ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 04.01.2018

1ra-1505/2017 — art. 327 alin. 2 lit c CP

HOTĂRÂRE
04.01.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 327 alin. 2 lit c CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 6, 8, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-1505/2017 — art. 327 alin. 2 lit c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1505/2017

05 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Toma Nadejda, Țurcan

Anatolie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile și de

către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai

2017, în cauza penală privindu-l pe

Zaharia Alexandru Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în s. xxxxx, r. xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

2015, Zaharia Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 5 ani.

Conform prevederilor art. 89 alin. (2) lit. a), 90 Cod penal, s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite inculpatului Zaharia

Alexandru, pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

La fel, în privința corpurilor delicte - 170 de bancote cu nominalul de 1000

lei MD, s-a dispus ca la intrarea sentinței în vigoare să fie transmise în contul

statului, iar celelalte corpuri delicte să fie păstrate la materialele cauzei penale.

Alexandru, exercitând, în baza hotărârii Judecătoriei Leova nr. 3 CA-40/2011,

funcția de primar al satului Lărguța, raionul Cantemir, a pretins și a primit bani în

1

proporții deosebit de mari, pentru a nu îndeplini unele acțiuni ce-i revin în virtutea

atribuțiilor de serviciu, în următoarele circumstanțe:

La data de 15.09.2014, de către primăria satului Lărguța, raionul Cantemir a

fost organizată licitația cu strigare privind înstrăinarea unui teren agricol situat în

extravilanul satului Lărguța cu suprafața de 5,4929 ha cu codul cadastral xxxxxx,

iar președinte al comisiei de licitație a fost ales primarul localității Zaharia

Alexandru, care a fost împuternicit prin Decizia Consiliului Sătesc Lărguța din

11.03.2014, să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu câștigătorul licitației.

Inculpatul Zaharia Alexandru, acționând cu intenție infracțională, anterior

petrecerii licitației a pretins de la Ungureanu Alexei, care este fondator și

administrator al SRL „Aniplan”, întreprindere care urma să participe la licitația

menționată, în vederea procurării terenului cu suprafața de 5,4929 ha, bani în sumă

de 200 000 lei, pentru a fi desemnat câștigător al licitației.

Banii, conform înțelegerii urmând a fi transmiși primarului după semnarea

contractului de vânzare-cumpărare și înregistrare la organul cadastral.

Astfel, la data de 15.09.2014, în incinta primăriei s. Lărguța, r. Cantemir a

avut loc licitația privind înstrăinarea lotului de teren cu suprafața de 5,49 ha,

licitație la care a participat doar SRL „Aniplan”, reprezentată de către Ungureanu

Alexei, respectiv, conform înțelegerii anterioare, pretinzând transmiterea sumei de

200 000 lei pretinse de către primarul Zaharia Alexandru, a obținut posibilitatea

procurării terenului cu suma de 83 152,04 lei, pentru a fi desemnat câștigător.

În continuarea acțiunilor sale infracționale, Zaharia Alexandru anterior

semnării contractului de vînzare cumpărare din 02 octombrie 2014 a terenului

menționat, a pretins iarăși de la Ungureanu Alexei suma de 200 000 lei.

La data de 23.10.2014, contractul de vânzare-cumpărare a terenului cu

suprafața de 5,4929 ha, a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Cantemir,

iar la 12.12.2014, Zaharia Alexandru, aflându-se în mun. Chișinău pe str.

Alexandru Pușkin în apropierea liceului teoretic Gheorghe Asachi, a extorcat iarăși

de la Ungureanu Alexei bani în sumă de 200 000 lei, declarându-i totodată că în

cazul în care va refuza transmiterea banilor, va întreprinde măsuri în vederea

anulării rezultatelor licitației din 15 septembrie 2014 și va iniția procedura de

reziliere a contractului de vânzare-cumpărare a lotului de teren. Drept rezultat, în

urma mai multor negocieri, primarul s. Lărguța, r-nul Cantemir, Zaharia Alexandru

a căzut de acord să primească suma de 170 000 lei, din suma de 200 000 lei

pretinsă anterior.

La data de 18.12.2014, aproximativ la ora 10:30, Zaharia Alexandru,

aflându-se în incinta localului „Robert`s Coffee” din strada 31 august 1989 din

mun. Chișinău, continuându-și acțiunile infracționale a pretins, acceptat și a primit

2

bani în sumă de 170 000 lei de la Ungureanu Alexei, ceea ce constituie conform

art. 126 Cod penal, proporții deosebit de mari, pentru a îndeplini acțiunile în

exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, manifestate prin încheierea

contractului de vînzare-cumpărare din 23.10.2014, a terenului cu suprafața de 5,49

ha și respectiv pentru neîntreprinderea măsurilor privind inițierea procedurii de

anulare a licitației fapt ce ar fi putut genera rezilierea contractului de vânzare-

cumpărare.

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Zaharia Alexandru în

baza art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal, - coruperea pasivă săvârșită în proporții

deosebit de mari, iar prima instanță a recalificat acțiunile inculpatului Zaharia

Alexandru în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal - traficul de influență, adică

pretinderea, acceptarea și primirea, personal de bani în proporții deosebit de mari,

pentru sine, în calitate de persoană care susține că are influență asupra unei

persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției

sale.

3.1. Procurorul în Procuratura Anticorupție, Munteanu Ion, care a solictat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zaharia Alexandru să fie

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b)

Cod penal, cu stabilirea unei pedepse de 10 ani închisoare, cu executarea acesteia

în penitenciar de tip închis, amendă în mărime de 10000 unități convenționale și

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 15 ani. Dosarul

licitației cu strigare a terenurilor publice, ridicat de la primăria s. Lărguța r.

Cantemir să fie restituit primăriei s. Lărguța la intrarea sentinței în vigoare, iar

mijloacele financiare în sumă de 170 000 lei să fie transmise în contul statului, în

rest corpurile delicte să fie păstrate la materialele cauzei penale.

În argumentarea apelului procurorul a invocat că:

- în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești nu a fost

stabilit faptul susținerii de către inculpat că are influență asupra persoanelor cu

funcție publică și că i-ar putea determina să îndeplinească acțiuni ce intră în

atribuțiile de serviciu a acestora sau contrar acestora în vederea anulării

contractului de vânzare - cumpărare a terenului adjudecat de către SRL „Aniplan”.

În cazul calificării unei fapte conform art. 326 Cod penal, este obligatoriu

identificarea acestui element a infracțiunii specificate, că inculpatul are influență

sau că susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de

demnitate publică, pentru a-i face să îndeplinească sau nu acțiuni în exercitarea

funcției sale. Mai mult, în cazul traficului de influență făptuitorul obține

3

remunerația ca efect al promisiunii că va interveni pe lângă factorul de decizie, în

ale cărui atribuții de serviciu intră soluționarea chestiunii de interes ale

cumpărătorului de influență;

- la caz, s-a dovedit cu certitudine că inculpatul Zaharia Alexandru a pretins

și primit banii în sumă de 170 000 de lei în scopul de a nu întreprinde acțiuni în

vederea anulării rezultatelor licitației prin care SRL „Aniplan” a fost desemnată

câștigător, deci contrar intereselor „cumpărătorului de influență” adică SRL

„Aniplan” în persoana lui Ungureanu Alexei;

- prin declarațiile martorului Ungureanu Alexei, se confirmă integral

circumstanțele de fapt descrise în învinuire și anume se probează intenția directă a

lui Zaharia Alexandru în săvârșirea infracțiunii incriminate, stabilește prejudicierea

relațiilor sociale cu privire la buna desfășurare a activității în sfera publică,

conturează expres acțiunile alternative de comitere a infracțiunii (pretinderea și

acceptarea mijloacelor bănești), stabilește motivul infracțiunii (din interes material)

și nu în ultimul rând scopul infracțiunii (pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea

funcției sale sau contrar acesteia);

- prin declarațiile martorului Tarnovschi Liusea se constată că comisia de

licitare condusă de către președintele comisiei Zaharia Alexandru, a înlocuit

procesul verbal de anulare a licitației din 15.05.2014, urmată de schimbarea dații

adoptării deciziei din 26.05.2014 în 06.06.2014, iar drept motiv l-a constituit

încălcarea prevederilor art. 33 din Regulamentul privind licitațiile cu strigare și

reducere, unde se indică cu lux de amănunte că licitația se anulează dacă

cumpărătorul refuză achitarea pentru bunul adjudecat pe parcurs a 20 zile de la

semnarea procesului verbal, însă acest fapt se examinează în ordine civilă în cadrul

instanței de judecată;

