6000 lei. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concursul infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) și art. 151 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor 1 aplicate, i s-a stabilit lui Mîță Veaceslav pedeapsa definitivă, închisoarea pe termen de 5 ani. În temeiul art. 87 Cod penal, pedeapsa cu amendă stabilită în baza art. 287 alin. (1) Cod penal urmează a fi executată de sine stătător. În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, cu stabilirea unui termen de probă de 5 ani, timp în care condamnatul nu trebuie să săvârșească o nouă abatere de la lege și prin comportare exemplară și muncă cinstită, să îndreptățească încrederea acordată.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că la 10 mai 2015, în jurul orei 0050 min., Mîțâ Veaceslav, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, în timp ce se afla pe str. XXXXXXX, XXX, mun. Chișinău, în urma aplicării unei lovituri cu pumnul în față lui Tîcec Mihail, în mod deschis i-a sustras un telefon mobil de model „Lenovo S660” de culoare gri în valoare de 4099 lei, în care se aflau cartelele SIM cu nr. XXXXXXX și nr. XXXXXX cu nr. IMEI XXXXXXXX și XXXXXXXXX, iar ulterior cu bunul sustras a părăsit locul comiterii faptei, cauzând astfel părții vătămate Tîcec Mihail prejudiciu material considerabil în sumă de 4099 lei. Tot el, Mîță Veaceslav, la 26 iunie 2015, aproximativ la ora 0100 min., aflându-se în fața clubului-karaoke de noapte „TAO” din bd. Mircea cel Bătrân, 7/1, mun. Chișinău, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, fără careva motive, intenționat i-a aplicat o lovitură cu pumnul în față cet. Luca Andrian, care de la lovitura primită a căzut jos, lovindu-se cu capul de drumul pavat, astfel fiindu-i cauzată conform Raportului de expertiză medico- legală nr. 1533/D din 16 iulie 2015, vătămare gravă. Tot el, Mîță Veaceslav, la 26 iunie 2015, aproximativ la ora 0100 min., aflându-se în fața clubului-karaoke de noapte „TAO” din bd. Mircea cel Bătrîn, 7/1, mun. Chișinău, urmărind scopul vătămării integrității corporale a persoanei, intenționat i-a aplicat o lovitură cu pumnul în față lui Luca Andrian, care de la lovitura primită a căzut jos, lovindu-se cu capul de drumul pavat, astfel fiindu-i cauzat conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 1533/D din 16 iulie 2015, fractura liniară a osului temporal și parietal pe dreapta cu implicarea ambelor lamele, fractura liniară a mandibulei pe stânga, excoriație în regiunea temporo-parietală pe dreapta, care reprezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare gravă. Aceste acțiuni ale inculpatului Mîță Veaceslav, au fost încadrate de către prima instanță în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative – huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative – vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru viață, și în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod 2 penal, după semnele calificative – jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvârșit cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către: - procurorul în Procuratura sect. Ciocana, mun. Chișinău, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Mîță Veaceslav să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal și a-i stabili o pedeapsa sub formă de 5 ani închisoare, fără amendă, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A-l recunoaște vinovat pe Mîță Veaceslav de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă închisoare pe un termen de 1 an, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A-l recunoaște vinovat pe Mîță Veaceslav de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de 5 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea cererii de apel procurorul a invocat: - pedeapsa a fost stabilită contrar prevederilor art. 16, 61, 65 și 75 din Codul penal în condițiile în care probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, obiectiv și deplin confirmă vinovăția lui Mîță Veaceslav de comiterea infracțiunilor incriminate. Astfel, instanța de judecată a stabilit pedeapsa, fără a da o apreciere circumstanțelor de drept și de fapt, probate de organul de urmărire penală, iar în partea individualizării pedepsei conform prevederilor art. 75 Cod penal să ia în considerație faptul nerecuperării prejudiciului cauzat prin infracțiune; - nu s-a dat apreciere juridică a acțiunilor ultimului, sub aspectul prejudiciului cauzat relațiilor sociale ocrotite de legea penală, pentru încălcarea cărora, inculpatul a fost adus în fața instanței de judecată; - pedeapsa aplicată de instanța de fond în privința inculpatului Mîță Veaceslav, nu va atinge scopul primordial de prevenire și combatere de comitere de noi infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane; - sancțiunea aplicată nu corespunde sub nici o formă principiilor de individualizare a pedepsei penale, or, după principiul proporționalității, echității, cât și influenții acesteia asupra personalității inculpatului în vederea corectării și reeducării ultimului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016, a fost admis apelul procurorului în Procuratura Ciocana, mun. Chișinău, Poiată Denis, casată sentința în partea stabilirii pedepsei și a pedepsei definitive și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: S-a numit pedeapsa lui Mîță Veaceslav, recunoscut vinovat în temeiul art. 151 alin. (1) Cod penal, sub formă de 5 ani închisoare. 