ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 08.07.2021

1ra-1225/2021 — art. 201/1 alin. 4 CP

HOTĂRÂRE
08.07.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 201/1 alin. 4 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1225/2021 — art. 201/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1225/2021

Curtea Supremă de Justiție

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda

Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Cibotaru Valeriu, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Cibotaru Valeriu XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (4) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

S-a încasat din contul inculpatului în beneficiul statului suma de 4 748 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare.

1.1 Pentru a pronunța sentință, prima instanță a constatat că, Cibotaru Valeriu,

în perioada lunilor iulie – august 2019, sistematic o maltrata și aplica violența fizică

în privința concubinei sale Cebotari Mariana, o intimida în scop de impunere a

voinței și a controlului personal asupra ei. Nemijlocit la data de 05.08.2019,

aproximativ între orele 15:00 – 17:00, Cibotaru Valeriu, aflându-se la domiciliul

numitei Ivanov Ina din XXXXX, care este fiica concubinei sale Cebotari Mariana,

urmărind același scop de impunere a voinței și a controlului personal asupra ei, a

certat-o pe concubina sa Cebotari Mariana, reproșându-i faptul că nu a rămas la stâna

de oi, dar a venit să o ajute la reparații pe fiica sa, totodată cerându-i socoteală ce a

făcut toată ziua. În timp ce o certa pe concubina sa Cebotari Mariana, Cibotaru

Valeriu i-a aplicat acesteia o lovitură cu pumnul în regiunea feței, de la ce Cebotari

Mariana a căzut, lovindu-se de un leagăn aflat în preajmă. În acel moment Ivanov

1

Ina a strigat la el să se oprească și ea ulterior a plecat la magazin. Între timp Cebotari

Valeriu și-a continuat acțiunile sale de maltratare și aplicare a violenței în privința

concubinei Cebotari Mariana.

În rezultatul acțiunilor lui Cibotaru Valeriu, numitei Cebotari Mariana i-au fost

cauzate conform raportului de constatare medico-legală nr. 201912C0075 din

19.08.2019, traumă cranio-cerebrală cu patru echimoze pe față și hematom subdural,

echimoze pe torace, abdomen, membrul superior stâng și membrele inferioare,

fractura coastei 9 pe dreapta. Trauma cranio-cerebrală cu echimoze pe față și

hematomul subdural, urmat de compresie cerebrală, care au cauzat decesul victimei

Cebotari Mariana.

Astfel, acțiunile lui Cibotaru Valeriu au fost încadrate în baza art. 2011 alin. (4)

Cod penal, după indicii calificativi „violența în familie, adică acțiunea intenționată

comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată

prin maltratare, alte acțiuni violente, intimidare în scop de impunere a voinței sau

a controlului personal asupra victimei, care au cauzat vătămarea gravă a

integrității corporale sau a sănătății, soldată cu decesul victimei”.

casarea sentinței, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat, invocând că, prima

instanță nu a examinat cauza sub toate aspectele, bazându-și hotărârea doar pe

raportul de expertiză medico-legală, soția sa fiind în stare de ebrietate a căzut de pe

scări, iar ca urmare a acestei căzături a decedat, martorii audiați pe cazul dat au omis

a relata anumite circumstanțe și anume, martorul Marinovschi Aliona a văzut că,

inculpatul dormea în momentul când s-a întâmplat această nenorocire, iar fiica sa

Ivanova Ina a văzut cum soția lui a căzut de pe scări și s-a lovit, după care a venit și

la trezit pe el, a recunoscut că, în momentele în care soția lui consuma băuturi

alcoolice în exces, nu se putea reține și aplica forța fizică în privința acesteia, însă

își controla puterile.

