1ra-1715/2019 — Art. 151 alin.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 18 octombrie 2018, Ciobanu Ilarion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a încasat de la Ciobanu Ilarion în beneficiul statului suma de 4 888 (patru mii opt sute optzeci și opt) lei cu titlu de cheltuieli judiciare în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare.

Pentru a se pronunța, a stabilit, că la 02 iunie 2018, aproximativ ora 16:00, Ciobanu Ilarion, aflându-se împreună cu Ganța Boris în casa nr. xx de pe str. xxxx din mun. xxxx, în rezultatul unui conflict între ei, urmărind scopul vătămării integrității corporale și a sănătății lui Ganța Boris, dând-u-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, Ciobanu Ilarion i-a aplicat lui Ganța Boris lovituri 1 cu mâinile și picioarele peste corp, apoi a luat un scaun de bucătărie și i-a aplicat cu el lovituri în regiunea capului. Conform Raportului de expertiză judiciară nr.201803C1 153 din 05.07.2018, lui B. Ganța i-au fost cauzate trauma craniu-cerebrală deschisă manifestată prin echimoză și excoriație pe pavilionul articular drept, echimoză periorbitală pe stânga (tricolor), otoragie pe dreapta, hemoragii roș-murdare în țesuturile moi pericraniene bi-temporal, fractura bolții și bazei craniului, contuzie și delacerare cerebrală bi-temporal, care a fost produsă prin acțiunea traumatică cu un obiect contondent dur, sau la lovirea de acesta, care are legătură cu decesul, prezintă pericol pentru viață și conform acestui criteriu se califică ca vătămare gravă, de la care la 14.06.2018 Ganta Boris a decedat. Astfel, instanța de fond a constatat că, prin acțiunile sale, Ciobanu Ilarion a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal - vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care au provocat decesul victimei.

Inculpatul Ciobanu Ilarion a contestat cu apel sentința, invocând dezacordul cu soluția primei instanțe în partea stabilirii pedepsei, pe care o consideră prea dură. La fel, în motivarea apelului declarat, inculpatul consideră incorect examinarea cauzei în lipsa sa, circumstanță ce contravine prevederilor art.6 CEDO, motiv din care solicită remiterea cauzei la rejudecare. Totodată, cu referire la termenul omis de declarare a apelului, inculpatul menționează că acesta motivat - copia sentinței nu a recepționat-o.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2019, apelul declarat a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate fără careva modificări. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a constatat că, întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. Prin urmare, în temeiul art.414 alin.(l) și (2) Cod de procedură penală, instanța de apel, a judecat apelul, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, verificând declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță, prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Colegiul penal a conchis că, instanța de fond pe deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpatul Ciobanu Ilarion, iar probele examinate, în conformitate cu prevederile irt.101 din Codul de procedură penală, au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. S-a concluzionat că, deși inculpatul Ciobanu Ilarion nu a recunoscut vina în comiterea acțiunilor descrise în actul de învinuire, vina acestuia n comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal - vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care au provocat decesul ectimei se dovedește integral și prin cumulul de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și 2 veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile succesorului părții vătămate Ganța Angela, care în ședința de judecată a instanței de fond a declarat, că Ganța Boris este fratele ei. La data de 02.06.2018 se afla la domiciliu, deoarece mama sa este bolnavă și are grijă de ea, în perioada de timp între ora 08:00 și 11:00 min., a fost telefonată de către o persoană care s-a prezentat ca vecină cu Ganța Boris, fiind anunțată că fratele său se află la spitalul de