- prin declarațiile martorului Bucur Elena se constată că procesul-verbal de

anulare a licitației din 15.05.2015, urmată de schimbarea dății adoptării deciziei,

din 26.05.2014 în 06.06.2014, a fost înlocuit însăși de către martorul Bucur Elena

și semnat de către întreaga comisie de licitație, iar drept motiv al înlocuirii l-a

constituit încălcarea prevederilor art. 33 din Regulamentul privind licitațiile cu

strigare și reducere, unde se indică cu lux de amănunte că licitația se anulează dacă

cumpărătorul refuză achitarea pentru bunul adjudecat pe parcurs a 20 zile de la

semnarea procesului verbal, însă acest fapt se examinează în ordine civilă în cadrul

instanței de judecată;

- vina lui Zaharia Alexandru de comiterea faptei de corupere pasivă este

dovedită și prin declarațiile martorului Tanurcov Victor și Golban Gheorghe, cât și

prin actele procesuale ale acțiunilor procesuale, care demonstrează incontestabil că

Zaharia Alexandru nu era sigur despre posibilitatea rezilierii contractului de

4

vânzare-cumpărare, însă a specificat că va întreprinde măsuri, ce îi sunt specifice

atribuțiilor de serviciu, anume în acest scop a pretins și primit banii pentru a nu

întreprinde măsurile în cauză, reieșind din cele expuse, acțiunile inculpatului

Zaharia Alexandru întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3)

lit. b) Cod penal.

3.2. Avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru,

solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zaharia Alexandru să fie

achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3)

lit. a) Cod penal.

În argumentarea apelului, s-a invocat că:

- din conținutul învinuirii rezultă că procurorul s-a limitat la calificarea

faptei lui Zaharia Alexandru ca fiind coruperea pasivă săvârșită în proporții

deosebit de mari, fără a se indica mijloacele și modul de săvârșire a infracțiunii și

consecințele ei, caracterul vinovăției, motivelor și semnelor calificative pentru

încadrarea juridică a faptei;

- rechizitoriul este întocmit contrar prevederilor art. 297 Cod de procedură

penală, prin ce s-a încălcat exigențele art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene;

- în cauza Adrian Constantin vs. România, Hotărârea CtEDO din

12.04.2011, unde Curtea a subliniat încă o data, rolul fundamental pe care îl are

rechizitoriul, ca act de acuzare, reamintind faptul că paragraful 3 al articolului 6

din Convenție recunoaște dreptul acuzatului de a fi informat oficial nu numai cu

privire la învinuirile ce i se aduc, ci și cu privire la încadrarea juridică a faptelor

sale. Informarea precisă și completă reprezintă o condiție esențială pentru a se

asigura echitatea procedurilor. Or, în atare circumstanțe, calificarea juridică a

modalității acționării inculpatului în vederea incriminării săvârșirii unei infracțiuni,

trebuie întotdeauna să fie adusă la cunoștința părților, mai ales pentru a da

posibilitatea inculpatului de a-și pregăti apărarea, iar învinuirea adusă lui Zaharia

Alexandru nu este una clară și previzibilă, fiind încălcat dreptul acestuia la un

proces echitabil;

- în cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat faptul că Ungureanu Alexei

împreună cu colaboratorii Centrului Național Anticorupție au organizat un

experiment operativ de provocare prin care au determinat inculpatul să comită o

presupusă infracțiune, motive din care a fost încălcat dreptul la un proces echitabil

a inculpatului Zaharia Alexandru și respectiv nu poate fi dispusă condamnarea

acestuia deoarece lipsește fapta prejudiciabilă și persoana prejudiciată;

- din declarațiile martorului Ungureanu Alexei, rezultă că acesta nu avea

nici-o intenție de a transmite careva sume de bani lui Zaharia Alexandru. Mai mult,

5

mijloacele bănești transmise către inculpat nu aparțineau lui Ungureanu Alexei dar

Centrului Național Anticorupție, iar întreaga operațiune a fost realizată sub

controlul colaboratorilor de poliție, astfel, practica experimentului operativ de

provocare a fost considerată ca fiind ilegală și condamnată de către Curtea

Europeană pentru Drepturile Omului în cazul Khudobin versus Russia din

26.10.2006, Teixeira de Castro vs. Portugalia 09.06.1998;

- conform jurisprudenței Republicii Moldova, instanțele naționale prin

numeroase hotărâri au constatat că nu poate exista o condamnare în baza unei

provocări din partea colaboratorilor de poliție deoarece practica dată constituie o

încălcare a garanției la un proces echitabil. Astfel, din motivul existenței unei

provocări din partea colaboratorilor de poliție, Colegiul penal al Curții de Apel

Chișinău prin decizia sa din 19.02.2009 a decis achitarea lui Ionel Gheorghe, iar

hotărârea în cauză a fost menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din

17.06.2009;

- precedentul judiciar nu constituie un izvor de drept pentru sistemul de drept

a Republicii Moldova, însă existența unei jurisprudențe contrare și a unor decizii

diametral opuse în cazuri similare este în sine contrară principiului siguranței

publice, care este implicită în ansamblul articolelor Convenției și care constituie

unul din elementele fundamentale ale statului de drept (cauza Bejan împotriva

României din 06.12.2007).

au fost admise parțial apelurile declarate, casată sentința primei instanțe și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Zaharia Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a exercita funcții

publice pe un termen de 5 ani. Conform art. 90 Cod penal, a fost dispusă

suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea stabilită inculpatului,

pe o perioadă de probațiune de 4 ani.

În rest sentința primei instanțe a fost menținută fără modificări.

Alexandru, exercitând în baza hotărârii Judecătoriei Leova nr. 3 CA-40/2011,

funcția de primar al s. Lărguța, r. Cantemir, folosindu-se de situația de serviciu,

invocând influența pe care o are în virtutea atribuțiilor de serviciu privind anularea

rezultatelor licitației, în vederea determinării lui Ungureanu Alexei să-i transmită

bani în proporții deosebit de mari, pentru a nu anula rezultatele licitației, acțiuni

care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și

6

intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice, a comis abuzul de serviciu, în

următoarele circumstanțe:

La data de 15.09.2014, de către primăria s. Lărguța, r. Cantemir a fost

organizată licitația cu strigare privind înstrăinarea unui teren agricol situat în

extravilanul satului Lărguța cu suprafața de 5,4929 ha cu numărul cadastral

xxxxxxx, iar președinte al comisiei de licitație a fost ales primarul localității

Zaharia Alexandru, care a fost împuternicit prin decizia Consiliului Sătesc Lărguța

din 11.03.2014, să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu câștigătorul

licitației.

Astfel, acționând din intenția de folosire a situației de serviciu, soldată cu

urmări grave, inculpatul Zaharia Alexandru anterior petrecerii licitației a pretins de

la Ungureanu Alexei, care este fondator și administrator al SRL „Aniplan”,

întreprindere care urma să participe la licitația menționată, în vederea procurării

terenului cu suprafața de 5,4929 ha, bani în sumă de 200 000 lei, pentru ca acesta

să fie desemnat câștigător al licitației. Banii, conform înțelegerii urmând a fi

transmiși primarului după semnarea contractului de vânzare-cumpărare și

înregistrare la organul cadastral.

Astfel, la data de 15.09.2014, în incinta primăriei s. Lărguța, r. Cantemir a

avut loc licitația privind înstrăinarea lotului de teren cu suprafața de 5,49 ha,

licitație la care a participat doar SRL „Aniplan”, reprezentată de către Ungureanu

Alexei, respectiv, conform înțelegerii anterioare, pretinzând transmiterea sumei de

200 000 de lei, pretinse de către primarul Zaharia Alexandru, a obținut posibilitatea

procurării terenului cu suma de 83 152,04 lei, pentru a fi desemnat câștigător.

În continuarea acțiunilor sale infracționale Zaharia Alexandru, anterior

semnării contractului de vânzare cumpărare din 02.10.2014 a terenului menționat,

a pretins iarăși de la Ungureanu Alexei suma de 200 000 lei.

Ulterior, la data de 23.10.2014, contractul de vânzare-cumpărare a terenului

cu suprafața de 5,4929 ha a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Cantemir,

iar la data de 12.12.2014, Zaharia Alexandru aflându-se în mun. Chișinău, str.

