1ra-1135/2016 — art. 151 alin. 1 CP

1ra-1135/2016 — art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1135/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Toma Nadejda,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel și a

inculpatului Cebanu Veaceslav, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Cebanu Veaceslav Vasili, născut la 04 septembrie

1985, originar și domiciliat în mun. Chișinău, com.

Trușeni, str. Basarabia 63.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Cebanu Veaceslav a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de 5 (cinci) ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost

suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani.

Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

prejudiciului material și moral să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

jurul orei 03:30, inculpatul Cebanu Veaceslav, în timp ce se afla la intrarea în barul

„Beerzone” de pe str. T. Vladimirescu 67, or. Durlești, mun. Chișinău, unde activa

în calitate de administrator, acționând cu intenție directă, urmărind scopul cauzării

leziunilor corporale, în vederea aplanării unei situații de conflict iscată între mai

mulți clienți, a efectuat o împușcătură din revolverul cu țeavă lisă de model „Trooper

2.5”, cal.4 mm Flobert, în regiunea abdomenului lui Vîrlan Andrei, cauzîndu-i,

1

conform raportului de expertiză din 10.10.2012, plagă prin armă de foc a peretelui

abdominal anterior penetrantă în cavitatea peritonială; leziunea ficatului,

hemoperitoneum, care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui

obiect contondent dur, posibil în timpul și în circumstanțele indicate, care prezintă

pericol pentru viață, și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală

gravă.

Acțiunile inculpatului Cebanu Veaceslav au fost încadrate de prima instanță

în baza art. 151 alin. (1) Cod penal – vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață.

3.1. Procurorul Demciucin Igor, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care inculpatului Cebanu Veaceslav să-i fie aplicată o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis, invocînd că:

- sentința este neîntemeiată, nu corespunde pericolului social al faptei săvîrșite

de inculpat și comportamentului acestuia, iar pedeapsa stabilită fiind nemotivat de

blîndă;

- instanța de judecată la emiterea sentinței incorect a considerat că pentru

corectarea inculpatului nu este absolut necesară privarea de libertate și i se poate

acorda șansa corectării lui fără izolarea de societate, fiindcă corectarea și reeducarea

inculpatului este posibilă doar prin izolarea lui de societate, deoarece a fost

recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii care, conform art. 16 Cod penal, se

atribuie la categoria infracțiunilor grave, precum și faptul că la săvîrșirea infracțiunii

au fost stabilite 2-ă circumstanțe agravante prevăzute la art. 77 alin. (1), lit. a), k)

Cod penal - săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată

pentru fapte care au relevanță pentru cauză și săvîrșirea infracțiunii cu folosirea

armei;

- aplicarea cu ușurință de către inculpat a armei împotriva unei persoane,

denotă pericolul social care emană de la personalitatea infractorului, iar aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, poate crea iluzia nepedepsirii pentru fapta săvîrșită;

- instanța de judecată nu i-a aplicat lui Cebanu Veaceslav o pedeapsă

echitabilă din motiv că nu impune careva lipsuri și restricții proporționale faptei

infracționale comise, prin ce infractorul nu conștientizează gravitatea infracțiunii

săvîrșite, considerând nepedepsibile acțiunile sale infracționale creând un teren

favorabil pentru comiterea altor fapte ilegale;

- este oportun și necesar de a aplica față de inculpat o pedeapsă privativă de

libertate, pentru ca pedeapsa penală să-și atingă scopul enunțat de legiuitor,

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, prevenirea comiterii de noi

infracțiuni, atât din partea făptuitorului cât și din partea altor membri ai societății;

2

- Cebanu Veaceslav nu se află la prima abatere de la lege, pînă la acel moment

fiindu-i deja aplicate prevederile art. 90 Cod penal, prin sentința Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 09.08.2005, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 353 alin. (1) Cod penal, așadar rezultă că încrederea acordată acestuia nu și-a

atins scopul.