urgență. D-a deplasat l-a spital, unde l-a văzut pe fratele său având traume, iar din ureche îi curgea sânge, tot atunci fiind informată că cesta a fost bătut, și că se află în comă. Detalii despre viața fratelui nu cunoaște, careva pretenții materiale sau morale față le inculpat nu are (f.d.111); declarațiile martorului Paraschiv Zinaida, care în ședința de judecată a instanței de fond a declarat, că la data de 02.06.2018 în perioada de timp ora 16:00-17:00, Ganța Boris a venit de la lucru cu o sticlă de vodka fiind în stare de ebrietate. Ea stătea culcată în casă și Ganța Boris a apucat-o de gât strangulând-o. Atunci a strigat la ginerele său Ciobanu Ilarion, care se afla afară în curtea casei, acesta a venit și l-a scos pe Ganța Boris afară, însă ultimul l-a apucat pe Ilarion de gât și dorea să-l gâtuie, aflându-se la sol. Ulterior, dânșii s-au liniștit, iar Boris a plecat la veceu. Susține că, în timp ce Boris cobora pe scări s-a lovit cu capul de peretele casei. Imediat cu Ciobanu Ilarion au solicitat ambulanța, iar în acest timp Boris a început a vomita. Concretizează că, Ganța Boris a apucat-o de gât fără a-i spune ceva, nu este pentru prima dată, de 2 ori s-a implicat și nepotul, pentru a soluționa conflictul. Nu poate explica de unde s-au luat traumele indicate în Extrasul eliberat de către spital, deoarece când a venit Ganța Boris era în stare de ebrietate, însă ea nu a atras atenția dacă acesta avea careva leziuni corporale. Totodată, comunică că Ciobanu Ilarion îi este ginere, locuiește la ea, este muncitor, liniștit și nu servește băuturi alcoolice (f.d.109-110); declarațiile martorul Burduja Maria care în ședința de judecată a instanței de fond a declarat că îl cunoaște pe Ciobanu Ilarion, sunt rude îndepărtate. La data de 02.06.2018 nu a fost prezentă la locul comiterii faptei, însă poate explica că Ganța Boris a fost la ea la domiciliul și l-a ajutat pe soțul ei la efectuarea lucrărilor casnice. Din discuție cu Ganța Boris a înțeles că Ciobanu Ilarion cu care locuiește împreună, i-a spus că după ce termină lucru și când va pleca acasă să-i ducă o sticla de vodcă, țigări și 150 de lei, în caz contrar va avea loc conflict. Ganța Boris i-a mai comunicat ei și soțului că, Ciobanu Ilarion tot timpul î-l bate și din acest motiv nu dorea sa plece acasă. La data de 02.06.2018 Boris la ea la domiciliu băuturi alcoolice nu a consumat, i-a dat suma de 150 lei, după care acesta a plecat, aproximativ în jurul orei 12:00 min. Îl caracterizează pe Ganța Boris în plan pozitiv, era liniștit, niciodată nu era agresiv, vorbea foarte frumos și niciodată nu putea ridica mâna la o femeie. L-a văzut pe Boris de câteva ori cu lovituri la cap, dar nu poate spune de către cine acestea au fost provocate (f.d.107-108); declarațiile martorului Bricicari Elena, care în ședința de judecată a instanței de fond a declarat că duminică dimineața la ora 06:00 min., a fost telefonată de Ciobanu Ilarion care în cinstea sărbătorii de Sfântul Constantin și Elena, i-a propus să servească câte 50 gr. de vodkă. Când s-a apropiat, din sticla lipsea aproximativ 300 gr., i-a turnat și ei 50 gr., după care i-a propus 3 lui Ilarion să se ducă să cumpere o sticlă de vodkă, rămânând în casă cu Zinaida, care i-a spus că Boris a venit și a început să o stranguleze și Ilarion a ajutat-o să scape din mâinile lui Boris. Ulterior, Ilarion s-a întors cu sticla de rachiu și au mai servit câte 50 gr. Intre timp Ilarion i-a povestit că i-a aplicat lui Boris două lovituri cu scaunul în cap, totodată i-a arătat scaunul care era desfăcut în două. Susține, că când au venit în ospeție, Ilarion și Zinaida erau serviți, consumau băuturi alcoolice. În perioada de timp cât a locuit în vecinătate cu Zinaida și Boris, certuri în această curte nu au avut loc (f.d.112-113); procesul-verbal de ridicare din 25.07.2018, conform căruia de la Paraschiv Zinaida, a fost ridicat un scaun cu platformă din lemn și picioarele metalice, care corespunde descrierii făcute de către martorul Paraschiv Zinaida, că anume acest scaun a servit ca mijloc la