1ra-1840/17 — art. 287 alin. 2 CP

1ra-1840/17 — art. 287 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1840/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Melinteanu Călin în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 septembrie 2017, în

cauza penală în privința lui

Eremia Andrei xxxx născut la xxxx, originar

și domiciliat în sat. xxxx, r-nul xxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.01.2015 - 31.03.2017;

Instanța de apel: 02.05.2017 - 06.09.2017;

Instanța de recurs: 05.12.2017 - 27.12.2017,

C O N S T A T Ă :

s-a dispus achitarea lui Eremia Andrei, învinuit în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, deoarece fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Acțiunea civilă depusă de partea vătămată Preda Ghenadii privind încasarea

prejudiciului de la Eremia Andrei, a fost respinsă.

Prin aceiași sentință, s-a dispus achitarea și a lui Gînganu Grigore, învinuit în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece inculpatul s-a aflat în stare de

legitimă apărare, însă în privința ultimului hotărârile judecătorești nu se contestă cu

recurs ordinar.

Grigore împreună cu Eremia Andrei au fost învinuiți de organul de urmărire penală

precum că, la 31.08.2014, în jurul orei 22.00, în scopul realizării intenției sale

infracționale, îndreptate spre comiterea unui act de huliganism, însoțit de aplicarea

violenței asupra persoanei, intenționat, din motive huliganice, aflându-se în

automobilul de model „Lada Priora-VAZ”, care staționa în stradă, în apropierea

barului din s. Răzeni, r-l Ialoveni, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând

o vădită lipsă de respect față de societate, fără careva motive întemeiate, în prezența

1

altor persoane, Gînganu Grigore a ieșit din automobil și s-a apropiat de Preda

Ghennadii, care se deplasa pe stradă, în preajma automobilului sus menționat și

exprimându-se în adresa ultimului cu cuvinte necenzurate, motivând faptul că Preda

Ghenadii merge prin mijlocul străzii, i-a aplicat o lovitură cu pumnul în față, după

care din automobil s-a coborât Eremia Andrei, care împreună cu Gînganu Grigore,

continuându-și acțiunile sale huliganice, ambii i-au mai aplicat câteva lovituri lui

Preda Ghennadii cu pumnii în regiunea feței și alte părți ale corpului, acțiuni însoțite

de cuvinte necenzurate și care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită.

Ca consecință a actului de huliganism la Preda Ghennadii, potrivit raportului

de constatare medico-legală nr.2350/D din 26.09.2014, s-a constatat exterpația

postraumatică a dinților I pe dreapta și I pe stânga pe maxilă cu edem și hiperimie în

alveola dentară, echimoză la nivelul mucoasei buzei superioare, care se califică ca

vătămare corporală ușoară.

procurorul, solicitând casarea acesteia, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l recunoaște vinovat și a-l

condamna pe Eremia Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe o

perioadă de 2 ani, iar acțiunea civilă să fie admisă.

În motivarea cerințelor a invocat că:

- instanța de judecată nu a ținut cont de probele administrate, dându-le o

apreciere greșită. Probele administrate pe parcursul urmăririi penale și examinate în

ședința de judecată, în conformitate cu prevederile art. 100 Cod de procedură

penală, confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (2), lit. b) Cod penal;

- instanța de fond eronat a achitat inculpatul, dând prioritate declarațiilor

inculpaților, bazându-se doar pe presupuneri și neîntemeiat dând apreciere

subiectivă declarațiilor părții vătămate Preda Ghenadii, concluzionând precum că

anume partea vătămată Preda Ghennadii a dat dovadă de un comportament grosolan

manifestat prin urinare deschisă pe mașină, fapt care și determină starea de ebrietate

a părții vătămate ca fiind una avansată;

- instanța de judecată nu a ținut cont și de faptul că inculpații erau în prioritate

numerică, fiind împreună cu Roșca Jana și Secară Olga, care la acel moment erau

prietenele inculpaților, totodată axându-se în special pe declarațiile martorului

Roșca Jana dând curs doar declarațiilor ultimilor, contrar prevederilor art. 101 alin.

