1ra-266/2018 — art.201 1 alin.3 lit.c CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 18 ianuarie 2017, Cojocaru Constantin a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(3) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Totodată, prin aceeași sentință s-a dispus a trece în contul statului cheltuielile de judecată în mărime de 866 lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriu, Cojocaru Constantin a fost învinuit de faptul că pe parcursul anului 2016, a aplicat violență în privința concubinei sale Voronov Maria, cu care a locuit împreună în aceeași gospodărie situată în s. xxxx r-nul xxxx, exprimată prin numirea cu cuvinte necenzurate și aplicarea violenței fizice, care a cauzat suferințe fizice și psihice. Precum și de faptul că, Cojocaru Constantin, la 31 mai 2016, aflându-se la domiciliu situat în s. xxxx r-nul xxxx, în urma unui conflict cu Voronov Maria, i-a aplicat 1 multiple lovituri peste diferite părți ale corpului concubinei Voronov Maria, cauzându-i vătămări corporale grave periculoase pentru viață sub formă de șoc traumatic - hemoragie în urma traumei contuzie închise torace - abdominale cu echimoze pe trunchi, fracturi ale coastelor 9 și 10 pe stânga, ruptura rinichiului stâng, hematom retro peritoneal imens și hemoperitoneum 800 ml, echimoze pe față, gât, membre superioare și inferioare excoriații pe piept și genunchiul drept, fractura mandibulei pe stânga, hemoragii în țesuturile moi ale gâtului și toracelui, care sunt în legătură directă cu decesul, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr.xx din xxxx. Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Cojocaru Constantin în baza art. 2011 alin.(3) lit. c) Cod penal, individualizată prin „violență în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat decesul victimei”.

Sentința a fost atacată cu apel de procuror, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui Cojocaru Constantin în baza art.2011 alin.(3) lit. c) Cod penal, la 9 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În motivarea apelului procurorul a invocat, că instanța nu a dat apreciere corespunzătoare declarațiilor succesorului victimei Mocanu Gheorghe și martorilor Mocanu Tudor, Popa Maria, Doncilă Ludmila, Jardan Angela și Jardan Svetlana, concomitent, instanța reieșind din concluzia medico-legală nr.xx din xxxx, urma să pună la baza sentinței, declarațiile expertului judiciar Vodă Nicolae, care a descris minuțios proveniența și mecanismul formării tuturor vătămărilor corporale depistate pe corpul victimei Voronov Maria. Potrivit acestuia, decesul lui Voronov Maria a survenit în rezultatul șocului traumatic - hemoragie în urma traumei contuze închise torace- abdominale cu echimoze pe trunchi, fracturii coastelor 9 și 10 pe stânga, ruptura rinichiului stâng, hematom retro peritoneal imens și hemoperitoneum 800 ml. De asemenea, pe cadavru s-au depistat echimoze pe față, gât, membre superioare și inferioare excoriații pe piept și genunchiul drept, fractura mandibulei pe stânga, hemoragii în țesuturile moi ale gâtului și toracelui care deși sunt diferite, au survenit în aceeași perioadă, unele echimoze au putut surveni un pic mai înainte cu câteva ore, în ansamblu toate echimozele și leziunile nu puteau surveni în urma căderii, doar unele din ele. Ruptura rinichiului și fracturile coastelor 9-10 se aflau în aceeași regiune și puteau fi cauzate de aceeași căzătură. Însă, ruptura mandibulei nu putea fi cauzată prin cădere. Leziunea țesuturilor moi ale toracelui, gâtului și feței, au fost produse prin acțiunea unui obiect dur contondent, în urma loviturii, a putut fi de pumni, picior sau alt obiect, probe care demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Mai indică acuzatorul de stat că instanța nu a supus unei aprecieri critice prin prisma celorlalte probe, declarațiile martorului Antoci Vera, care fiind audiată de două ori, a relatat că prima dată la primărie, în ziua decesului lui Voronov Maria, ea a declarat că Maria i-a spus că ar fi fost bătută, dar nu i-a spus de către cine. În