Alexandru Pușkin, în apropierea liceului teoretic Gheorghe Asachi a cerut iarăși de

la Ungureanu Alexei bani în sumă de 200 000 lei, declarându-i totodată că în cazul

în care va refuza transmiterea banilor, acesta folosindu-se de situația de serviciu va

întreprinde măsuri în vederea anulării rezultatelor licitației din 15 septembrie 2014

și va iniția procedura de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare a lotului de

teren. Drept rezultat, în urma mai multor negocieri, primarul s. Lărguța, r-nul

Cantemir, Zaharia Alexandru a căzut de acord să primească suma de 170 000 lei,

din suma de 200 000 lei cerută anterior.

7

La data de 18.12.2014, aproximativ la ora 10:30, Zaharia Alexandru aflându-

se în incinta localului „Robert`s Coffee” din strada 31 august 1989, mun. Chișinău,

continuându-și acțiunile infracționale a primit bani în sumă de 170 000 lei de la

Ungureanu Alexei, ceea ce constituie conform art. 126 alin. (11) Cod penal,

introdus prin Legea nr. 207 din 29.07.16, privind modificarea unor acte legislative,

în vigoare din 07.11.16, proporții deosebit de mari, pentru a nu întreprinde acțiuni

de influență a colaboratorilor Primăriei s. Lărguța, r. Cantemir, în vederea rezilierii

contractului de vânzare-cumpărare din 23.10.2014, a terenului cu suprafața de 5,49

ha.

Instanța de apel a calificat acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru în baza

art. 327 alin. (2), lit. c) Cod penal, - abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată

de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice, soldată cu urmări grave.

Astfel, instanța de apel a menționat că deși inculpatul Zaharia Alexandru nu-

și recunoaște vinovăția, aceasta este demonstrată integral prin următoarele probe:

- declarațiile din prima instanță a martorilor Ungureanu Alexei (f.d. 194-197,

vol. II), Tarnovschi Liusea (f.d. 198 – 199, vol. II), Bucur Elena (f.d. 200 – 201,

vol. II), Tanurcov Victor (f.d. 204, vol. II), Golban Gheorghe (f.d. 205-206, vol.

II), Rotaru Gheorghe (f.d. 218, vol. II), Baraghin Viorel (f.d. 219, vol. II), Marcu

Grigore (f.d. 222-223, vol. I).

Subsidiar, instanța de apel a notat că aferent declarațiilor martorilor audiați

în ședința de judecată a primei instanțe, verificate suplimentar în instanța de apel,

vinovăția inculpatului Zaharia Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

327 alin. (2) lit. c) Cod penal, este dovedită și prin alte probe, cum ar fi:

- procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din

19.12.2014, interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor, care

confirmă transmiterea sub controlul Centrului Național Anticorupție de către

Ungureanu Alexei către primarul s. Lărguța, r. Cantemir, Zaharia Alexandru a

sumei de 170 000 lei, în bancnote cu nominalul a câte 1000 lei (f.d. 100-110, vol.

I);

- comunicările înregistrate și redate în cadrul conținutului stenogramei

anexate la procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație

din 19 decembrie 2014, care adeveresc pe deplin declarațiile martorului Ungureanu

Alexei (f.d. 100-110, vol. I);

- procesul-verbal de percheziție și examinare corporală din 18 decembrie

2014, a primarului s. Lărguța, r. Cantemir, Zaharia Alexandru în incinta cafenelei

„Robert`s Coffee”, din str. 31 august 113, mun. Chișinău, prin care s-a constatat

8

predarea benevolă de către Zaharia Alexandru a mijloacelor bănești în sumă de 170

000 lei transmise sub controlul CNA, în bancnote cu nominalul a câte 1000 lei,

care conform raportului de expertiză nr. 313 din 17 decembrie 2014, corespund

după calitatea și metoda de imprimare a imaginilor și rechizitelor, bancnotelor

autentice, precum și o recipisă întocmită de către Zaharia Alexandru în conținutul

căreia a menționat precum că martorul Ungureanu Alexei i-a împrumutat lui

Zaharia Alexandru o sumă nespecificată, fără procente și semnătura lui Zaharia

Alexandru (f.d. 5-6, vol. I);

- procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din

19.12.2014 - interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice ale lui Zaharia

Alexandru (f.d. 127-138, vol. I);

- raportul de expertiză nr. 313 din 17.12.2014 (f.d. 14-30, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 16 decembrie 2014, prin care s-a dispus

ridicarea din telefonul martorului Ungureanu Alexei a fișierului audio care conține

o discuție cu Zaharia Alexandru datată cu 12 decembrie 2014 și care probează

faptul pretinderii de mijloace financiare de la Ungureanu Alexei (f.d. 29, vol. II);

- corpurile delicte recunoscute prin ordonanțele de recunoaștere în calitate de

corp delict și anexare a acestora la materialele cauzei penale: CD-R de model

„Barges 52 X multispeed” pe care este înscris fișierul „Voce-0010” cu înregistrări

audio, ridicat de la martorul Ungureanu Alexei și care constituie discuția cu

Zaharia Alexandru din 12 decembrie 2014 (f.d. 33, vol. I);

- CD-R cu numărul de inventar al DAO CNA-1491, cu înregistrări audio-

video a comunicărilor (convorbirilor) purtate între martorul Ungureanu Alexei și

primarul s. Lărguța, r-nul Cantemir, Zaharia Alexandru, în incinta cafenelei

„Robert`s Coffee” din str. 31 August 113, și care constituie rezultatul măsurii

speciale de investigație-interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor

a întâlnirilor dintre martorul Ungureanu Alexei și primarul Zaharia Alexandru, cu

fixarea momentului transmiterii sumei de 170 000 lei sub controlul Centrului

Național Anticorupție, la 18 decembrie 2014, în perioada de timp 10:50-11:05

(f.d.112, vol. I);

- DVD-R cu numărul de inventar al DAO CNA-1492, care conține

înregistrarea acțiunii de urmărire penală-percheziția și examinarea corporală a lui

Zaharia Alexandru în incinta cafenelei „Robert`s Coffee” din str. 31 August 113

mun. Chișinău, cu fixarea momentului predării benevole de către Zaharia

Alexandru a sumei de 170 000 lei, transmiși sub controlul CNA și examinarea

fiecărei bancnote în parte ( f.d. 8, vol. II);

- CD-R cu numărul de inventar al DAO CNA-1492/14, cu înregistrările

convorbirilor telefonice ale lui Zaharia Alexandru, interceptate în cadrul cauzei

9

penale nr. 2014970607, stenografiate și anexate la procesul-verbal de consemnare

a măsurii speciale de investigație (f.d. 141, vol. I);

- recipisa scrisă și predată benevol de către Zaharia Alexandru, în urma

efectuării percheziției și examinării corporale, în incinta cafenelei „Robert`s

Coffee” din str. 31 August 113, mun. Chișinău, recipisă despre care a discutat

Zaharia Alexandru cu fiul acestuia Zaharia Dragoș, privind organizarea unui

scenariu (se conține în procesul verbal de consemnare a măsurii speciale de

investigație-interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice, anexa nr. 3)

(f.d. 10, vol. II);

- dosarul licitației cu strigare a terenurilor publice, ridicat de la primăria s.

Lărguța, r-nul Cantemir pe o suprafață de 52 file, prin care se constată

împuternicirea primarului Zaharia Alexandru de a organiza licitația publică în

vederea înstrăinării lotului de teren din extravilanul s. Lărguța, precum și semnarea

contractului de vânzare-cumpărare (f.d. 73, vol. II);

- corpurile delicte 170 bancnote, cu nominalul de 1000 (una mie) lei MD

fiecare, care corespund după calitatea și metoda imprimării recuzitelor, bancnotelor

autentice (confecționate la întreprinderea specializată în fabricarea banilor și

hârtiilor de valoare) (f.d. 22-23, vol. II).

Instanța de apel, apreciind, analizând și cercetând probele relatate supra, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității lor, a conchis că

acțiunile lui Zaharia Alexandru se încadrează pe deplin în norma prevăzută de art.

327 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar concluzia primei instanțe la acest capitol este una

pripită, formală și neîntemeiată.

La fel, instanța de apel a menționat că la reîncadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului Zaharia Alexandru, pentru comiterea căreia inculpatul nu a fost pus

sub învinuire, ține cont de faptul că o astfel de modificare a încadrării juridice este

posibilă numai când acțiunile inculpatului, ce urmează a fi încadrate în baza altei

legi, i-au fost imputate, nu conțin semnele unei infracțiuni mai grave și învinuirea

pentru acestea nu se deosebește în mare măsură după circumstanțele reale ale

cauzei de învinuirea înaintată definitiv, susținută de procuror în cadrul judecării

cauzei, iar modificarea învinuirii nu înrăutățește situația inculpatului și nu

afectează dreptul lui la apărare. Drept învinuire, care esențial după circumstanțele

reale, diferă de cea de la început, urmează de considerat orice altă modificare a

învinuirii (imputarea altor acțiuni în locul celor imputate anterior, imputarea

infracțiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat, caracterul faptei și

acțiunii), care afectează dreptul inculpatului la apărare.