(1) Cod de procedură penală, excluzând astfel orice legătură cauzală cu declarațiile

părții vătămate Preda Ghennadii, a martorilor Chianu Mihail, Bivol Nicolae, cu

toate că ultimii confirmă actele huliganice a ambilor inculpați după conflict, care au

întreprins un șir de măsuri pentru a clarifica situația, fapt ce denotă starea de

2

vinovăție a ultimilor față de Preda Ghennadii;

- instanța de judecată neîntemeiat și în lipsa unui suport juridic a apreciat

concluziile raportului de expertiză, precum și documentele, procesele-verbale ale

unor acțiuni de urmărire penală, în special procesul de recunoaștere a persoanei

după fotografie, în cadrul căreia de către Preda Ghenadie a fost recunoscută

persoana de pe fotografia nr. 2, ca fiind a lui Eremia Andrei, ca persoană care a

participat la conflictul din 31.08.2014, ora 22.00, fapt care ulterior Preda Ghennadii

l-a confirmat în cadrul cercetării judecătorești, ulterior confirmat și însăși de către

Gînganu Grigore și Eremia Andrei, ulterior Roșca Jana în cadrul audierilor în

ședința de judecată;

- acțiunile inculpaților au fost comise în loc public - în stradă, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanei, acțiuni însoțite de încălcarea grosolană a

ordinii publice și care se deosebesc prin obrăznicie deosebită, fapt probat de raportul

de expertiză medico-legală, care atestă prezența la partea vătămată a leziunilor

corporale, exprimarea cu cuvinte necenzurate, fapt confirmat de declarațiile părții

vătămate Preda Ghennadii.

septembrie 2017 a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Eremia

Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal la 2 (doi) ani închisoare.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate pe un termen de probă de 2 (doi) ani.

Acțiunea civilă depusă de reprezentantul reclamantului Preda Ghennadii,

Farniev Arcadie, privind încasarea prejudiciului material a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului să se expună instanța în ordine civilă.

Acțiunea civilă depusă de reprezentantul reclamantului Preda Ghennadii,

Farniev Arcadie, privind încasarea prejudiciului moral a fost admisă parțial și

dispusă încasarea de la Eremia Andrei suma de 5000 (cinci mii) lei, iar în rest,

pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin aceiași decizie a fost condamnat și Gînganu Grigore, însă în privința

acestuia hotărârea instanței de apel nu se atacă cu recurs ordinar.

4.1. La judecarea apelul, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, Colegiul penal a constatat că, la

31.08.2014, în jurul orei 22.00, Gînganu Grigore împreună cu Eremia Andrei, în

scopul realizării intenției sale infracționale, îndreptate spre comiterea unui act de

huliganism, însoțit de aplicarea violenței asupra persoanei, intenționat, din motive

huliganice, aflându-se în automobilul de model „Lada Priora-VAZ”, care staționa în

stradă, în apropierea barului din s. Răzeni, r-l Ialoveni, încălcând grosolan ordinea

publică și manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, fără careva motive

3

întemeiate, în prezența altor persoane, Gînganu Grigore a ieșit din automobil și s-a

apropiat de Preda Ghennadii, care se deplasa pe stradă, în preajma automobilului sus

menționat și exprimându-se în adresa ultimului cu cuvinte necenzurate, motivând

faptul că Preda Ghennadii merge prin mijlocul străzii, i-a aplicat o lovitură cu

pumnul în față, după care din automobil s-a coborât Eremia Andrei, care împreună

cu Gînganu Grigore, continuându-și acțiunile sale huliganice, ambii i-au mai aplicat

câteva lovituri lui Preda Ghennadii cu pumnii în regiunea feței și alte părți ale

corpului, acțiuni însoțite de cuvinte necenzurate și care prin conținutul lor se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Ca consecință a actului de huliganism la Preda Ghennadii, potrivit raportului

de constatare medico-legală nr.2350/D din 26.09.2014, s-a constatat exterpația

posttraumatică a dinților I pe dreapta și I pe stânga pe maxilă cu edem și hiperimie

în alveola dentară, echimoză la nivelul mucoasei buzei superioare, care se califică ca

vătămare corporală ușoară.

Vinovăția inculpatului Eremia Andrei se confirmă prin declarațiile părții

vătămate, a martorilor Bivol Nicolae, Chianu Mihail, precum și prim materialele

administrate la cauza penală.

Colegiul penal a reținut că, instanța de fond eronat a stabilit situația de fapt,

concluzionând în cele din urmă că anume partea vătămată Preda Ghennadii a fost

inițiatorul conflictului, satisfăcându-și necesitățile fiziologice pe automobilul care-i

aparține lui Gînganu Grigore și care se confirmă prin declarațiile martorului Roșca

Jana, or, din probele administrate de acuzatorul de stat se constată că de fapt partea

vătămată se deplasa pe stradă, iar inculpații pe motivul că Preda Ghennadii mergea

pe mijlocul străzii s-au adresat cu cuvinte necenzurate în adresa ultimului și au

aplicat violența fizică față de acesta.