cadrul audierii suplimentare, martorul urmărind scopul de a favoriza situația inculpatului, și-a schimbat 2 declarațiile, susținând că Voronov Maria nu i-a spus că ar fi fost bătută, dar a văzut-o pe aceasta căzută jos lângă fântâna lui Grecu. Din declarațiile inculpatului, rezultă că acesta deseori se certa cu victima din cauza consumului abuziv a băuturilor alcoolice. În luna mai 2016 i-a tras o palmă, două, lui Voronov Maria, a atins-o la bărbie, iar la 28.05.2016 a avut loc alt conflict între ei. Astfel, susține procurorul că prin achitarea inculpatului, instanța de fond a respins nejustificat probele acuzării, nu a pătruns în esența acestora, nu a ținut cont de circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea, având în vedere că victima locuia doar cu inculpatul, permanent consuma băuturi alcoolice, se află în poziție de vulnerabilitate și de dependență materială față de inculpat. În cazul dat, acțiunile inculpatului Cojocaru Constantin, chiar și în cazul acceptării versiunii de apărare, urmau a fi recalificate în baza art.2011 alin.(2) lit. b) sau art.2011 alin.(1) Cod penal, deoarece însăși inculpatul a recunoscut că se certa cu victima și chiar i-a aplicat lovituri.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2017, apelul declarat de procuror a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Cojocaru Constantin a fost condamnat în baza art.2011 alin.(3) lit. c) Cod penal la 5 ani și 3 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis din momentul reținerii.

Pentru a decide astfel, la rejudecare instanța de apel a constatat că inculpatul Cojocaru Constantin, pe parcursul anului 2016, a aplicat violență în privința concubinei, Voronov Maria cu care a locuit împreună în aceeași gospodărie situată în s. xxxx raionul xxxx, exprimată prin numirea cu cuvinte necenzurate și aplicarea violenței fizice, care a cauzat suferințe fizice și psihice. Precum și de faptul că, Cojocaru Constantin, la 31 mai 2016, aflându-se la domiciliu situat în s. xxxx r-nul xxxx, în urma unui conflict cu Voronov Maria, i-a aplicat multiple lovituri peste diferite părți ale corpului concubinei Voronov Maria, cauzându-i vătămări corporale grave periculoase pentru viață sub formă de șoc traumatic - hemoragie în urma traumei contuzie închise torace - abdominale cu echimoze pe trunchi, fracturii coastelor 9 și 10 pe stânga, ruptura rinichiului stâng, hematom retro peritoneal imens și hemoperitoneum 800 ml, echimoze pe față, gât, membre superioare și inferioare excoriații pe piept și genunchiul drept, fractura mandibulei pe stânga, hemoragii în țesuturile moi ale gâtului și toracelui, care sunt în legătură directă cu decesul, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. xx din xxxx. Aceste acțiuni ale inculpatului Cojocaru Constantin au fost încadrate în dispoziția art.2011 alin.(3) lit. c) Cod penal - violență în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat decesul victimei. Astfel, vinovăția inculpatului Cojocaru Constantin a fost dovedită prin probele administrate, și anume: declarațiile succesorului părții vătămate Mocanu Gheorghe, declarațiile martorului minor Mocanu Tudor, martorilor Popa Maria, Andrieș Maria, Antoci Vera, Cojocari Ion, Antonii Elena, Jardan Angela, Jardan Svetlana, expertului judiciar medico-legal Vodă Nicolae, precum și actele cauzei, cum ar fi: raportul de 3 expertiză medico-legală nr.xx din xxxx. Instanța de apel a constatat că, faptele imputate inculpatului, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, însă instanța de fond pripit și neîntemeiat a concluzionat că Cojocaru Constantin urmează a fi achitat. În același context, instanța de apel a notat că obiectul material al infracțiunii prevăzute la alin.