În acest context, instanța de apel analizând probatoriul administrat la caz, a

atestat învinuirea înaintată lui Zaharia Alexandru, în fapta de corupere pasivă, nu

10

și-a găsit fundament juridic, fiind constatată comiterea faptei de abuz în serviciu,

infracțiune care este mai ușoară, pe lângă fapta de corupere pasivă.

În continuare, instanța de apel a specificat că inculpatului Zaharia Alexandru

i-au fost acordate anumite drepturi cât și obligațiuni în desfășurarea activității de

primar al s. Lărguța, r. Cantemir, astfel că acesta își exercita, în baza hotărârii

Judecătoriei Leova nr. 3ca-40/2011, funcția de primar al s. Lărguța, r. Cantemir, iar

în atribuțiile sale funcționale conform art. 29 alin. (1) a Legii nr. 436 din 28

decembrie 2006, „cu privire la administrația publică locală”, intrau diverse

obligațiuni de serviciu, nemijlocit în cazul de față acesta a fost împuternicit în baza

deciziei Consiliului Local Lărguța, de a petrece și efectua licitația de vânzare a

lotului de teren cu suprafața de 5,4929 ha, din extravilanul s. Lărguța, r. Cantemir.

În cazul dat, instanța de apel a constatat că inculpatul Zaharia Alexandru, a

folosit situația sa de serviciu și nemijlocit postura în care se afla de primar al s.

Lărguța, r. Cantemir, datorită căreia a și fost manifestată acțiunea de pretindere a

mijloacelor bănești în sumă inițială de 200 000 lei de către inculpatul Zaharia

Alexandru, în acest sens instanța de apel a remarcat că martorul Ungureanu Alexei

a comunicat că în momentul când a ieșit din primărie, după petrecerea celei de-a

doua licitații privind vânzarea terenului cu suprafața de 5,49 ha, în momentul când

a intrat într-un magazin de la intrarea în satul Lărguța, s-a întâlnit cu inculpatul

Zaharia Alexandru, care l-a întrebat dacă dorește să procure terenul dat, totodată

întrebându-1 ce sumă anume este gata să o achite, dându-i de înțeles lui Ungureanu

Alexei ce sumă ar fi de acord să-i dea lui.

Mai mult, instanța de apel a reținut că martorul Ungureanu Alexei a

comunicat instanței că i-a propus suma de 50 000 lei, la ce Zaharia Alexandru nu a

fost de acord, menționându-i că ar fi de acord la suma de 200 000 lei, la ce

Ungureanu Alexei i-a comunicat inculpatului că este de acord, însă nu intenționa

să-i achite această sumă.

Tot aici, instanța de apel a menționat faptul că folosirea situației de serviciu

a fost realizată de la bun început, datorită faptului că inculpatul Zaharia Alexandru

i-a dat de înțeles martorului Ungureanu Alexei, că poate rezolva problema cu

terenul și-l poate ajuta să-l cumpere, astfel că în cazul dat primul cu propunerea de

a-i fi acordate mijloace financiare pentru a îndeplini acțiuni, a venit însuși

inculpatul Zaharia Alexandru, folosindu-se de faptul că Ungureanu Alexei avea

intenția și dorința de a cumpăra acest lot de teren pentru extragerea argilei la

prelucrarea betonitului.

La acest capitol, instanța de apel a notat că latura obiectivă a infracțiunii de

abuz de serviciu și-a găsit realizare nemijlocit prin acțiunile inculpatului Zaharia

Alexandru, care i-a promis lui Ungureanu Alexei că va câștiga cea de-a treia

11

licitație, însă ulterior văzând că Ungureanu Alexei nu-i achită suma de 170 000 lei,

convenită între aceștia pe parcurs, a purces la amenințări de genul celor de anulare

a licitației și returnarea terenului, adică acesta în mod vădit a depășit limitele

atribuțiilor acordate prin lege în calitatea sa de primar, cunoscând cu certitudine că

în atribuțiile sale funcționale nu se regăsește posibilitatea declarării nule a

rezultatelor licitației, de procurare a terenului cu suprafața de 5,4929 ha, cu

numărul cadastral xxxxxx.

Astfel, instanța de apel a respins ca fiind formale și convenționale alegațiile

avocatului cu referire la declarațiile martorului Rotaru Gheorghe, care ar fi relatat

că nu l-ar fi văzut pe inculpatul Zaharia Alexandru cu careva persoane

necunoscute, inclusiv cu Ungureanu Alexei, deoarece martorul a comunicat că în

magazinul din marginea satului Lărguța intră mai multe persoane, astfel dânsul

putea să nu observe dacă Zaharia Alexandru ar fi fost împreună cu o altă persoană,

mai mult ca atât însuși martorul Rotaru Gheorghe a menționat că în magazin mai

activa și soția sa, lucru care denotă că nemijlocit întâlnirea și convorbirea dintre

Zaharia Alexandru și Ungureanu Alexei, putea să nu fie văzută de către acesta.

Totodată, instanța de apel a notat că atât acțiunea, cât și inacțiunea trebuie să

se refere la situația de serviciu a funcționarului public și să decurgă din exercitarea

atribuțiilor de serviciu - fiind circumscrise nu numai obligațiile de serviciu în sens

restrâns ale funcționarului, dar și drepturile lui, de altfel, aceste două elemente sunt

indispensabile pentru determinarea atribuțiilor și în cele din urmă a competenței

funcționarului. Pentru a stabili competența (materială, teritorială, personală) a unei

persoane cu funcție de răspundere, trebuie să se cunoască legile, hotărârile

Guvernului, regulamentele, ordinele și instrucțiunile departamentale, și cele de

ordine inferioară, în baza cărora persoana cu funcție de răspundere își desfășoară

activitatea. În astfel de cazuri este necesar de a face trimitere la prevederile actului

normativ care reglementează atribuțiile persoanei cu funcției de răspundere.

Sub acest aspect, instanța de apel a făcut referire la art. 29 al Legii cu privire

la administrația publică locală nr. 436, din 28.12.2006, care prevede atribuțiile

primarului, și a indicat că astfel inculpatul Zaharia Alexandru cunoștea cu

certitudine că acțiunile privind anularea rezultatelor licitației nu țin de competența

sa, necătând la aceasta, dânsul a purces la amenințări cu aceste acțiuni pentru a-l

favoriza și a provoca situația în care Ungureanu Alexei să achite recompensa

pretinsă de către dânsul, în caz contrar amenințându-1 cu anularea rezultatelor

licitației.

În acest sens, instanța de apel a mai menționat că inculpatul Zaharia

Alexandru a realizat acțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu, datorită funcției

pe care o deținea, în vederea primirii sumei de bani pretinse de la Ungureanu

12

Alexei, mai mult, instanța de apel a relatat că din declarațiile martorilor Tarnovschi

Liusea și Bucur Elena depuse pe parcursul cercetării cauzei în prima instanță, care

au menționat că în atribuțiile primarului Zaharia Alexandru nu intra anularea

rezultatelor licitației, în condițiile în care licitația din 15 septembrie 2014, a fost

recunoscută legală și fără de careva încălcări, iar acesta nu avea asemenea

posibilitate, lucru care denotă că inculpatul a ales asemenea metodă pentru a

convinge pe Ungureanu Alexei că în cazul în care nu-i va da banii pretinși, va risca

să fie lipsit de terenul procurat legal în urma licitației petrecute.

La fel, instanța de apel a punctat că la categoria atribuțiilor de serviciu a

primarului Zaharia Alexandru nu se atribuie anularea rezultatelor licitației

petrecute, care conform Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu

reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, art. 19-

32, revin Comisiei de licitație formată în baza deciziei Consiliului local Lărguța,

după caz, în procedura contenciosului administrativ, astfel că martorul Golban

Gheorghe, a menționat în ședința de judecată că s-a adresat în Judecătoria

Cantemir, cu o cerere de chemare în judecată, solicitând anularea procesului-verbal

nr. 2, din 26 iunie 2014, privind anularea licitației din 12 mai 2014 și recunoașterea

nulă a tuturor actelor efectuate ulterior privind vânzarea terenului cu numărul

cadastral xxxxxx, cu suprafața de 5,4929 ha, amplasat în extravilanul s. Lărguța.