Tot în acest sens, instanța de apel a apreciat faptul că declarațiile martorului

Roșca Jana nu pot fi reținute ca fiind pertinente, deoarece dânsa se află în relații de

prietenie cu inculpații, iar prin declarațiile acesteia s-a urmărit de a disculpa

inculpații de acțiunile lor, mai mult ca atât, declarațiile acestui martor au fost

combătute de declarațiile părții vătămate Preda Ghenadie, care coroborează atât cu

declarațiile martorilor Bivol Nicolae și Chianu Mihail, dar și cu probele administrate

la faza urmăririi penale, și anume raportul de expertiză medico-legală nr. 2350/D

din 26.09.2014 și procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din

15.09.2014 și din 02.12.2014.

Instanța de apel a respins poziția instanței de fond referitor la faptul că

inculpatul Eremia Andrei nu a săvârșit fapta de huliganism, or, prin probele

administrate la materialele cauzei și analizate s-a constatat că acesta împreună cu

Gînganu Grigore a comis infracțiunea de huliganism.

Totodată, inculpații au comis infracțiunea cu intenție directă, dânșii trebuiau,

puteau și chiar au prevăzut caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, au prevăzut

4

survenirea acelor consecințe prejudiciabile de pe seama faptelor sale și au dorit

survenirea acestora.

La stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.

art. 7, 75 Cod penal și anume, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite că infracțiunea comisă de inculpați face parte din categoria infracțiunilor

excepțional de grave, de persoana celui vinovat, de rolul fiecăruia la săvârșirea

infracțiunii, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților.

Inculpatul Eremia Andrei anterior nu a fost condamnat, este responsabil de

fapta prejudiciabilă comisă, vina în faptele prejudiciabile comise nu a recunoscut-o,

circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite, cât și excepționale care ar

servi drept temei de aplicare a prevederilor art. 79 Cod penal.

Prin urmare, Colegiul penal ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală, astfel reținând faptul că Eremia Andrei

nu a recunoscut vina în comiterea faptelor infracționale incriminate, că i se

incriminează săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave, instanța de apel a aplicat în

privința acestuia, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b)

Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și luând în

considerație că, la moment inculpatul nu prezintă pericol sporit pentru societate și

izolarea reală a acestuia de societate nu este rațională, fiind posibilă atingerea

scopului pedepsei prin aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei cu

închisoare, pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani.

Cu referire la capătul din cererea de chemare în judecată privind încasarea

prejudiciului material, instanța de apel a considerat necesar de a admite în principiu

acțiunea civilă în această parte, urmând ca asupra despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă, or, pretențiile materiale invocate de către partea vătămată

Preda Ghenadii în această parte nu sunt vădit neîntemeiate, însă la stabilirea exactă a

cuantumului despăgubirilor materiale este necesară administrarea de noi probe.

În ceea ce privește capătul din cererea de chemare în judecată privind

încasarea prejudiciului moral, Colegiul penal a constatat că suma solicitată de către

reclamantul Preda Ghennadii în sumă de 15000 lei este excesiv de mare în coraport

cu suferințele fizice și psihice la care a fost supus ca urmare a acțiunilor inculpaților.

Așadar, instanța de apel a reținut că reclamantului Preda Ghennadii i-au fost

cauzate leziuni corporale ușoare și anume exterpația postraumatică a dinților I pe

dreapta și I pe stânga pe maxilă cu edem și hiperimie în alveola dentară, echimoză la

nivelul mucoasei buzei superioare, ceea ce implică trăirea unor suferințe fizice și

psihice care sunt incomensurabile, dar care odată cu trecerea timpului intensitatea

acestora descrește.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat faptul că stabilirea în sarcina pârâților

5

a obligației privind repararea prejudiciului moral în mărime a câte 5 000 (cinci mii)

lei, fiecare, reprezintă prin sine o reparație echitabilă a prejudiciului moral cauzat

reclamantului Preda Ghennadii, fără ca aceasta să constituie o sursă de îmbogățire

fără justă cauză.

numele inculpatului a declarat recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea sentinței.