(3) art.2011 Cod penal, îl prezintă corpul persoanei, în acele cazuri când săvârșirea faptei presupune influențarea nemijlocită infracțională asupra corpului victimei. În cazul respectiv, condiția dată, este întrunită în speță, or, conform raportului de expertiză medico-legală nr.xx din xxxx, moartea lui Voronov Maria a survenit în rezultatul șocului traumatic - hemoragie în urma traumei contuze închise torace- abdominale cu echimoze pe trunchi, fracturilor coastelor 9 și 10 pe stânga, ruptura rinichiului stâng, hematom retro peritoneal imens și hemoperitoneum 800 ml. Pe cadavru s-au depistat echimoze pe fată, gât, membre superioare și inferioare excoriații pe piept și genunchiul drept, fractura mandibulei pe stânga, hemoragii în țesuturile moi ale gâtului și toracelui. Leziunile sus-indicate au fost produse prin acțiunea obiectului dur contondent cu puțin timp (conform datelor histologice aproximativ 3-4 ore) până la deces și se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață, care se află în legătură cauzală directă cu decesul persoanei. În continuare, instanța de apel a indicat că în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cât și în instanța de apel, a fost stabilit cu certitudine că Cojocaru Constantin se afla în relații de concubinaj cu Voronov Maria, fapt confirmat prin declarațiile succesorului părții vătămate Mocanu Gheorghe, care este fiul victimei și care a declarat că mama lui concubina cu Cojocaru Constantin de vreo 5 ani, ea locuia și la Constantin și acasă. Faptul concubinajului nu a fost negat de însăși inculpatul Cojocaru Constantin. Instanța de apel a notat că latura obiectivă a infracțiunii enunțate se caracterizează prin acțiunea sau inacțiunea manifestată fizic sau verbal, urmările prejudiciabile care se exprimă, după caz, în: vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății; vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății; sinuciderea sau tentativa de sinucidere; deces; legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Astfel, instanța de apel a relatat că materialul probator indubitabil demonstrează existența legăturii cauzale dintre fapta comisă de către Cojocaru Constantin și urmările prejudiciabile este dovedită integral prin raportul de expertiză medico-legală nr.xx din xxxx, conform căruia moartea lui Voronov Maria a survenit în rezultatul șocului traumatic - hemoragie în urma traumei contuze închise toraco-abdominale cu echimoze pe trunchi, fracturi ale coastelor 9 și 10 pe stânga, ruptura rinichiului stâng, hematom retro peritoneal imens și hemoperitoneum 800 ml. Tot prin raportul dat, a constatat că echimozele pe față, gât, membre superioare și inferioare excoriații pe piept și genunchiul drept, fractura mandibulei pe stânga, hemoragii în țesuturile moi ale gâtului și toracelui, au fost produse prin acțiunea obiectului dur contondent cu puțin timp (conform datelor histologice aproximativ 3-4 ore) până la deces și se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață, care se 4 află în legătură cauzală directă cu decesul persoanei. Astfel, instanța de apel a reținut că moartea lui Voronov Maria a survenit în urma loviturilor aplicate de inculpatul Cojocaru Constantin, or, din declarațiilor martorului Popa Maria, rezultă că Maria intra des la ea și se plângea, îi arăta vânătăile, iar într-o zi, cu 3 zile de deces, Maria i-a arătat că gâtul era vânat, nasul vânăt și umflat. Din spusele Măriei a înțeles că Cojocari o amenința că până nu o mântuiește, nu pleacă. La fel, a reținut că declarațiile martorului Popa Maria coroborează cu declarațiile martorului Doncilă Ludmila care a relatat în cadrul ședinței instanței de fond că, pe Voronov Maria deseori a văzut-o cu vânătăi, vizual a văzut semne pe față, gât și mâini. A întrebat-o ce a pățit, aceasta i-a spus că a bătut-o Constantin. Când Constantin se afla la muncă în Rusia, pe Maria cu vânătăi nu a văzut-o. Instanța de apel a mai constatat că prin declarațiile martorilor a fost confirmat că inculpatul Cojocaru Constantin aplica violență fizică față de victima Voronov Maria, faptul dat, este confirmat însăși de inculpat care a menționat că în una din zilele lunii mai a anului 2016, Maria a venit acasă beată, el i-a făcut observație și din fugă i-a dat o palmă, două și a atins-o la bărbie. În acest sens, instanța de apel a notat că, deși, inculpatul a declarat că în ziua de 