În speță, instanța de apel a reținut că cauzarea de daune considerabile

intereselor publice s-a adeverit prin faptul că acțiunile inculpatului Zaharia

Alexandru, au fost comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu, iar prin aceste

acțiuni, a avut loc o denigrare considerabilă a prestigiului funcției publice și a fost

periclitată autoritatea administrației publice locale.

În această ordine de idei, instanța de apel a specificat că de suferit în

rezultatul acțiunilor lui Zaharia Alexandru în primul rând a avut nemijlocit

administrația publică locală, atribuția căreia este de a avea grijă de respectarea

legislației în gestionarea bunurilor și patrimoniului public, or, înstrăinarea terenului

în litigiu, drept urmare a depășirii de către Zaharia Alexandru a atribuțiilor de

serviciu, are ca efect scăderea considerabilă din încrederea cetățenilor în

administrația Primăriei s. Lărguța, r. Cantemir, ce duce la crearea de dubii față de

legalitatea activității tuturor funcționarilor entității vizate și nu doar a Primarului.

Instanța de apel a relevat că administrația publică locală, trebuie să se bucure

de un respect și o autoritate puternică în fața tuturor cetățenilor, iar admiterea

depășirii atribuțiilor de serviciu de către oricare funcționar din cadrul acestei

entități, duce la denigrarea statutului și încrederii în organele elective de stat, or, la

caz, acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru au dus la periclitarea considerabilă a

13

intereselor și nemijlocit a autorității Primăriei s. Lărguța, r. Cantemir, în fața

cetățenilor acestui sat, cât și în fața altor persoane.

La fel, instanța de apel a atestat că în speță este prezentă și cauzarea de

urmări prejudiciabile în formă de daune în proporții considerabile drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, în cazul de față

nemijlocit a intereselor companiei „Aniplan” SRL, cât și însuși a lui Ungureanu

Alexei, or, la acest capitol urmează a se reitera că aceste daune s-au manifestat prin

impunerea față de entitatea care a câștigat licitația de cumpărare a terenului cu

suprafața de 5,429 ha, cu numărul cadastral xxxxx, situat în extravilanul s. Lărguța,

r. Cantemir, a unor cheltuieli suplimentare, aferent achitării sumei de 83 152,04 lei

de către compania „Aniplan” SRL.

Mai mult, s-a reținut de instanța de apel și faptul că daunele cauzate

intereselor companiei „Aniplan” SRL, se manifestă și prin pierderi economice

eventuale, or, martorul Ungureanu Alexei, a comunicat că intenționa să investească

careva surse financiare pentru extragerea de pe acest teren a zăcămintelor naturale,

ulterior fiind modificată destinația terenului dat.

Subsidiar, instanța de apel a relatat că martorul Golban Gheorghe, a

menționat că s-a adresat în Judecătoria Cantemir, cu o cerere de chemare în

judecată, solicitând anularea procesului-verbal nr. 2, din 26 iunie 2014, privind

anularea licitației din 12 mai 2014 și recunoașterea nulă a tuturor actelor efectuate

ulterior privind vânzarea terenului cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de

5,4929 ha, amplasat în extravilanul s. Lărguța.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că s-au adeverit pe deplin daunele în

proporții considerabile cauzate intereselor publice și drepturilor și intereselor

persoanei juridice, cu atât mai mult fiind cert constatată legătura cauzală dintre

fapta abuzivă a persoanei cu funcție de răspundere și urmările prejudiciabile, având

în vedere comiterea infracțiunii de abuz de serviciu de către inculpat, nemijlocit în

exercitarea funcției de primar al s. Lărguța, r. Cantemir, drept urmare fiind

periclitată imaginea autorității publice locale și fiind cauzate prejudicii

patrimoniale agentului economic „Aniplan” SRL.

La fel, cu privire la alegațiile procurorului ce ține de existența în acțiunile lui

Zaharia Alexandru a elementelor constitutive a infracțiunii de corupere pasivă,

instanța de apel a atestat că sunt nefondate, deoarece în timpul discuțiilor cu

martorul Ungureanu Alexei, inculpatul Zaharia Alexandru l-a întrebat de ce sumă

este disponibil, ca ulterior să nu accepte propunerea de 50 000 lei, făcută de către

martor, dar să pretindă suma de 200 000 lei, la care Ungureanu Alexei a fost de

acord, cerând suma de 200 000 lei.

14

Instanța de apel a notat că în susținerea acestui fapt vine și procesul-verbal

de ridicare din 16 decembrie 2014, prin care s-a dispus ridicarea din telefonul

martorului Ungureanu Alexei a fișierului audio, care conține o discuție cu Zaharia

Alexandru datată cu 12 decembrie 2014, din care rezultă clar că inculpatul Zaharia

Alexandru a pretins mijloace financiare de la Ungureanu Alexei, lucru confirmat și

de către martor, dar și parțial însuși de către inculpat.

Mai mult, s-a reiterat că inculpatul Zaharia Alexandru dându-și seama că

prin aceste acțiuni depășește în mod substanțial atribuțiile de serviciu și folosește

funcția de primar ca pe o pârghie de convingere, a continuat insistent să-1

contacteze pe Ungureanu Alexei în vederea achitării sumei de bani, trecând în cele

din urmă la o situație de avertizare cu anularea licitației privind vânzarea terenului

către compania „Aniplan” SRL, totodată martorul Ungureanu Alexei a reiterat că

după ce a început să evite apelurile telefonice ale lui Zaharia Alexandru, nu-i

răspundea la telefon, a primit un apel de la o persoană necunoscută, care s-a

prezentat ca funcționar din cadrul primăriei s. Lărguța, care i-a spus că primarul

Zaharia Alexandru convoacă Comisia de Licitație pentru a anula rezultatele

licitației petrecute, urmare la ce Ungureanu Alexei a înțeles că inculpatul are

asemenea atribuții și într-adevăr poate anula rezultatele licitației.

Instanța de apel a punctat că este neîntemeiat argumentul inculpatului

Zaharia Alexandru, precum că suma pretinsă de către acesta de 200 000 lei, ar fi

fost cerută în vederea edificării unui gard în jurul bisericii din s. Lărguța, r.

Cantemir, relatând că acest fapt este infirmat integral prin materialele cauzei

penale, dar și însuși prin declarațiile inculpatului Zaharia Alexandru, care a

menționat că în discuția cu Ungureanu Alexei a menționat doar o singură dată

cuvântul biserică, însă nu i-a spus acestuia despre necesitatea investirii banilor în

scopuri de ajutare la renovarea acestui gard.

Mai mult, instanța de apel a reținut că chiar și dacă inculpatul ar fi pretins

suma dată în scop caritabil, acțiunile sale se puteau manifesta într-un alt mod și

urmau a îmbrăca o altă formă, decât cea aleasă de către inculpat, or, martorul

Ungureanu Alexei a infirmat total versiunea dată, comunicând că inculpatul

Zaharia Alexandru nu i-a spus nimic despre careva acțiuni de binefacere, precum

ar fi construcția unui gard în jurul bisericii și în general că Zaharia Alexandru nu a

spus nimic despre faptul că suma de bani ar fi fost necesară pentru a fi investiți în

construcția gardului bisericii.

Versiunea unui scop caritabil invocată de către inculpat, instanța de apel a

considerat-o nejusitficată, și ca fiind înaintată cu scopul de a induce instanța în

eroare, aceasta fiind combătută prin procesul-verbal privind consemnarea

măsurilor speciale de investigație din 19.12.2014 - interceptarea și înregistrarea

15

comunicărilor telefonice ale lui Zaharia Alexandru, precum și stenograma

convorbirilor telefonice ale inculpatului, prin care se adeverește pe deplin intenția

și scopul inculpatului de a camufla depășirea atribuțiilor de serviciu sub aspect

legal, fiind instrumentat de feciorul său referitor la conținutul declarațiilor ce

urmează a fi date organului de urmărire penală.

Totodată, instanța de apel a indicat că intenția de inducere a instanței în

eroare manifestată de către inculpat este demonstrată și prin faptul că imediat după

ce a primit banii, a scris o recipisă, potrivit căreia ar fi primit de la Ungureanu

Alexei suma pretinsă de 170 000 lei în calitate de împrumut, recipisă pe care însă

martorul Ungureanu Alexei a refuzat să o semneze.