3.2. Avocatul Mancevschi Oleg în numele inculpatului Cebanu Veaceslav,

solicitînd repunerea în termen a apelului din motiv că inculpatul a fost dus în eroare

precum că nu este necesară înaintarea cererii de apel, casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Cebanu Veaceslav să fie achitat de sub învinuirea de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, invocînd că:

- faptei săvîrșite de inculpatul, Cebanu Veaceslav i s-a dat o încadrare juridică

greșită, aceasta fiind comisă în stare de legitimă apărare;

- în speță lipsește și vinovăția persoanei, care, fiind în stare de legitimă

apărare, a fost impusă să acționeze pentru a apăra valorile sociale periclitate de un

atac. În cazul dat, inculpatul a fost nevoit să efectueze împușcături din pistolul de

model «Trooper» cu scopul aplanării situației de conflict și neadmiterii uciderii

vizitatorilor barului de către colaboratorii CCCEC;

- agresiunea părții vătămate, Vîrlan Andrei, nu a încetat nici după venirea

poliției la locul incidentului, deoarece el nu reacționa la somațiile polițiștilor și de

mai multe ori a rupt cordonul de polițiști și lovea în alte persoane, avînd un

comportament agresiv față de polițiști, îl lovea de cîteva ori pe administratorul

barului, Cebanu Veaceslav, și continua să lovească în alte persoane;

- învinuirea adusă inculpatului, Cebanu Veaceslav, în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, nu și-a găsit confirmare în cadrul

examinării judiciare a cauzei în prima instanță;

- nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

a fost respinsă ca nefondată cererea de repunere în termen a cererii de apel, fiind

respins ca fiind depus peste termen apelul declarat de avocat în numele inculpatului,

la fel a fost respins ca nefondat apelul declarat de către procuror.

termen a apelului și apelul declarat de avocatul Mancevschi Oleg în numele

inculpatului a constatat că sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, a fost

pronunțată public la 10 decembrie 2015.( f.d. 163-170, vol. II).

Instanța de apel a subliniat că din conținutul procesului verbal al ședinței de

judecată din 10 decembrie 2015, ora 14:15, rezultă că în cadrul ședinței fixate pentru

pronunțarea sentinței motivate s-a prezentat doar avocatul inculpatului, Găulică

Andrei (f.d. 162, vol. II).

3

La fel, instanța de apel a reținut că potrivit confirmării anexate la materialele

dosarului, inculpatul, Cebanu Veaceslav, a primit sentința motivată din 10

decembrie 2015 la 14 decembrie 2015 (f.d. 171, vol. II).

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că inculpatul, Cebanu

Veaceslav, cît și apărătorul acestuia, Găulică Andrei, au făcut cunoștință cu sentința,

nici unul dintre aceștia nu și-au exercitat dreptul legal de a ataca actul de dispoziție

a instanței de judecată în termenul prevăzut de lege. Ulterior noul avocat angajat de

inculpat, a depus cerere de apel la 22 februarie 2016.

Astfel, instanța de apel a remarcat că în speță nu sunt aplicabile prevederile

art. 402 alin. (5) Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de apel a subliniat că deși apărătorul inculpatului a solicitat

repunerea în termen, invocând că inculpatul a fost dus în eroare de avocatul său că

nu este necesară înaintarea unei cereri de apel, o atare argumentare în susținerea

repunerii în termen a apelului, declarat tardiv, nu poate fi reținută ca fiind fondată,

întrucât nu au fost elucidate motivele întemeiate, exhaustiv prevăzute de legiuitor la

art. 403 Cod de procedură penală. Or, pe această linie de considerente, instanța de

apel a relevat, că prin motive întemeiate se are în vedere acele circumstanțe de ordin

obiectiv, a căror producere nu depinde de voința titularului dreptului de apel

(calamitate naturală, accident, boală, etc.)

La fel, instanța de apel a atestat că sunt neîntemeiate argumentele apelantului,

precum că nu a făcut cunoștință și nu a primit sentința, ori acest fapt este combătut

prin materialele dosarului și anume prin recipisa semnată de acesta.

5.1. Cu referire la apelul declarat de procuror, instanța de apel a indicat că

starea de fapt și de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect

a fost statuată de către prima instanță, neconstatîndu-se temeiuri de casare a sentinței.

În plus, prima instanță a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei

penale, examinând probele administrate din punct de vedere a utilității și veridicității

lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, încadrînd

just acțiunile inculpatului, Cebanu Veaceslav în baza art. 151 alin.(1) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a reținut că deși inculpatul vina nu și-a recunoscut-

o, aceasta s-a confirmat prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și

veridice ce coroborează între ele, și anume:

- declarațiile martorilor audiați în prima instanță, Apostol Vasile, (f.d.26, vol.

II), Bot Anatolie, (f.d. 29, vol. II), Mititelu Igor, (f.d. 30, vol. II), Grozav Victor, (f.d.