31.05.2016 nu a lovit-o pe victima, instanța a apreciat critic declarațiile date, de vreme ce, la data de 01.06.2016, fiind audiat de organul de urmărire penală, Cojocaru Constantin a declarat că pe data de 31.05.2016, după ce victima nu a răspuns la apelul său, dânsul s-a dus acasă la Voronov Maria, unde a găsit-o dormind în stare de ebrietate. El s-a inervat, a ridicat-o și a lovit-o peste față cu ambele mâini, de vreo trei ori (Vol. I, f.d.63). Faptul că victima Voronov Maria periodic era bătută de inculpat este demonstrat prin declarațiile martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești, însă referitor la ziua de 31.05.2016, instanța de apel a pus la baza învinuirii inclusiv și declarațiile lucrătorilor serviciului salvare. Astfel, s-a dedus, din cele expuse de inculpat, că în ziua de 31.05.2016, Voronov Maria se simțea foarte rău, motiv pentru care inculpatul a apelat la serviciul de salvare. Prin declarațiile martorului Jardan Angela, care activează de 5 ani la salvare, rezultă că la data de 31.05.2016, aproximativ ora 00:00, au fost anunțați și chemați de către Cojocari Constantin, pe faptul că Voronov Maria se simte rău și este palidă. S-au deplasat la fața locului, au intrat în gospodăria lui Constantin și el le-a comunicat că Maria se simțea rău și a adus-o la el acasă. Au intrat în casă, Maria se afla în pat, Constantin de asemenea se afla și el în aceeași încăpere cu ei. Au început să o examineze pe Maria. În partea stângă sub rebord a palpat și a constatat că este o fractură de splină, i- a comunicat Măriei că este periculos și i-a propus să meargă la spital, de asemenea i-a propus și Constantin să meargă la spital, însă Maria a refuzat. A mai declarat că, pe tot corpul Măriei erau hematoame, a întrebat-o cine a bătut-o, ea i-a comunicat că este bătută, dar nu dorește să spună de cine. A apelat 902 și a comunicat poliției despre cele întâmplate. Instanța de apel a mai relatat că la data de 31.05.2016, începând cu ora 16.00, inculpatul Cojocari Constantin și victima Voronov Maria s-au aflat permanent împreună, 5 până a fi chemată salvarea la orele 00.00, ceea ce denotă evident că echimoze pe față, gât, membre superioare și inferioare excoriații pe piept și genunchiul drept, fractura mandibulei pe stânga, hemoragii în țesuturile moi ale gâtului și toracelui victimei, erau aplicate între timpul menționat, or, potrivit raportul de expertiză medico-legală nr.xx din xxxx, leziunile menționate erau produse aproximativ 3-4 ore până la deces. Tot în acest sens, ca probă ce confirmă că inculpatul și victima în ziua de 31.05.2016 erau împreună, sunt declarațiile martorului Andrieș Maria, care a relatat că s-a întâlnit cu Voronov Maria și Cojocari Constantin înainte de decesul Măriei, ei mergeau împreună pe stradă. Prin urmare, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate afirmațiile inculpatului precum că posibil leziunile corporale depistate la victima au fost cauzate prin cădere, or, expertul judiciar a conchis în concluzia sa nr.xx din xxxx, că leziunile nu puteau surveni în urma căderii, doar unele, mai mult ca atât, ruptura mandibulei nu putea fi cauzată prin cădere. Astfel, instanța de apel a considerat ca dovedită fapta comisă de inculpat, or, sub aspectul laturii subiective, în cazul infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(3), lit. c) Cod penal, făptuitorul manifestă intenție directă sau indirectă. Totodată, se reține și faptul că ipostaza infracțiunii menționate, nu este posibil manifestarea imprudenței. În continuare, instanța de apel a remarcat că victima Voronov Maria deseori servea băuturi alcoolice, fapt care nu îi era pe plac inculpatului, și, în care mare măsură, probabil și era motivul pentru care inculpatul aplica violență fizică victimei. Prin urmare, instanța de apel a constatat intenție directă a inculpatului cu privire la violență în familie soldată cu decesul victimei, or, acesta însăși a menționat că a aplicat lovitură lui Voronov Maria pentru faptul că aceasta consuma alcool, or, din declarațiile martorilor