săvârșirea infracțiunii (f.d.29); procesul-verbal de examinare a obiectului din 26.07.2018, cu tabelul fotografic anexat, conform căruia a fost examinat scaunul cu platformă din lemn și picioarele metalice, în urma căreia a fost stabilit faptul că anume cu acest scaun i- au fost aplicate lovituri lui Ganța Boris (f.d.30-31); raport de expertiză medico-legală nr.201803C1153 din 05 iulie 2018, potrivit concluziei căruia s-a stabilit că, moartea lui Ganța Boris, a survenit în rezultatul traumei craniu-cerebrale deschise. La examinarea medico-legală a cadavrului s-a depistat trauma craniu-cerebrală deschisă manifestată prin echimoză și excoriație pe pavilionul articular drept, echimoză periorbitală pe stingă, otoragie pe dreapta, hemoragii roș-murdare în țesuturile moi pericraniene bi-temporal, fractura bolții și bazai craniului, contuzie și delacerare cerebrală bi-temporal, care a fost produsă prin acțiunea traumatică cu un obiect contondent dur, sau la lovirea de acesta, care are legătură cu decesul, prezintă pericol pentru viață și conform acestui criteriu se califică ca vătămare gravă. După volumul leziunilor și caracterul morfologic al leziunilor corporale depistate, cauzarea lor de la cădere de la înălțimea propriului corp este puțin probabil (f.d.20-23); declarațiile inculpatului Ciobanu Ilarion, care în ședința de judecată în instanța de fond a recunoscut parțial vina în fapta incriminată comunicând că, în timp ce se întorcea ridicându-se pe scări, Ganța Boris s-a împiedicat de ultima scară și a căzut, din nas curgea sânge și a chemat ambulanța. Totuși susține că, după ce l-a lovit pe Boris cu scaunul în cap, sânge din cap nu-i curgea, ei au stat împreună și Boris a cerut să-i dea să-și aprindă țigara (f.d.114-115). Raportând declarațiile inculpatului la probatoriul prezentat de acuzare, instanța de apel a concluzionat că, ele sunt date de către Ciobanu Ilarion în scopul de a denatura adevărul și a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise, iar cele relatate de inculpatul Ciobanu Ilarion se combat de întregul sistem de probe cercetat și apreciat prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală și care succesiv coroborează între ele, demonstrând vina în comiterea infracțiunii imputate. În temeiul acestor constatări, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe precum că, declarațiile inculpatului Ciobanu Ilarion care susține că, Ganța Boris a decedat ca rezultat al căderii de pe scări, sunt nefondate, apreciindu-le critic, considerându-le drept o versiune de apărare, care vine în contradicție cu materialele cauzei, 4 fapt stabilit și prin raportul de expertiză medică- legală nr.201803Cl 153 din 05 iulie 2018, din care rezultă că ’’reieșind din volumul leziunilor și caracterul morfologic al leziunilor corporale depistate, cauzarea lor de la cădere de la înălțimea propriului corp este puțin probabilă”. Instanța de apel a recunoscut juste constatările instanței de fond asupra calificării și încadrării juridice a faptei inculpatului Ciobanu Ilarion, care au fost deduse din caracteristicile infracțiunii de vătămarea intenționată gravă a integrității corporale care a provocat decesul victimei descrise mai sus, faptă comisă de către inculpat și care se încadrează în temeiul art.151 alin.(4) Cod Penal. Totodată, Colegiul a respins ca neîntemeiate argumentele apelantului/inculpat, care invocă încălcarea prevederilor art.6 CEDO prin examinarea cauzei în lipsa sa, or din procesul verbal al ședinței de judecată (f.d.116-121) se constată contrariul și anume, că inculpatul a participat la examinarea cauzei, pe tot parcursul cercetării judecătorești, fiind asistat de avocat, și doar la data de 18.10.2018, când a avut loc pronunțarea sentinței, acesta nu a fost prezent, nefiind escortat, în acest sens fiind menționat că, prin cerere, inculpatul a refuzat de a fi prezent în ședința de judecată. Privitor la numirea pedepsei penale, contrar alegațiilor din apel despre stabilirea unei pedepse prea dure, instanța de apel a reținut că, prima instanță la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art.art.7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Cu referire la încasarea în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei în sumă de 4 888 (patru mii opt sute optzeci și opt) lei, instanța de apel a considerat că prima instanță de asemenea corect a dispus încasarea acestora din contul inculpatului or, acestea potrivit art.227 Cod de procedură penală reprezintă cheltuieli judiciare, adică cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, iar potrivit prevederilor art.229 alin.