3 S-a numit pedeapsa lui Mîță Veaceslav recunoscut vinovat în temeiul art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal sub formă de 5 ani închisoare, fără amendă. S-a numit pedeapsa lui Mîță Veaceslav recunoscut vinovat în temeiul art. 287 alin. (1) Cod penal sub formă de 1 an închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, s-a numit lui Mîță Veaceslav pedeapsa definitivă sub formă de 6 ani închisoare, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că scopul educativ și preventiv al pedepsei numite inculpatului Mîță Veaceslav în raport cu personalitatea sa și faptele comise, circumstanțele relevante pentru adoptarea unei condamnări obiective și echitabile poate fi atins, doar prin aplicarea pedepsei închisorii cu izolare de societate, în locurile de detenție, ori la caz nu sunt întrunite alte temeiuri pentru aplicarea prevederilor art. 90 din Cod penal, nefiind rațional și legal nici aplicarea altei pedepse. Instanța de apel a reținut că la determinarea modului și măsurii de pedeapsă în privința inculpatului Mîță Veaceslav, ține seama de gravitatea infracțiunilor săvârșite care este mai puțin gravă și gravă, constituind infracțiuni răspândite și periculoase, care sunt o categorie de infracțiuni comiterea cărora în ultimul timp a atins un nivel înalt, unul din motive fiind și blândețea pedepselor aplicate, care de fapt nu sânt percepute real de către condamnați și nu influențează efectiv la prevenirea acestor categorii de infracțiuni. A menționat instanța de apel că situația de fapt a fost temeinic stabilită, iar încadrarea juridică dată faptelor săvârșite a fost corectă, astfel că faptele inculpatului Mîță Veaceslav au fost încadrate în baza art. 187 alin. 2 lit. e), f) Cod penal - adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei și cu cauzarea de daune în proporții considerabile, art. 151 alin. 1 Cod penal - vătămare intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru viață și art. 287 alin. (1) Cod penal - acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. Luând în considerare toate aceste elemente, instanța de apel a apreciat că instanța de fond nu a cuantificat judicios gravitatea concretă a faptelor săvârșite de inculpatul Mîță Veaceslav, iar suspendarea executării pedepsei este diferită de o condamnare la o pedeapsă reală, inculpatul având de respectat doar obligațiile stabilite la art. 90 Cod penal, astfel că scopul preventiv și educativ al pedepsei nu ar putea fi atins. Instanța de apel a considerat necesar de a redefini cuantumul pedepselor stabilite inculpatului Mîță Veaceslav, conform solicitărilor acuzatorului de stat, deoarece pedeapsa stabilită de către instanța de fond prin sentința pronunțată, este apreciată de către instanța de fond disproporționat, în raport cu criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 5, 61, 75, 76 Cod penal, respectiv de gradul de pericol social al faptei 4 săvârșite de inculpat, modul cum a fost comisă, de datele și elementele ce caracterizează persoana inculpatului. Totodată, instanța de apel a avut în vedere persoana inculpatului, poziția procesuală a acestuia, care a recunoscut fapta și a înțeles să uzeze de procedura simplificată în cazul recunoașterii învinuirii, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii și posibilitățile sale de reeducare, astfel, a apreciat că, aplicarea unei pedepse de 6 ani închisoare, pentru concurs de infracțiuni, este suficientă pentru ca inculpatul să nu mai comită alte infracțiuni, fiind necesară supravegherea conduitei sale în detenție. Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni. Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care totdeauna, prin durata privațiunii și prin modalitatea de executare trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului. Reeducarea sau corectarea condamnatului constă în aptitudinea pedepsei de a înlătura relele convingeri și deprinderi ale acestuia și a inocula valențe comportamentale în strictă concordanță cu cerințele de respectare a dispozițiilor cuprinse în normele de drept penal. Astfel, raportat la aceste considerente, cât și la situația particulară a inculpatului, gradul de pericol social al faptelor (infracțiunile reținute în sarcina inculpatului este una de pericol și nu de rezultat, urmările socialmente periculoase constau într-o atingere a valorilor sociale ocrotite prin lege, creându-se o stare de pericol pentru ordinea publică, și siguranța în societate pe drumurile publice, relațiile sociale ce ocrotesc proprietatea și sănătatea, integritatea corporală a persoanei) la persoana și calitatea acestuia, instanța de apel a apreciat că pedeapsa de 6 ani închisoare (pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate), cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, conform art. 72 din Cod penal, este justificată și necesară, fiind în măsură să răspundă cerințelor de sancționare, coerciție și reeducare.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de avocatul Iachimov Cristina în numele inculpatului Mîță Veaceslav, prin care a solicitat admiterea recursului ordinar, casarea deciziei atacate, cu menținerea sentinței. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele : - instanța de apel greșit a interpretat acțiunile lui Mîță Veaceslav.