audiați, rezultă că victima deseori servea băuturi alcoolice, se află în poziție de vulnerabilitate, totodată dependență materiale de inculpat, fapt menționat de inculpat care a relatat că revenind de la muncă din Federație Rusă, achita datoriile lui Voronov Maria. În același context, instanța de apel a pus la baza învinuirii inculpatului Cojocari Constantin, și declarațiile martorului Antoci Vera, date anume în cadrul urmăririi penale la data de 01.06.2016, or, aceste declarații coroborează cu probele menționate mai sus, cercetate în cadrul ședinței de judecată, care confirmă cu certitudine că inculpatul aplica lovituri victimei, mai mult ca atât, din probeze prezente la dosar, s-a stabilit cu certitudine că victima consuma băuturi alcoolice, împreuna cu inculpatul, motiv care a și servit pentru inculpat aplicarea violenței față de Voronov Maria, de vreme ce inculpatul a menționat că Voronov Maria consuma băuturii alcoolice, de câte ori discuta cu ea să nu mai consume băuturi alcoolice, aceasta nu asculta și tot continua să consume. Astfel, instanța de apel a reținut că este pripită concluzia instanței de fond precum că acuzatorul de stat nu a prezentat probe pertinente și concludente care să confirme că fapta a fost comisă de către Cojocari Constantin, or, instanța de apel, la baza învinuirii aduse inculpatului, în urma cercetării judecătorești, a constatat cu certitudine că vinovăția lui Cojocari Constantin a fost confirmată în ansamblu prin declarațiile succesorului părții 6 vătămate și ale martorilor, aflate în coroborare cu raportul de expertiză medico-legală nr.xx din xxxx. La stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.7, 75-77 Cod penal, a ținut cont de gradul prejudiciabil și pericolul social al infracțiunii, de persoana inculpatului Cojocaru Constantin, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului, considerând că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă și rațională cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului Cojocaru Constantin, care invocând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.pct.8) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței, invocând în argumentarea recursului că: - fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii imputate; - învinuirea nu a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei; - instanța de apel nu a delimitat vătămările corporale depistate pe cadavrul părții vătămate Voronov Maria (vătămări corporale ușoare, vătămări corporale medii, vătămări corporale grave) localizarea acestora, mecanismul provenirii, timpul provenirii; - instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile martorilor Antoci Vera și Cojocari Ion, care au confirmat faptul că au văzut-o pe partea vătămată Voronov Maria căzută la ,,fântâna lui Grecu’’, a medicului expert audiat în prima instanță în calitate de specialist care, a confirmat că vătămările corporale grave (localizate pe stânga), în urma cărora a survenit moartea au putut să survină de la cădere cu lovirea ulterioară de un obiect dur contondent; - instanța de apel nu a luat în considerație că organul de urmărire penală nu a făcut nici o acțiune întru stabilirea circumstanțelor în care s-a aflat partea vătămată Voronov Maria între orele 10.30 – 17.00 (când nu răspundea la chemările telefonice); - concluzia precum că Cojocaru Ion ar fi comis infracțiunea imputată, nu și-a găsit confirmare în coroborare cu probele prezentate în instanță, astfel, decizia în cauză nu a fost confirmată prin probe pertinente și concludente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului; - învinuirea adusă lui Cojocaru Constantin, este bazată doar pe presupuneri, iar potrivit art.8 Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri și toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea inculpatului.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de partea apărării, menționând că acesta este inadmisibil, ca vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. 