2021, s-a respins ca nefondat apelul declarat cu menținerea sentinței.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță

minuțios, sub toate aspectele, complet și obiectiv, a administrat probele, apreciind

fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel

fără nici un dubiu rezonabil a stabilit vinovăția inculpatului Cibotaru Valeriu și

corect a calificat acțiunile acestuia în baza art. 2011 alin. (4) Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a indicat că, nu pot fi reținute argumentele

inculpatului Cibotaru Valeriu, invocate în apel precum că, prima instanță în

motivarea hotărârii adoptate face trimitere la declarațiile martorilor Marinescu

Aleona, Sandu Cristina și a succesorului părții vătămate Ivanova Ina, dar acești

martori au fost speriați în instanța de fond au scăpat din vedere unele momente și

2

anume că, în momentul tragediei el, inculpatul, dormea, iar Ina Ivanova a văzut cum

mama ei a căzut, după care a venit și la sculat pe el, or, asemenea circumstanțe nu

au fost stabilite pe parcursul examinări cauzei, prin ce se constată că, atât martorii

audiați în instanță, cât și succesorul părții vătămate au dat declarații potrivit faptelor

derulate în momentul comiterii infracțiunii.

La fel, de către instanța de apel au fost apreciate critic argumentele inculpatului

Cibotaru Valeriu, precum că, în momentul când soția lui consuma băuturi alcoolice,

el nu-și putea controla furia și recurgea la pedepse cu aplicarea forței fizice, însă tot

timpul își controla loviturile, or, din declarațiile martorilor anexate la materialele

dosarului se constată că, inculpatul Cibotaru Valeriu când consuma băuturi

alcoolice, dar în ziua comiterii infracțiunii, ultimul la fel, a consumat băuturi

alcoolice, devenea foarte agresiv, aplicând forța fizică asupra persoanelor ce se aflau

prin jurul lui și anume, martorul Pascal Tudor a declarat că, „…Eu personal nu am

văzut ca Valeriu să o bată pe Mariana, dar o vedeam deseori vânătă și pe mine

Valeriu când se afla în stare de ebrietate mă agresa fizic, din care cauză fugeam de

la stână și dormeam prin tufișuri până se liniștea…„ (f.d. 34, vol. I), succesorul

părții vătămate Ivanova Ina a declarat că: „... cu trei săptămâni până la deces a văzut

că mama sa, care se ținea de spinare și a întrebat-o ce s-a întâmplat?, la care , i-a

spus că o doare o coastă și rărunchii. A întrebat ce a pățit și ea i-a spus că, nimic.

L-a întrebat pe Valeriu ce a pățit și el i-a spus odată că, ”a căzut fiind îmbrâncită

de cal, iar mai apoi i-a spus că, el a bătut-o...”” (f.d.33, vol. I), martorul Rusu

Dumitru, care este concubinul succesorului părții vătămate Ivanov Ina, la fel a

declarat că, „...locuia la domiciliul lui Cibotaru Valeriu, acesta când se afla în stare

de ebrietate se comporta agresiv, ne alunga din casă, mă amenința cu răfuială fizică,

de câteva ori m-a lovit, din care cauză plecam și locuiam la părinții mei în XXXXX,

iar când se liniștea revenea înapoi. De multe ori îi amenința că îi v-a tăia cu cuțitul

și le aducea aminte de faptul că a fost închis pentru omor. La începutul anului 2017

a avut un conflict cu Cibotaru Valeriu în timpul căruia a fost înfipt cu cuțitul în

apropierea inimii și atunci a retras plângerea de la poliție. În anul 2017 Cibotaru

Valeriu a procurat o casă tot în XXXXX ca să locuiască ei și aici venea pe capul lor

și fiind în stare de ebrietate îi alunga spunând că este casa lor. Deseori Cibotaru

Valeriu o agresa fizic pe concubina sa Mariana, mai ales când ultima se afla în stare

de ebrietate și aceasta îl numea cu diferite cuvinte necenzurate, dar niciodată nu sa

adresat la poliție...” (f.d. 36, vol. I).

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut și faptul că, prin sentința din

17.10.2000 inculpatul Cibotaru Valeriu a mai comis o infracțiune, care s-a soldat cu

decesul victimei și pentru care și-a ispășit pedeapsa sub formă de închisoare, ceea

ce dă dovadă că, inculpatul Cibotaru Valeriu este o persoană impulsivă, agresivă și

care este în stare să comită astfel de infracțiuni, iar nerecunoașterea comiterii

infracțiunii, instanța de apel a calificat-o drept o modalitate aleasă de către acesta în

scopul evitării răspunderii penale.