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul Ghervas Iurie a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, 5 solicitând declararea inadmisibilității acestuia, din motiv că instanța de apel, rejudecând cauza, referitor la categoria și mărimea pedepsei, a emis decizia în strictă conformitate cu prevederile art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal, conform cărora, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unor infracțiuni, i se aplică o pedeapsă echitabilă, în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La fel, procurorul a indicat că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite condamnatului, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, iar în final stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Autorul recursului invocă ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiul invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. Colegiul penal enunță că, potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din 6 partea condamnaților, cât și a altor persoane. Prin urmare, Colegiul penal reține că instanța de apel întemeiat a admis apelul procurorului și just a soluționat chestiunea cu privire la stabilirea pedepsei inculpatului Mîță Veaceslav, conform sancțiunii articolelor imputate acestuia, acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal. Potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal, instanța de judecată stabilește pedeapsă echitabilă în limitele fixate în articolul corespunzător din Partea specială a Codului penal, care prevede răspundere pentru infracțiunea săvârșită. La stabilirea pedepsei, instanța de judecată trebuie să țină cont de următoarele criterii: - pedeapsa se aplică în limitele fixate în Partea specială a Codului penal; - pedeapsa se aplică în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal. Așadar, sancțiunea infracțiunii imputate inculpatului în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, prevede pedeapsă cu închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 500 la 1000 unități convenționale; în baza art. 151 alin. (1) Cod penal , prevede pedeapsa închisorii de la 5 la 10 ani; în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 200 la 700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 ore, sau cu închisoare de până la 3 ani. Prin decizia instanței de apel, inculpatului, în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f), 151 alin. (1) și 287 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsă 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Totodată, Colegiul penal reține că cauza penală dată a fost judecată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul potrivit alin. (8) al aceleiași norme a beneficiat de reducere a limitelor de pedeapsă. Reieșind din principiul individualizării pedepsei în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei stipulate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. De asemenea, Colegiul penal, menționează că, inculpatul a săvârșit infracțiuni ce se clasifică, potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, ca o infracțiune mai puțin gravă și două grave, din care considerente în viziunea Colegiului penal, instanța de apel just a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite și care reprezintă un grad sporit de pericol pentru 7 societate, de metoda săvârșirii infracțiunii și cinismul de care a dat dovadă inculpatul la săvârșirea infracțiunii, a aplicat în privința părții vătămate Luca Andrian violența, iar în privința părții vătămate Tîcec Mihail a aplicat violența cu sustragerea deschisă a telefonului mobil ce îi aparținea ultimului. Având în vedere conglomeratul împrejurărilor speței, instanța de recurs consideră, că pedeapsa de 6 ani închisoare și modalitatea de executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost individualizată corect și în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare, iar aplicarea unei pedepse mai blânde, poate încuraja pe viitor săvârșirea altor infracțiuni, deoarece inculpatul Mîță Veaceslav într-un interval scurt de aproximativ două luni, de la prima comitere a infracțiunii prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, a încălcat din nou Legea penală, comițând infracțiunile prevăzute de art. 151 alin. (1) și 287 alin. (1) Cod penal, soldate cu vătămări grave a părții vătămate Luca Andrian, fapt confirmat prin Raportul de expertiză medico-legală nr. 1533/D din 16 iulie 2015 (f. d. 24 – 25, vol. II). Astfel, suspendarea executării pedepsei condiționat prevăzută de art. 90 Cod penal nu poate fi reținută în speța dedusă judecății, deoarece inculpatul Mîță Veaceslav până a fi condamnat a mai săvârșit infracțiuni. Așadar, Colegiul constată că, pedeapsa individualizată de instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Prin urmare, Colegiul penal reține că pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Prin urmare, Colegiul penal reține că, la stabilirea pedepsei inculpatului Mîță Veaceslav, instanța de apel a dat deplină eficiență împrejurărilor cauzei, numind acestuia o pedeapsă echitabilă, în limitele prevăzute de sancțiunea normelor penale în baza cărora a fost declarat vinovat, ținându-se seama de prevederile art. 61, 75 Cod penal și de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat decizia atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul 8 ordinar declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat, or, tipul și mărimea pedepsei stabilite inculpatului, este echitabil pentru corijarea și reeducarea lui și atingerea scopului pedepsei.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Iachimov Cristina în numele inculpatului Mîță Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016, în cauza penală privindu-l pe Mîță Veaceslav XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 20 aprilie 2017. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 9