7 Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Din textul recursului declarat, avocatul Croitoru Mihail în numele lui Cojocaru Constantin invocă temei de casare a hotărârii contestate pct.8) și 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal constată că, motivele invocate de recurent nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de autor. Astfel, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). După cum rezultă din conținutul recursului, avocatul inculpatului nu este de acord cu condamnarea lui Cojocari Constantin în baza art.2011 alin.(3) lit. c) Cod penal, considerând că vinovăția acestuia nu a fost dovedită prin probatoriul administrat și cercetat în instanța de apel, totodată, lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate, în legătură cu ce inculpatul urma să fie achitat. Verificând argumentele recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea deciziei de admitere a apelului declarat de procuror, casând sentința și pronunțând o nouă hotărâre, de condamnare a lui Cojocari Constantin în baza art.2011 alin.(3) lit. c) Cod penal, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Prin urmare, în conformitate cu prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, celor cercetate în cadrul ședinței instanței de apel, probelor invocate de partea apărării și conform materialelor din dosar, a adoptat o soluție corectă, casând sentința și pronunțând o nouă hotărâre de condamnare a lui Cojocari Constantin. Soluția instanței de apel este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art.100 alin.(4) Cod de procedură penală și, totodată, care au fost just apreciate prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, în baza cărora s-a stabilit cu certitudine că inculpatul 8 a săvârșit infracțiunea de violență în familie soldată cu decesul victimei în circumstanțele descrise în rechizitoriu. Necătând la faptul că, inculpatul vina nu a recunoscut-o, instanța de apel a constatat că vinovăția lui Cojocari Constantin a fost dovedită integral prin: depozițiile succesorului părții vătămate Mocanu Gheorghe, declarațiile martorului minor Mocanu Tudor, a martorilor Popa Maria, Andrieș Maria, Antoci Vera, Cojocari Ion, Antonii Elena, Jardan Angela, Jardan Svetlana, expertului judiciar medico-legal Vodă Nicolae, și actele cauzei, raportul de expertiză medico-legală nr.xx din xxxx. Probele prezentate în sprijinul învinuirii, care au fost verificate și cercetate în cadrul examinării cauzei de către instanța de apel, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate. Totodată, Colegiul reține că avocatul în recursul declarat în numele inculpatului critică aprecierea de către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei pârți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit de către instanța de recurs. Totodată, potrivit textului recursului declarat de avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului, acesta invocă drept temei de casare a deciziei instanței de apel pct.12) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal conchide că temeiul invocat nu persistă în cauză, deoarece instanța de apel nu a făcut o altă încadrare juridică a faptelor comise de către Cojocari Constantin decât cea în baza căreia acesta a fost pus sub învinuire. Cât privește argumentul invocat de recurent precum că nu s-a constatat cu certitudine că inculpatul Cojocari Constantin și victima Voronov Maria se aflau în relații de concubinaj și din acest motiv nicidecum nu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(3) lit. c) Cod penal, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat, dat fiind că toate probele prezentate și cercetate în mod legal în cadrul ședinței instanței de fond și de apel au indicat cu certitudine că Cojocaru Constantin se afla în relații de concubinaj cu Voronov Maria, fapt confirmat prin declarațiile succesorului părții vătămate Mocanu Gheorghe, care este fiul victimei și care a declarat că mama lui concubina cu Cojocaru Constantin de vreo 5 ani, ea locuia la Constantin și acasă. Faptul concubinajului nu a fost negat de însăși inculpatul Cojocaru Constantin. În