Instanța de apel a mai respins ca neîntemeiată alegația apărătorului, privind

organizarea experimentului operativ de provocare în privința inculpatului din

partea lui Ungureanu Alexei și a Centrului Național Anticorupție, relatând în acest

sens că acțiunea de provocare se prezumă a fi întrunită în situația în care agentul

provocator întreprinde nemijlocit acțiuni de atragere a persoanei în activitatea

infracțională, convingerea ei prin diferite metode, influențarea acesteia cu scopul

depășirii atribuțiilor funcționale în vederea atingerii scopului scontat.

La caz însă, instanța de apel a considerat că lipsesc careva elemente ale

acțiunii de provocare a inculpatului Zaharia Alexandru, la comiterea infracțiunii,

or, conform materialelor cauzei, declarațiilor martorului Ungureanu Alexei, cât și a

celorlalți martori, precum și proceselor-verbale ale acțiunilor procesuale,

interceptarea convorbirilor telefonice, cât și alte acțiuni procesuale, se identifică

cert și evident faptul că Zaharia Alexandru a acționat doar cu un scop de cupiditate,

folosind în acest sens situația de serviciu ca mijloc de comitere a infracțiunii și

nemijlocit ulterior acțiunii de influențare prin amenințări a martorului Ungureanu

Alexei să-i transmită banii pentru câștigarea licitației, organizată de către inculpat.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că din întreg probatoriul a rezultat că

organul de urmărire penală a avut un rol absolut pasiv și nu a realizat nici o acțiune

de determinare a inculpatului Zaharia Alexandru la comiterea infracțiunii și cu atât

mai mult a constatat că însuși inculpatul întreprinde acțiuni în vederea predării de

către Ungureanu Alexei a sumei de bani cerute de la ultimul, ca în cele din urmă

organul de urmărire penală doar să întreprindă acțiuni procesuale de documentare a

cazului dat și determinare a probatoriului concret pentru a constata existența/lipsa

faptei infracționale.

Subsidiar, instanța de apel a notat că un alt criteriu determinativ este că

activitatea de provocare la acte de corupere trebuie să implice forme concrete de

instigare, susceptibile de a genera sub aspect intelectiv luarea unei decizii de a

comite infracțiunea, astfel că provocarea poate consta în rugăminți insistente,

16

promisiuni false, solicitări repetate bazate pe simpatii personale, amenințări,

circumstanțe care însă lipsesc, de vreme ce însuși inculpatul a manifestat intenția și

acțiuni de amenințare în vederea transmiterii banilor, urmare a depășirii de către

ultimul a atribuțiilor de serviciu.

În consecință, instanța de apel a conchis că este confirmată pe deplin

existența în acțiunile lui Zaharia Alexandru a intenției directe de comitere a faptei

de abuz de serviciu, astfel că circumstanțele constatate pe parcursul rejudecării

cauzei în ordine de apel, denotă excluderea componenței de infracțiune de trafic de

influență în acțiunile inculpatului așa cum a conchis instanța de fond.

Cu referire la pedeapsa aplicată, instanța de apel a indincat că ține cont de

prevederile art. 7, 75, 76, 77, 90 Cod penal, și constată că inculpatului Zaharia

Alexandru este echitabilă aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, care

urmează a fi suspendată condiționat pe un termen de probă, acordându-i

inculpatului posibilitatea de a se corecta și de a păși pe calea corijării și cu

aplicarea pedepsei complementare - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții,

în primul rând având în vedere că aceasta este necesară în vederea interzicerii pe

viitor a inculpatului ca pe o perioadă de timp să nu exercite o funcție similară celei

prin intermediul căreia a comis infracțiunea de abuz de serviciu, iar în al doilea

rând pedeapsa complementară, este prevăzută de norma de sancționare a art. 327

alin. (2) Cod penal, ca fiind obligatorie de drept.

Totodată, instanța de apel a reținut că în rest sentința primei instanțe în

partea soluționării chestiunii privind corpurile delicte, urmează a fi menținută

deoarece prima instanță a adoptat soluția în această parte în conformitate cu

prevederile art. 162 Cod de procedură penală.

6.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție, Bolduratu Vasile, care

indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, acesta invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești s-a

constatat cu certitudine că Zaharia Alexandru a pretins și primit banii în sumă de

170 000 lei cu scopul de a nu întreprinde acțiuni în vederea anulării rezultatelor

licitației, prin care SRL „Aniplan” a fost desemnată câștigător, deci contrar

intereselor „cumpărătorului de influență” adică SRL „Aniplan” în persoana lui

Ungureanu Alexei;

17

- în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești s-a

constatat că Zaharia Alexandru a pretins și primit banii pentru a nu întreprinde

acțiuni specifice abuzului de putere sau abuzului de serviciu și anume convocarea

Consiliului local, cu propunerea de anulare a rezultatelor licitației sau depunerea

unei cereri de chemare în judecată cu solicitarea declarării nulității contractului de

vânzare-cumpărare a terenului adjudecat în urma licitației de către SRL „Aniplan”

și nu de anulare a rezultatelor licitației de sine stătător, după cum a apreciat

instanța de apel, deci inculpatul nu era sigur că va reuși cele expuse în schimbul

banilor însă a amenințat că va întreprinde acțiuni specifice atribuțiilor de serviciu

în acest scop;

- prin declarațiile martorului Ungureanu Alexei se confirmă integral

circumstanțele de fapt descrise în învinuire, se probează intenția directă a lui

Zaharia Alexandru în săvârșirea infracțiunii incriminate, stabilește prejudicierea

relațiilor sociale cu privire la buna desfășurare a activității în sfera publică,

conturează expres acțiunile alternative de comitere a infracțiunii (pretinderea și

acceptarea mijloacelor bănești), stabilește motivul infracțiunii - din interes

material, și nu în ultimul rând scopul infracțiunii - pentru a îndeplini acțiuni în

exercitarea funcției sale sau contrar acesteia;

- prin declarațiile martorului Tarnovschi Liusea se constată că comisia de

licitare condusă de către președintele comisiei Zaharia Alexandru a înlocuit

procesul verbal de anulare a licitației din 15 mai 2015, urmată de schimbarea dății

în care a fost adoptată decizia, din 26 mai 2014 în 06 iunie 2014, iar drept motiv la

constituit încălcarea prevederilor art. 33 din Regulamentul privind licitațiile cu

strigare și reducere, unde se indică că licitația se anulează dacă cumpărătorul

refuză achitarea pentru bunul adjudecat pe parcurs a 20 zile de la înmânarea

procesului verbal, însă acest fapt se examinează în ordine civilă în cadrul istanței

de judecată;

- prin declarațiile martorului Bucur Elena, se constată că procesul - verbal de

anulare a licitației din 15 mai 2014, urmată de schimbarea dății de adoptare a

deciziei, din 26 mai 2014 în 06 iunie 2014, a fost înlocuit însăși de către martorul

Bucur Elena și semnat de către întreaga comisie de licitație, iar drept motiv al

înlocuirii la constituit încălcarea prevederilor art. 33 din Regulamentul privind

licitațiile cu strigare și reducere, unde se indică că licitația se anulează dacă

cumpărătorul refuză achitarea pentru bunul adjudecat pe parcurs a 20 zile de la

semnarea procesului verbal, însă acest fapt se examinează în ordine civilă în cadrul

instanței de judecată;

- comunicările înregistrate și redate în cadrul conținutului stenogramei

anexate la procesul-verbal sus menționat, adeveresc pe deplin declarațiile

18

martorului Ungureanu Alexei, cu privire la existența acțiunilor alternative de

comitere a infracțiunii de corupere pasivă (pretinderea, acceptarea și primirea)

mijloacelor bănești în sumă de 170 000 lei de către primarul s. Lărguța, r-nul

Cantemir, Zaharia Alexandru;

- în cadrul discuției purtate, Zaharia Alexandru i-a comunicat fiului său

Dragoș, că a doua zi, adică la 18.12.2014, urmează să se deplaseze la Chișinău

unde are fixată o întâlnire. Zaharia Dragoș s-a arătat surprins că întâlnirea urmează

să aibă loc pe 18 decembrie și nu pe 20 decembrie, cum fusese anterior convenit și

l-a atenționat pe tatăl său să fie atent ca nu cumva să fie organizat „vre-un truc"

(extras din stenograma convorbirilor telefonice). Zaharia Alexandru, la rândul său,

i-a comunicat fiului că persoana l-a sunat și i-a spus că lui i-au făcut transferul din

Ucraina și că în două ore ar putea transmite banii. Totodată, Zaharia Alexandru s-a

arătat convins că persoana nu este dispusă să-i organizeze ceva;

- în cadrul discuției purtate, Zaharia Alexandru i-a comunicat fiului său,

Dragoș că se îndreaptă la întâlnire cu persoana. Zaharia Dragoș l-a întrebat dacă

poate să se ducă el la întâlnire, la care Zaharia Alexandru i-a comunicat că se duce

personal și că are pregătit un scenariu și, anume va scrie pe o foaie că împrumută

bani și ambii se vor semna;

- se constată că Zaharia Alexandru nu era sigur despre posibilitatea rezilierii

contractului de vânzare-cumpărare însă a specificat că va întreprinde măsuri, ce-i

sunt specifice atribuțiilor de serviciu, anume în acest scop a pretins și primit banii

în cauză pentru a nu întreprinde măsurile în cauză, reieșind din cele expuse rezultă

că acțiunile inculpatului Zaharia Alexandu întrunesc elementele infracțiunii

prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal - adică coruperea pasivă săvârșită în

proporții deosebit de mari;

- neexaminarea unui motiv invocat în apel, a cărui soluționare este necesară

pentru aflarea adevărului, echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.