(l) Cod de procedură penală, cheltuielile de judecată sunt suportate de către condamnat sau sunt trecute în contul statului.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar inculpatul Ciobanu Ilarion, care solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Recurentul susține că, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor cerințelor din apel și totodată, contrar prevederilor art.143 alin.(1) Cod de procedură penală, a fost încasată cheltuielile judiciare în sumă de 4 888 lei. 5.1. Subsidiar, în recursul declarat, se solicită de a suspenda încasarea sumei de 4 888 lei, până la soluționarea în fond a recursului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. 5 Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal reține că, din conținutul recursului rezultă că Ciobanu Ilarion nu invocă vreun temei de drept prevăzut la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă criticele acestuia se cuprind în pct. 6) al normei menționate, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când, instanța de apel nu sa pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sat hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul constată că acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății. În acest context, Colegiul penal menționează că, în recursul declarat de Ciobanu Ilarion, nu este arătat asupra căror anume motive invocate în apel, nu s-a expus instanța de apel. Totuși, verificând conținutul argumentelor invocate în apelul inculpatului (f.d.133), expuse la pct.4 și 5 din decizia recurată, Colegiul penal reține că, la pct.pct.36-40 din decizia Colegiului penal al Curții de Apel, sânt date răspunsuri ample și desfășurate vizavi de motivele invocate în apel. Instanța de apel concret a dat răspuns că, este neîntemeiat invocată încălcarea art.6 CEDO, prin procesul-verbal al ședințelor de judecată infirmându-se alegațiile lui Ciobanu Ilarion despre examinarea cauzei în lipsa sa. Faptul că, Ciobanu Ilarion prin cerere a renunțat să fie prezent în ședința de judecată și lipsa acestuia la pronunțarea sentinței, nu echivalează cu examinarea cauzei în fond, în lipsa inculpatului. În ce privește dezacordul cu măsura de pedeapsă aplicată, instanța de apel la fel argumentat și detaliat a dat răspuns criticii aduse, de fapt în apel această critică succint limitându-se doar la o simplă afirmație – că pedeapsa este prea dură. În consecință, Colegiul penal opinează că argumentele punctate în cererea de recurs privind greșita individualizare a executării pedepsei nu sunt incidente cauzei deferite judecății, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, pedeapsa aplicată inculpatului fiind individualizată corect, echitabilă și în concordanță cu scopul pedepsei penale. Totodată, instanțele motivat, în deplină concordanță cu art.art.227 și 229 Cod de procedură penală, au dispus încasarea cheltuielilor judiciare suportate de stat, de la inculpat, fapt ce determină incontestabil concluzia de inadmisibilitate a recursului, ca fiind vădit 6 neîntemeiat.

Odată ce urmează a se dispune inadmisibilitatea recursului ca vădit neîntemeiat, decade necesitatea emiterii unei încheieri referitoare la cererea lui Ciobanu Ilarion, de suspendare a încasării cheltuielilor judiciare de la condamnat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2019, în cauza penală în privința lui Ciobanu Ilarion xxxx, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 august 2019. Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan Elena Cobzac 7