32, vol. II), Boaghe Vitalie, (f.d. 48, vol. II), Florea Irina, (f.d. 49, vol. II), Zamfir

Sergiu, (f.d. 50, vol. II), Leancă Ana, (f.d. 51, vol. II), Marețan Efim, (f.d. 88, vol.

II), Dodon Valentin, (f.d. 127, vol. II).

Instanța de apel a menționat că partea vătămată Vîrlan Andrei, în prima

instanță nu a dat declarații. Acesta printr-o scrisoare a comunicat instanței, că este la

curent cu existența procesului penal, dar nu are posibilitatea de a se prezenta, pe

4

motiv că se află în SUA, avînd intenția de a se stabili cu traiul acolo, astfel, instanța

de apel ținând cont de prevederile art. 412 alin. (5) Cod de procedură penală, a

considerat posibilă examinarea cauzei în lipsa acestuia.

La fel, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului Cebanu Veaceslav

se dovedește prin probele administrate la cauza penală, cum ar fi:

- raportul de examinare medico-legală nr.2344/D din 24.08.2012, potrivit

căruia asupra cet.Vîrlan Andrei s-a constatat: plagă penetrantă în cavitatea

abdominală, cu lezarea transfixiantă a lobului stâng al ficatului și a omentului mic,

care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, cu

suprafața de interacțiune limitată, posibil în urma acțiunii tramatice a unei arme

pneumatice, prezintă pericol pentru viața și sănătatea persoanei pătimite și se califică

ca vătămare corporală gravă. (f.d 7-8, vol. I);

- raportul de expertiză nr. 54 din 11.10.2012, potrivit căruia revolverul cu nr.

„11010618” nu se referă la categoria armelor de foc, dar este un revolver cu țeava

lisă, scurtă, cu lovitură circular, cal.4 mm Flobert, model „Trooper 2.5”, confecționat

în condiții de uzină în Turcia. Este destinat pentru efectuarea tragerilor de instruire

în afara încăperilor speciale și terene (tire, poligoane) cu cartușe tituale cal.4 mm

Flobert. Revolverul este în stare de funcționare și util pentru trageri, careva

modificări în construcție nu s-au depistat. Douăzeci și opt de cartușe prezentate spre

examinare, nu se referă la muniții, dar sunt destinate pentru efectuarea de trageri din

arme de instruire și sportive cal.4 mm Flobert și sunt utile pentru efectuarea

tragerilor. (f.d 12-13, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr.2655/D din 25.09.2012, potrivit

căruia asupra cet. Vîrlan Andrei s-a constatat: plagă prin armă de foc a peretelui

abdominal anterior penetrantă în cavitatea peritonială, leziunea ficatului,

hemoperitoneum, care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui

obiect contondent dur (glonte), care se califică ca vătămare corporală gravă.

Leziunile corporale depistate posibil au fost produse în urma împușcăturii cu arma

de foc. (f.d 17-18, vol. I);

- CD-R cu înregistrarea video al momentului incidentului din 19.08.2012, care

a avut loc pe str. T. Vladimirescu, 67, or. Durlești, mun. Chișinău, din care rezultă

că inculpatul, Cebanu Veaceslav, a electrocutat-o pe partea vătămată, Vîrlan Andrei,

vizionată în ședința instanței de apel.

La fel, instanța de apel a notat în ceea ce privește fapta că aceasta s-a

manifestat prin efectuarea unei împușcături din revolverul cu țeava lisă de model

„Trooper 2.5”, cal.4 mm Flobert, de către inculpatul, Cebanu Veaceslav, în regiunea

abdomenului lui Vîrlan Andrei. Acest fapt a fost probat în ședința de judecată prin

declarațiile martorilor date în prima instanță care au declarat că inculpatul, Cebanu

Veaceslav, l-a electrocutat și l-a împușcat pe partea vătămată, Vîrlan Andrei. În acest

context, instanța de apel a reținut că martorul, Apostol Vasile, în primă instanță sub

5

jurămînt și fiind avertizat de răspundere penală a declarat că inculpatul, Cebanu

Veaceslav, a lipit arma de burta părții vătămate și a efectuat împușcătura. Mai mult,

însăși inculpatul, Cebanu Veaceslav, atît în primă instanță cît și în cadrul ședinței

instanței de apel a recunoscut că l-a electrocutat pe partea vătămată, Vîrlan Andrei.