6.2. Avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru,

indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea lui Zaharia Alexandru

deoarece în acțiunile acestuia nu sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de

art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal.

În argumentarea recursului ordinar se invocă că:

- hotărârile atacate nu cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, prima

instanță și cea de apel au admis grave erori de fapt și de drept, care au afectat

soluțiile instanțelor;

19

- acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate;

- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu de

probe pertinente, concludente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că fapta

lui Zaharia Alexandru întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal;

- probele administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în mod

eronat;

- declarațiile inculpatului Zaharia Alexandru, prin care acesta nu-și

recunoaște vina în comiterea infracțiunii incriminate sunt confirmate prin

declarațiile martorilor Rotaru Gheorghe, Marcu Grigore și Baraghin Viorel;

- din conținutul învinuirii rezultă că procurorul s-a limitat la calificarea

faptei lui Zaharia Alexandru ca fiind coruperea pasivă săvârșită în proporții

deosebit de mari, fără a se indica mijloacele și modului de săvârșire a infracțiunii și

consecințele ei, caracterul vinovăției, motivelor și semnelor calificative pentru

încadrarea juridică a faptei. Prin urmare, procedându-se în asemenea mod, a avut

loc o încălcare a exigențelor art. 6 § 1 al CEDO;

- în speță este aplicabilă cauza Andrian Constantin vs. România, Hotărârea

CtEDO din 12.04.2011, unde Curtea a subliniat încă o dată, rolul fundamental pe

care îl are rechizitoriul, ca act de acuzare, reamintind faptul că paragraful 3 al

articolului 6 din Convenție recunoaște dreptul acuzatului de a fi informat oficial nu

numai cu privire la învinuirile ce i se aduc, ci și cu privire la încadrarea juridică a

faptelor sale. Informarea precisă și completă reprezintă o condiție esențială pentru

a se asigura echitatea procedurilor;

- învinuirea adusă lui Zaharia Alexandru nu este una clară și previzibilă,

fiind încălcat dreptul acestuia la un proces echitabil;

- în cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat faptul că Ungureanu Alexei

împreună cu colaboratorii CNA au organizat un experiment operativ de provocare,

prin care au determinat inculpatul să comită o presupusă infracțiune, motive din

care a fost încălcat dreptul la un proces echitabil a inculpatului Zaharia Alexandru

și respectiv nu poate fi dispusă condamnarea acestuia deoarece lipsește fapta

prejudiciabilă și persoana prejudiciată;

- din declarațiile martorului Ungureanu Alexei rezultă că acesta nu avea

intenția de a transmite careva sume de bani lui Zaharia Alexandru. Mai mult

mijloacele bănești transmise către inculpat nu aparțineau lui Ungureanu Alexei dar

Centrului Național Anticorupție, iar întreaga operațiune a fost realizată sub

controlul colaboratorilor de poliție;

- fără implicarea organului de urmărire penală, care a organizat provocarea

comiterii infracțiunii de corupere, Ungureanu Alexei nu avea intenția de a

20

transmite careva sume bănești sau bunuri inculpatului Zaharia Alexandru pentru

acțiunea efectuată în exercitarea funcției sale;

- provocarea a fost considerată ilegală și condamnată prin mai multe hotărâri

CtEDO, precum Khudobin versus Russia din 26.10.2006, Teixeira de Castro vs.

Portugalia;

- conform jurisprudenței R. Moldova, instanțele naționale prin numeroase

hotărâri au constatat că nu poate exista condamnare în baza unei provocări din

partea colaboratorilor de poliție deoarece practica dată constituie o încălcare a

garanției la un proces echitabil. Astfel, din motivul existenței unei provocări din

partea colaboratorilor de poliție, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău, prin

decizia sa din 19 februarie 2009 a decis achitarea lui Ionel Gheorghe, iar hotărârea

în cauză a fost menținută prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție din 17 iunie 2009;

- precedentul judiciar nu constituie un izvor de drept pentru sistemul de drept

a Republicii Moldova însă existența unei jurisprudențe contrare și a unor decizii

diametral opuse în cazuri similare este în sine contrară principiului siguranței

publice, care este implicită în ansamblul articolelor Convenției și care constituie

unul din elementele fundamentale ale statului de drept (cauza Bejan împotriva

României din 06.12.2007).

lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să

dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

21

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii,

dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată

să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și

în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de

casare.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurenții invocă ca temeiuri de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), Cod de procedură penală, și anume

cazurile când: „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită”.

Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de recurs

invocate, Colegiul penal lărgit constată că în speță se confirmă temeiurile de recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, în sensul că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și că

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

7.1. Astfel, Colegiul penal lărgit notează că potrivit rechizitoriului (f.d. 158,

vol. II) rezultă că inculpatului Zaharia Alexandru i s-a incriminat că „[…]La data

de 18.12.2014, aproximativ la ora 10:30, Zaharia Alexandru, aflându-se în incinta

localului „Robert`s Coffee” din strada 31 august 1989 din mun. Chișinău,

continuându-și acțiunile infracționale a pretins, acceptat și a primit bani în sumă

de 170 000 lei de la Ungureanu Alexei, ceea ce constituie conform art. 126 Cod

penal, proporții deosebit de mari, pentru a îndeplini acțiunile în exercitarea

funcției sale sau contrar acesteia, manifestate prin încheierea contractului de

vânzare-cumpărare din 23.10.2014, a terenului cu suprafața de 5,49 ha și

22

respectiv pentru neîntreprinderea măsurilor privind inițierea procedurii de

anulare a licitației fapt ce ar fi putut genera rezilierea contractului de vânzare-

cumpărare.

Acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru au fost încadrate de către organul

de urmărire penală în baza art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal – coruperea pasivă

săvârșită în proporții deosebit de mari.

În continuare, coraportând conținutul deciziei instanței de apel și soluția

acesteia la învinuirea formulată în rechizitoriu, Colegiul penal lărgit atestă că

instanța de apel pripit a recalificat acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru din art.

324 alin. (3) lit. b) Cod penal, incriminat de organul de urmărire penală, în baza

art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca abuz de serviciu, fără a ține cont suficient de

datele și circumstanțele de fapt reținute în speță de instanța de apel și fără a

constata o faptă care ar putea fi calificată în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal,

ținând cont că aceasta este o normă de blanchetă.

În acest sens, Colegiul penal lărgit invocă că infracțiunea de abuz de serviciu

prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, constituie o normă de blanchetă, iar

pentru încadrarea acțiunilor unei persoane publice în temeiul acestui articol, este

necesar ca fapta constatată să prevadă care Legi stipulează atribuțiile de serviciu a

făptuitorului, de care acesta s-a folosit în interes material sau în alte interese

personale, ca rezultat survenind urmările grave și cu descrierea din ce rezultă

urmările grave. Colegiul penal lărgit în fapta constatată de către instanța de apel,

descrisă în decizie (f.d. 176-177, vol. III): „inculpatul Zaharia Alexandru,

exercitând în baza hotărârii Judecătoriei Leova nr. 3 CA-40/2011, funcția de

primar al s. Lărguța, r. Cantemir, folosindu-se de situația de serviciu, invocând

influența pe care o are în virtutea atribuțiilor de serviciu privind anularea

rezultatelor licitației, în vederea determinării lui Ungureanu Alexei să-i transmită

bani în proporții deosebit de mari, pentru a nu anula rezultatele licitației, acțiuni

care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor

și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice, a comis abuzul de serviciu, în

următoarele circumstanțe: La data de 15.09.2014, de către primăria s. Lărguța, r.