3

Instanța de apel a mai indicat că, chiar dacă inculpatul a recunoscut parțial

vinovăția, corectarea inculpatului Cibotaru Valeriu nu este posibilă fără izolarea lui

de societate pe perioada stabilită de prima instanță, or, acesta anterior fiind judecat

nu a mers pe calea corijării, din aceste considerente, instanța de apel a conchis că,

prima instanță corect a constatat că, reeducarea și corectarea lui este posibilă numai

în condițiile izolării de societate pe un termen de 12 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis, or, o atare modalitate de individualizare a pedepsei

corespunde exigenților legii penale.

De rând cu cele menționate, instanța de apel a respins argumentele inculpatului

Cibotaru Valeriu, cu privire la asprimea pedepsei, or, pedeapsa stabilită și

individualizată de către prima instanță, corespunde atât principiului

proporționalității, cât și scopului pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod

penal.

neindicând nici un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, prin care solicită o pedeapsă mai blândă, invocând argumente

similare cu cele invocate în apel(pct. 2 din prezenta decizie), invocând suplimentar:

- recunoaște vina pe deplin;

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, menționând că prin soluția

instanțelor ierarhic inferioare referitor la mărimea, categoria și modul de executare

a pedepsei, s-a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

Lecturând textul recursului, Colegiul penal constată că, recurentul își exprimă

dezacordul doar cu faptul că pedeapsa aplicată este prea aspră, astfel instanța de

4

recurs ordinar supune verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept

prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu se confirmă în instanța de

recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Cu referire la temeiul invocat, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece în

urma examinării materialelor cauzei și a conținutului deciziei instanței de apel, se

constată că instanța de apel în decizia sa (f.d. 62 – 63 v. II) corect și-a motivat soluția

de a menține pedeapsa stabilită de prima instanță, concluzionând că pedeapsa

aplicată inculpatului este proporțională, efectivă și disuasivă, ce va duce la

restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii

de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, a ținut cont

de prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal și totodată a ținut cont și de criteriile de

individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 75 Cod penal, a luat corect în

considerare: gravitatea infracțiunii săvârșite – excepțional de gravă și faptul că

inculpatul a mai fost condamnat anterior, în prezenta speță fiindu-i stabilită pedeapsa

minimă prevăzută de art. 2011 alin. (4) Cod penal, or, conform prevederilor art. 2011

alin. (4) Cod penal, pedeapsa este de la 12 la 15 ani.

Cât ține de argumentul invocat în recurs precum că recunoaște vina pe deplin,

instanța de recurs îl apreciază ca irelevant, or, inculpatul a recunoscut vina doar în

în ședința instanței de apel, pe când în cadrul urmăririi penale, în prima instanță

inculpatul nu a recunoscut vina, mai mult, în cererea de apel a avocatului în numele

inculpatului au fost invocate alegații în susținerea soluției de achitare, în continuare

Colegiu penal reiterează că inculpatului i s-a stabilit corect pedeapsa minimă.

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectul contestat nu se

identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le

acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.

6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate

fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate

de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

5

recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Cibotaru

Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02

februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe Cibotaru Valeriu XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 iulie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-10-15
0,95
1ra-1250/20 — art. 217 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1250/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 15 septembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, judecători – Cobzac Ele
CSJ 2021-02-10
0,95
1ra-600/2021 — art. 145 alin. 2 lit. e1 CP
Dosarul nr. 1ra-600/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 10 februarie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Ţurcan Anatolie examinând admi
CSJ 2021-04-01
0,94
1ra-248/2021 — art. 201/1 alin.2 lit. a CP
Dosarul nr.1ra-248/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 03 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Țurcan Anatolie și Cobz
CSJ 2019-08-22
0,94
1ra-1715/2019 — art. 151 alin.4 CP
Dosarul 1ra-1715/2019 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 22 august 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Țurcan și Elena
CSJ 2021-03-26
0,94
1ra-159/2021 — art. 201/1 alin.1 lit. a CP
Dosarul nr.1ra-159/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 10 februarie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Țurcan Anatolie și C
Sursă