În plus, acesta a recunoscut că a efectuat împușcături din arma pe care o avea în

dotare. La fel, acest fapt rezultă și din înregistrarea video vizionată în ședința

instanței de apel.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a specificat că semnul care

interesează în mod special, în planul examinării laturii obiective și care conferă

infracțiunii analizate o fizionomie distinctă în raport cu alte tipuri de vătămare

intenționată a integrității corporale sau a sănătății vizează urmările prejudiciabile.

Acestea se exprimă în vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății.

În acest context, prin raportul de expertiză medico-legală nr.2655/D din

25.09.2012, s-a stabilit că asupra cet. Vîrlan Andrei s-a constatat: plagă prin armă

de foc a peretelui abdominal anterior penetrantă în cavitatea peritoneală, leziunea

ficatului, hemoperitoneum, care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a

unui obiect contondent dur (glonte), care se califică ca vătămare corporală gravă.

Prin același raport s-a constatat că anume în urma împușcăturii cu arma de foc

s-au produs leziunile corporale depistate la partea vătămată, Vîrlan Andrei.

Legătura de cauzalitate este confirmată și prin declarațiile martorilor care au

afirmat că au văzut cum inculpatul a lipit arma de burta părții vătămate și a efectuat

împușcătura, cum s-au auzit împușcături. Mai mult, din materialele dosarului, dar și

din declarațiile inculpatului, instanța de apel a conchis că rezultă cu certitudine că

arma pe parcursul conflictului iscat s-a aflat doar în mâinile inculpatului, Cebanu

Veaceslav.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului Cebanu Veaceslav, instanța de

apel a statuat că verificînd legalitatea individualizării pedepsei penale în privința

ultimului, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod

penal și la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de

viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

La fel, instanța de apel a menționat că în conformitate cu prevederile art. 76,

77 Cod penal, careva circumstanțe atenuante și agravante în privința inculpatului,

Cebanu Veaceslav, nu au fost reținute. De asemenea la stabilirea tipului și mărimii

pedepsei, instanța de judecată corect a luat în considerare gradul și caracterul

pericolului social al faptei, personalitatea inculpatului, care se caracterizează pozitiv

și nu prezintă careva pericol pentru societate, este încadrat în cîmpul muncii. Mai

6

mult decît atît, la aplicarea pedepsei a fost luat în considerare și comportamentul

părții vătămate.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță motivat a stabilit

categoria și măsura de pedeapsă, relevînd în cuprinsul sentinței circumstanțele

cauzei, persoana inculpatului și, în așa mod, corect a concluzionat că atingerea

scopului pedepsei se va asigura prin aplicarea art. 90 Cod penal, în privința

inculpatului.

Totodată, instanța de apel a subliniat că sunt irelevante alegațiile apelantului

referitor la faptul că prima instanță nu luat în considerare la individualizarea

pedepsei în calitate de circumstanță agravantă, săvîrșirea infracțiunii de către o

persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte

fapte care au relevanță pentru cauză. Or, după cum s-a stabilit antecedentele penale

în privința inculpatului, Cebanu Veaceslav sunt stinse.

Mai mult, instanța de apel a indicat că din conținutul cererii de apel și a

materialelor cauzei penale se constată că apelantul a invocat aceleași afirmații pe

care le-a făcut în fața primei instanțe și la care aceasta a răspuns detaliat, respectîndu-

se dreptul la un proces echitabil a părților, inclusiv sub aspectul motivării hotărârii

de condamnare, sentința conținînd răspunsuri amănunțite cu privire la fiecare

argument invocat de părți, permițând părților să utilizeze eficient dreptul de apel.

6.1. Procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan

Pavel, care indicînd temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6),

10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în

partea stabilirii pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de instanța

de apel, în alt complet de judecată, invocînd că:

- hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- instanța de apel în mod general a indicat că, scopul pedepsei penale va fi

atins prin menținerea pedepsei nonprivative de liberate. Astfel, la adoptarea deciziei

instanța de judecată n-a individualizat în mod echitabil pedeapsa, ignorînd criteriile

prevăzute de art. 61, 75 Cod penal;

- este eronată invocarea reținută de către prima instanță și de apel a unor

circumstanțe cum sunt, caracterul pericolului social al faptei, personalitatea

făptașului care, de fapt se caracterizează pozitiv, și respectiv inculpatul care nu

prezintă careva pericol pentru societate, motive care au stat la baza aplicării art. 90

Cod penal;

- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, inculpatul Cebanu Veaceslav a

comis fapta imputată în loc public, cu aplicarea armei de foc, cît pe parcursul urmării

penale, atît în cadrul judecării cauzei în instanțele judecătorești nu și-a recunoscut

vina, nu a restituit prejudiciul părții vătămate, de gradul de pericol social al

7

infracțiunii comise, consecințele acesteia, precum faptul că la săvîrșirea infracțiunii

au fost stabilite circumstanțe agravante prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. a) și k) Cod

penal, și nu a luat în considerare nici faptul că acest inculpat a săvîrșit o infracțiune

gravă;

- în cadrul ședințelor de judecată inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția în

fapta incriminată, respectiv nu a despăgubit partea vătămată, atît material, cît și

moral, corespunzător până la moment nu a conștientizat caracterul prejudiciabil al

faptei. Mai mult ca atît inculpatul nu deține grad de invaliditate, nu dispune de

destincții de stat, etc.;

- partea descriptivă a deciziei la motivarea stabilirii pedepse contravine

prevederile art. 394 alin. (2) pct. 3), art. 395 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

deoarece ea nu cuprinde motivele de aplicare a pedepsei cu suspendare condiționată

a executării ei;

- prima instanță nu a luat în considerare faptul că inculpatul Cebanu Veaceslav

a fost anterior judecat, executarea pedepsei stabilite la fel a fost suspendată

condiționat pe termen de probațiune, însă Cebanu Veaceslav careva concluzii nu și-

a făcut și din nou a comis o infracțiune cu intenție, din aceste motive pedeapsa penală

stabilită nu-și va atinge scopul, respectiv nu este una echitabilă;

- aceste ilegalități admise de către prima instanță la stabilirea pedepsei

inculpatului, au fost ignorate de către instanța de apel la examinarea apelului

procurorului.

6.2. Inculpatul Cebanu Veaceslav, care indicând temeiul pentru recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei instanței de apel, admiterea cererii părții apărării privind repunerea în

termen a cererii de apel, casarea sentinței și rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, deoarece nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, invocând că:

- faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- în speță lipsește și vinovăția persoanei care, fiind în stare de legitimă apărare,

a fost impusă să acționeze pentru a apăra valorile sociale periclitate de un atac, astfel

acesta a fost impus să efectueze împușcături din pistolul de model „Trooper”, cu

scopul aplanării situației de conflict și neadmiterii uciderii vizitatorilor barului de

către colaboratorii agresivi a CCCEC, aflându-se astfel în legitimă apărare;

- agresiunea părții vătămate Vîrlan Andrei, nu a încetat nici după venirea

poliției la locul incidentului, deoarece el nu reacționa la somațiile polițiștilor și de

mai multe ori a rupt cordonul de polițiști și lovea în alte persoane, având

comportament agresiv față de polițiști, l-a lovit de cîteva ori și continua să lovească

în alte persoane;

8

- condamnarea sa în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, nu și-a găsit confirmare

în cadrul examinării judiciare a cauzei în prima instanță și în instanța de apel.

431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință inculpatul Cebanu

Veaceslav, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, deoarece deși prin

acesta se solicită aplicarea unei pedepse mai aspre, fapta a fost săvîrșită în condițiile

legitimei apărări și sunt greșite argumentele procurorului, precum că sunt prezente

circumstanțele agravante prevăzute de art. 77 alin. (1) lit. a), k) Cod penal, deoarece

el anterior a fost atras la răspundere penală pentru o acțiune ilegală care nu are

relevanță pentru cauză și antecedentele penale sunt stinse.

raport cu materialele cauzei, ținînd seama de opinia expusă în referință, Colegiul

penal conchide că acestea sunt inadmisibile, recursul declarat de către procuror fiind

vădit neîntemeiat, iar recursul declarat de inculpat, din motiv că nu îndeplinește

cerințele de conținut, din următoarele considerente.

8.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror:

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că recurentul invocă ca temei de recurs, temeiurile prevăzute

în art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, și anume cazurile cînd

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, argumentînd în acest context următoarele.

Astfel, ce ține de alegațiile recurentului, precum că este prezent temeiul de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și hotărârea

instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal

relevă, că acestea nu se confirmă și că instanța de apel corect și-a motivat decizia în

9

conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel,

decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea

apelului declarat de procuror ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, celor cercetate în cadrul ședinței

instanței de apel, s-a expus argumentat pe motivele invocate în apel și și-a motivat

corect soluția sa, privind menținerea pedepsei aplicate prin sentință (f.d. 40-44, vol.