Cantemir a fost organizată licitația cu strigare privind înstrăinarea unui teren

agricol situat în extravilanul satului Lărguța cu suprafața de 5,4929 ha cu

numărul cadastral xxxxxx, iar președinte al comisiei de licitație a fost ales

primarul localității Zaharia Alexandru, care a fost împuternicit prin decizia

Consiliului Sătesc Lărguța din 11.03.2014, să încheie contractul de vânzare-

cumpărare cu câștigătorul licitației. Astfel, acționând din intenția de folosire a

situației de serviciu, soldată cu urmări grave, inculpatul Zaharia Alexandru

anterior petrecerii licitației a pretins de la Ungureanu Alexei, care este fondator și

23

administrator al SRL „Aniplan”, întreprindere care urma să participe la licitația

menționată, în vederea procurării terenului cu suprafața de 5,4929 ha, bani în

sumă de 200 000 lei, pentru ca acesta să fie desemnat câștigător al licitației.

Banii, conform înțelegerii urmând a fi transmiși primarului după semnarea

contractului de vânzare-cumpărare și înregistrare la organul cadastral. Astfel, la

data de 15.09.2014, în incinta primăriei s. Lărguța, r. Cantemir a avut loc licitația

privind înstrăinarea lotului de teren cu suprafața de 5,49 ha, licitație la care a

participat doar SRL „Aniplan”, reprezentată de către Ungureanu Alexei,

respectiv, conform înțelegerii anterioare, pretinzând transmiterea sumei de 200

000 de lei, pretinse de către primarul Zaharia Alexandru, a obținut posibilitatea

procurării terenului cu suma de 83 152,04 lei, pentru a fi desemnat câștigător. În

continuarea acțiunilor sale infracționale Zaharia Alexandru, anterior semnării

contractului de vânzare cumpărare din 02.10.2014 a terenului menționat, a pretins

iarăși de la Ungureanu Alexei suma de 200 000 lei. Ulterior, la data de

23.10.2014, contractul de vânzare-cumpărare a terenului cu suprafața de 5,4929

ha a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Cantemir, iar la data de

12.12.2014, Zaharia Alexandru aflându-se în mun. Chișinău, str. Alexandru

Pușkin, în apropierea liceului teoretic Gheorghe Asachi a cerut iarăși de la

Ungureanu Alexei bani în sumă de 200 000 lei, declarându-i totodată că în cazul

în care va refuza transmiterea banilor, acesta folosindu-se de situația de serviciu

va întreprinde măsuri în vederea anulării rezultatelor licitației din 15 septembrie

2014 și va iniția procedura de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare a

lotului de teren. Drept rezultat, în urma mai multor negocieri, primarul s. Lărguța,

r-nul Cantemir, Zaharia Alexandru a căzut de acord să primească suma de 170

000 lei, din suma de 200 000 lei cerută anterior. La data de 18.12.2014,

aproximativ la ora 10:30, Zaharia Alexandru aflându-se în incinta localului

„Robert`s Coffee” din strada 31 august 1989, mun. Chișinău, continuându-și

acțiunile infracționale a primit bani în sumă de 170 000 lei de la Ungureanu

Alexei, ceea ce constituie conform art. 126 alin. (11) Cod penal, introdus prin

Legea nr. 207 din 29.07.16, privind modificarea unor acte legislative, în vigoare

din 07.11.16, proporții deosebit de mari, pentru a nu întreprinde acțiuni de

influență a colaboratorilor Primăriei s. Lărguța, r. Cantemir, în vederea rezilierii

contractului de vânzare-cumpărare din 23.10.2014, a terenului cu suprafața de

5,49 ha”, conchide că se regăsesc modalitățile de realizare a laturii obiective a

coruperii pasive de pretindere și primire a 170 000 lei, ce determină că fapta urma

a fi calificată în baza art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal și nu în baza art. 327 alin.

(2) lit. c) Cod penal.

24

Mai mult se reține că, coruperea pasivă este o infracțiune care aduce atingere

activității de serviciu și, în cazul când persoana publică pretinde, acceptă, primește

sau extorcă remunerația ilicită, aceasta în mod abuziv își exercită și atribuțiile de

serviciu. Prin urmare, coruperea pasivă reprezintă un caz particular de abuz de

serviciu sau abuz de putere. De aceea, între art. 324 Cod penal și art. 327 Cod

penal, există o concurență dintre o normă specială și una generală, în sensul art.

116 Cod penal.

De asemenea este de menționat faptul că dacă persoana publică pretinde,

primește sau acceptă foloase necuvinite nu cu titlu de contraechivalent al conduitei

pe care aceasta se angajează să o aibă, atunci cele săvârșite nu vor constitui

corupere pasivă, dar, eventual o altă faptă, cum ar fi abuzul de putere sau de

serviciu, faptă specificată la art. 327 Cod penal sau la art. 312 Cod contravențional,

în caz contrar dacă foloasele necuvenite pretinse, primite sau acceptate sunt cu titlu

de contraechivalent al conduitei persoanei cu funcție de răspundere pe care aceasta

se angajează să o aibă, atunci cele săvârșite se încadrează în baza art. 324 Cod

penal.

Astfel, în speță, din conținutul faptei incriminate inculpatului Zaharia

Alexandru, reiese că acestuia i se incriminează anume pretinderea, acceptarea și

primirea banilor în sumă de 170 000 lei de la Ungureanu Alexei, ca

contraechivalent pentru a îndeplini acțiunile în exercitarea funcției sale sau contrar

acesteia, manifestate prin încheierea contractului de vînzare-cumpărare din

23.10.2014, a terenului cu suprafața de 5,49 ha și respectiv pentru neîntreprinderea

măsurilor privind inițierea procedurii de anulare a licitației fapt ce ar fi putut

genera rezilierea contractului de vânzare-cumpărare.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit notează că instanța de apel urma la

judecarea cauzei să examineze învinuirea înaintată în cauza dată și să elucideze

toate circumstanțele esențiale ce determină calificarea juridică corectă a acțiunilor

inculpatului Zaharia Alexandru, fapt ce nu a fost realizat de instanța de apel, or

aceasta eronat a reținut prezența elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute

de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, în acțiunile inculpatului, fără a constata fapta

conform dispoziției normei stipulate în art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, ieșind și

din limitele actului de învinuire în care nu au fost indicate de care atribuții de

serviciu acordate prin lege s-a folosit inculpatul Zaharia Alexandru la comiterea

faptelor incriminate acestuia, motiv din care decizia instanței de apel nu poate fi

menținută de instanța de recurs, urmând a fi casată, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece

eroarea depistată nu poate fi corectată de instanța de recurs ordinar.

25

7.2. Totodată, Colegiul penal lărgit conchide în privința recursului declarat

de avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului, că acesta urmează a fi admis

din considerentul ca instanța de apel să aibă posibilitatea să examineze cauza

complet, obiectiv și multilateral, ținând cont de principiul contradictorialității,

conform art. 24, 314 Cod de procedură penală, precum și de motivele invocate de

partea apărării, în vederea asigurării dreptului inculpatului la un proces echitabil.

că recursurile ordinare declarate urmează a fi admise, or s-a confirmat incidența

temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură

penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, cu casarea totală a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017 și remiterea

cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile

de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile ordinare

declarate, nominalizate și în prezenta decizie, să cerceteze amănunțit aspectele

învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și

examinate în instanță, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea aprecierea

cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunii

imputate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în baza

probelor cercetate în ședința de judecată a instanței de apel, cu respectarea

cerințelor art. 414, 415 Cod de procedură penală, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica

relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile și de către avocatul Ionaș Gheorghe în

numele inculpatului Zaharia Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, în cauza penală privindu-l pe Zaharia

26

Alexandru Xxxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 04 ianuarie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

27

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-07-10
0,97
1ra-166/2020 — art.324 alin.3 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra-166/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 29 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Boico Victor, Judecători – Cobzac Elena, Craiu Nicolae, Burduh Victo
CSJ 2019-02-19
0,97
1ra-10/2019 — art. 324 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-10/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 22 ianuarie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în componenţa: preşedinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion Ghervas Maria Burduh Victor
CSJ 2018-11-15
0,95
1ra-1739/2018 — art. 152 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1739/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boic
CSJ 2018-01-04
0,95
1ra-1466/2017 — art. 287 al. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-1466/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 05 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, judecători - Timofti Vladim
CSJ 2018-09-10
0,95
1ra-1269/2018 — art. 152 alin. 1, 171 alin. 1, 179 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1269/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 10 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boi
Sursă