ce privește alegațiile recurentului, precum că instanța de apel nu a apreciat probele administrate în cauză, și anume declarațiile martorilor Antoci Vera și Cojocari 9 Ion, potrivit cărora au declarat că au văzut-o pe Voronov Maria căzută la ,,fântâna lui Grecu’’, și a medicului expert care fiind audiat în prima instanță în calitate de specialist a confirmat că vătămările corporale grave (localizate pe stânga), în urma cărora a survenit moartea au putut să survină și de la cădere cu lovirea ulterioară de un obiect dur contondent, instanța de recurs reține următoarele. Din materialele cauzei rezultă că instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Antoci Vera, date în cadrul instanței de fond precum că la data de 31.05.2016 a văzut-o pe Voronov Maria la poarta gospodăriei lui Constantin, care la rândul său spunea că o doare în partea stângă, totodată, nu i-a spus că ar fi fost bătută, precum nici nu a auzit să o fi bătut Constantin pe Maria. Însă din probele examinate, s-a constatat că declarațiile date se contrazic cu declarațiile martorului Antoci Vera date în cadrul urmăriri penale la data de 01.06.2016, or, aceasta la data de 01.06.2016, când a fost depistat cadavrul victimei, a declarat că la data de 31.05.2016, pe la orele 19.00, s-a întâlnit la poartă cu Voronov Maria care avea vânătăi pe față și întrebând-o ce a pățit, ultima i-a spus că a fost bătută de concubinul Constantin. Prin urmare, Colegiul penal reține că la baza învinuirii au fost puse declarațiile martorului Antoci Vera, date anume în cadrul urmăririi penale la data de 01.06.2016, or, aceste declarații coroborează cu alte probe, care confirmă cu certitudine că inculpatul aplica lovituri victimei, mai mult ca atât, din probele prezente la dosar, s-a stabilit cu certitudine că victima consuma băuturi alcoolice, împreuna cu inculpatul, motiv care a și servit pentru inculpat aplicarea violenței față de Voronov Maria, de vreme ce inculpatul a menționat că Voronov Maria consuma băuturii alcoolice, de câte ori discuta cu ea să nu mai consume băuturi, aceasta nu asculta și tot continua să consume băuturi alcoolice. Mai mult ca atât, afirmațiile martorului Antoci Vera precum că la 31.05.2016, plecând la ciuperci împreună cu concubinul său, Cojocari Ion, a văzut-o întâmplător pe Voronov Maria, căzută jos, pe o parte, lângă fântâna din marginea satului, în acest sens, aceste afirmații sunt confirmate și prin declarațiile martorului Cojocari Ion, care fiind audiat în ședința instanței de fond a relatat că pentru ultima oară a văzut-o pe Maria în ziua în care împreună cu Antoci Vera au mers la ciuperci, până la ora mesei, lângă fântâna din marginea satului, căzută jos lângă fântână. În acest context, declarațiile martorilor în cauză coroborează, însă instanța de apel a reținut în cazul respectiv, că Voronov Maria a fost văzută, căzută jos lângă fântână la data de 31.05.2016, până la ora mesei, or, leziunile depistate de expertul legist, care și au provocat decesul victimei, au fost provocate cu 3-4 ore până la deces, adică leziunea decisivă a fost ruptura rinichiului, care a cauzat nemijlocit decesul persoanei, astfel, s-a constatat că aceștia au văzut-o pe Voronov Maria care se ținea cu miîna în partea stângă. Reieșind din cele expuse, instanța de recurs respinge și afirmația recurentului, precum că instanța de apel nu a luat în considerație că organul de urmărire penală nu a făcut nici o acțiune întru stabilirea circumstanțelor în care s-a aflat partea vătămată Voronov Maria între orele 10.30 – 17.00. În sensul dat Colegiul penal reține că, din materialele cauzei s-a confirmat că victima Voronov Maria, în ziua de 31.05.2016, începând cu ora 16.00 s-a aflat în permanent, până la deces, cu inculpatul. 