III).

La fel, în privința criticilor recurentului descrise la pct. 6.1. a prezentei decizii,

prin care acesta își manifestă dezacordul cu individualizarea pedepsei aplicate

inculpatului, temei ce cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, Colegiul penal atestă că sunt neîntemeiate și reprezintă doar opinia

subiectivă a recurentului, ce contravine circumstanțelor cauzei și nu poate fi

acceptată de instanța de recurs ordinar, iar instanța de apel prin decizia sa, just a

menținut soluția primei instanțe și în partea individualizării pedepsei aplicate.

În acest sens, Colegiul penal indică că în conformitate cu principiul

individualizării pedepsei consfințit în art. 7 Cod penal, în coroborare cu criteriile

generale de individualizare a pedepsei stipulate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța

de judecată aplică pedeapsa luînd în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvîrșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat,

caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau

agravează răspunderea, ținîndu-se cont de influența pedepsei aplicate asupra

corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

De asemenea, prin prisma art. 75 Cod penal, individualizarea judiciară a

pedepselor trebuie să fie adecvată și proporțională față de fiecare infractor, fiind

raportată la periculozitatea socială a acestuia și trăsăturile sale specifice care îi

definesc personalitatea.

Prin urmare, în rezultatul cercetării materialelor cauzei și a deciziei recurate,

Colegiul penal constată că instanțele ierarhic inferioare au ținut cont pe deplin de

criteriile de individualizare a pedepsei, expuse supra, aplicându-i inculpatului

Cebanu Veaceslav o pedeapsă echitabilă, care va duce la realizarea scopului legii

penale prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal, soluție menținută corect de instanța

de apel, ambele instanțe motivând și aplicabilitatea supendării condiționate a

executării pedepsei aplicate inculpatului, în baza art. 90 Cod penal, (f.d. 170, vol.

II), (f.d. 40-44. vol. III), argumente descrise în pct. 5.1. a prezentei decizii, ce se

acceptă de instanța de recurs ordinar și pentru a evita repetări inutile, le însușește,

fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale

în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd

10

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

8.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de inculpatul Cebanu

Veaceslav:

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat nu

îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute de art. 429 și 430 Cod de procedură

penală.

În acest sens, Colegiul penal subliniază că un apel declarat peste termen nu

poate fi considerat un apel nedeclarat, astfel încît părții care n-a utilizat apelul în

termenul prevăzut de art. 402 Cod de procedură penală, nu i se poate îngrădi dreptul

de a declara recurs împotriva deciziei instanței de apel cu privire la soluția de

respingere a apelului ca fiind declarat peste termen. Dacă însă, critică decizia,

indicând alte temeiuri, recursul este inadmisibil din motiv că nu îndeplinește

cerințele de conținut.

Astfel, Colegiul penal conchide că conform deciziei instanței de apel, apelul

declarat de partea apărării a fost respins ca fiind depus peste termen (f.d. 44, vol. III)

fiind menținută sentința fără modificări, iar din textul recursului declarat de către

inculpat rezultă că acesta solicită repunerea în termen a cererii de apel, fără a motiva

temeinicia acesteia, criticînd însă sentința și decizia instanței de apel în partea

încadrării juridice a faptei și a constatării vinovăției sale.

De asemenea, Colegiul penal reține că criticile formulate de către inculpat în

recursul declarat, au format obiect de examinare la judecarea cauzei penale în

privința sa în prima instanță și cea de apel, iar instanțele ierarhic inferioare le-au dat

o motivare corespunzătoare și argumentată, expusă în prezenta decizie la pct. 5, 5.1,

soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai

impune, luînd în considerare și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu

prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a hotărârii

atacate nu s-au identificat.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că recursul declarat de inculpat nu

îndeplinește cerințele de conținut, or acesta nu critică soluția instanței de apel de

respingere a apelului ca fiind declarat peste termen, dar invocă ca temei de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, criticînd încadrarea

juridică a faptei.

11

invocate de către procuror ce ar fi afectat hotărîrea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursurile declarate sunt inadmisibile, a procurorului ca fiind vădit neîntemeiat, iar

a inculpatului Cebanu Veaceslav, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Cebanu Veaceslav Vasili:

- de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan

Pavel, ca fiind vădit neîntemeiat.

- de către inculpatul Cebanu Veaceslav, din motiv că nu îndeplinește cerințele

de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 noiembrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

12