În motivarea recursului declarat s-a invocat că:

- după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de

apel nu trebuia să pronunțe o hotărâre de condamnare bazându-se exclusiv pe

dosarul din prima instanță, în temeiul căruia inculpatul a fost achitat, audiind formal

doar partea vătămată și inculpații, fără citarea martorilor Secară Olga și Roșca Jana,

care au declarat că Eremia Andrei nu a aplicat careva lovituri corporale părții

vătămate;

- concluzia instanței de apel precum că după lovitura primită de partea

vătămată de la Gînganu Grigore, inculpatul Eremia Andrei s-ar fi coborât din

mașină și i-a aplicat părții vătămate lovituri corporale, este greșită și combătută prin

raportul de expertiză medico-legală nr. 2350/D din 20.09.2014, potrivit căruia nu au

fost depistate alte leziuni pe suprafața corpului părții vătămate;

- în decizia recurată, instanța de apel a menționat că concluziile făcute de

prima instanță cu referire la circumstanțele de fapt ale cauzei sunt eronate, indicând

că din probele prezentate de acuzare se constată contrariul, însă în același timp nu

indică concret anume care probe contrazic faptele stabilite de instanța de fond.

respingerea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece temeiurile invocate nu și-

au găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate, iar temeiul

de reapreciere a probelor nu se regăsește în prevederile art. 427 Cod de procedură

penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

6

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului rezultă că avocatul invocă ca temeiuri de recurs pct.

6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și își expune dezacordul cu

aprecierea eronată a probelor administrate în cauza penală.

Astfel, pct. 6 al articolului menționat, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, însă recurentul indicând această eroare de drept, nu a concretizat care din

aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă

aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din

cele 5 menționate este inadmisibilă și prin urmare, prevederile art.427 alin. (1)

pct.6) Cod de procedură penală, nu-și găsește confirmare la examinarea cauzei în

ordine de recurs ordinar.

În ce privește argumentul avocatului precum că, fapta lui Eremia Andrei nu

întrunește elementele infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

care reprezintă eroare de drept prevăzută la pct.8) alin. (1) al art. 427 Cod de

procedură penală, instanța de recurs relatează că, acest temei este prezent atunci,

când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi

situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea

infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund

elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Prin urmare, temeiul la care se

face trimitere în recurs, nu este aplicabil în speța examinată din punct de vedere al

prezenței erorii de drept, care ar determina necesitatea casării deciziei instanței de

apel.

Așadar, temeiul invocat include cazurile când nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul căror s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

La caz însă, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată

detaliat și multi-aspectual în textul deciziei instanței de apel, iar careva temeiuri de a

pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece ele au fost

obținute cu respectarea normelor de procedură penală.

Mai mult ca atât, instanța de apel corect a reținut că, acțiunile inculpatului s-

au materializat într-un loc public, a încălcat grosolan ordinea publică, concretizate în

acostarea jignitoare a părții vătămate, încălcând normele etice, tulburând ordinea

7

publică și liniștea lui Preda Ghennadii și a altor persoane aflate în stradă, precum și

prin aplicarea violenței acestuia.

Or, latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată fie

în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de

opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care

curmă actele huliganice, fie în acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-

un cinism sau obrăznicie deosebită.

În acest context, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău just a reținut că

faptul comiterii acțiunilor infracționale imputate inculpatului se confirmă prin

declarațiile părții vătămate, a martorilor audiați în cadrul urmăririi penale și la

judecarea cauzei în instanța d fond, care au fost consecvente pe parcursul judecării

cauzei, cât și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 2350/D din 26.09.2014

(f.d. 39, vol. I) și procesele-verbale de recunoaștere a persoanei (f.d. 40-43, vol. I).

Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost corect stabilită

de către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator

administrat și expus în pct.4.1. al prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor

este corectă și corespunde situației de fapt reținute, instanța ajungând la concluzia

privind casarea sentinței cu condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii

de huliganism, prevăzut de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

De asemenea, Colegiul penal reține că argumentul precum că, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii este neîntemeiat și constituie o interpretare

subiectivă a recurentului, or, instanța ierarhic inferioară corect a constatat că în

acțiunile lui Eremia Andrei sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunii

imputate, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări

inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct.

37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1

din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În urma celor expuse, Colegiul penal constată că hotărârea recurată

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală și este întemeiată, iar

temeiurile invocate nu persistă în cauză. Argumentele invocate de recurent nu au

suport probatoriu și contravin probelor administrate și prin urmare, prezența

circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra

inadmisibilității recursului declarat, pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

8

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Melinteanu

Călin în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 06 septembrie 2017, în cauza penală în privința lui Eremia Andrei, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

9