10 Prin urmare, s-a stabilit că începând cu ora 16.00, inculpatul Cojocari Constantin și victima Voronov Maria s-au aflat permanent împreună, până a fi chemată salvarea la orele 00.00, ceea ce denotă evident că echimoze pe față, gât, membre superioare și inferioare excoriații pe piept și genunchiul drept, fractura mandibulei pe stânga, hemoragii în țesuturile moi ale gâtului și toracelui victimei, au fost aplicate între timpul menționat, or, potrivit raportul de expertiză medico-legală nr.xx din xxxx, leziunile menționate au fost produse aproximativ 3-4 ore până la deces. Totodată, ca probă ce confirmă că inculpatul și victima în ziua de 31.05.2016, au fost împreună, sunt declarațiile martorului Andrieș Maria, care a relatat că s-a întâlnit cu Voronov Maria și Cojocari Constantin înainte de decesul Măriei, ei mergeau împreună. Prin urmare, în speță s-a constatat cu certitudine intenția directă a inculpatului cu privire la violență în familie soldată cu decesul victimei, or, acesta însăși a menționat că a aplicat lovitură lui Voronov Maria pentru faptul că aceasta consuma alcool, or, din declarațiile martorilor audiați, rezultă că victima deseori servea băuturi alcoolice, se află în poziție de vulnerabilitate, totodată dependență materiale de inculpat, fapt menționat de inculpat care a relatat că revenind de la muncă din Federație Rusă, achita datoriile lui Voronov Maria. Reieșind din cele expuse, instanța de recurs menționează că instanța de apel a ajuns la concluzia corectă în baza probelor verificate, care, coroborând între ele, formează un ansamblu probatoriu prin care cu certitudine se dovedește vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(3) lit. c) Cod penal și totalmente se combat argumentele aduse de către partea apărării în recursul ordinar întru susținerea nevinovăției lui Cojocaru Constantin de săvârșirea infracțiunii nominalizate, încadrării greșite a acțiunilor. Astfel, instanța de recurs apreciază corectă și legală hotărârea contestată. În același sens, cu referire la motivul invocat de recurent, precum că „instanța de apel a ignorat prevederile art.8 alin.(1) Cod de procedură penală, și anume, nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa”, Colegiul penal conchide că aceasta constituie o opinie subiectivă și nu se confirmă, deoarece din materialele cauzei penale rezultă că în cadrul procesului penal în speța dată, au fost respectate toate rigorile prevăzute de legea procesual penală, iar instanța de apel, a pus corect la baza soluțiilor de condamnare a inculpatului, cumulul de probe administrat și verificat în instanța de apel, acestea fiind verificate din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, astfel nefiind admise încălcări în privința principiului prezumției nevinovăției prevăzut de art.8 Cod de procedură penală, în probarea vinovăției inculpatului fiind acumulate, examinate și verificate suficiente probe, descrise în decizie (f.d.73-81, vol. II), fiind respectat în același timp și principiul contradictorialității prevăzut de art. 24 Cod de procedură penală, care prevede că instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii, iar părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesual-penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor, acestea în procesul 11 penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii ce i se impută, iar temei pentru casarea deciziei instanței de apel lipsește. În consecință Colegiul conchide că, totalitatea argumentelor invocate de recurent nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului în instanța de recurs și ca urmare acestea nu sunt suficiente pentru a constitui erori procesuale ce ar putea influența legalitatea concluziilor instanței de apel. Totodată se constată că instanța de apel a examinat cauza penală fără careva abateri de la normele de procedură și corect a apreciat probele cercetate sub toate aspectele, just încadrând acțiunile inculpatului, concluzie ce este susținută și de instanța de recurs. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

În temeiul art. 432 alin. (1) - (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului Cojocari Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Cojocari Constantin xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la 22 februarie 2018. Președinte Petru Ursache Judecători Anatolie Țurcan Nadejda Toma 12