1ra-1505/2017 — Art. 327 alin. 2 lit c CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29 decembrie 2015, Zaharia Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani. Conform prevederilor art. 89 alin. (2) lit. a), 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite inculpatului Zaharia Alexandru, pe o perioadă de probațiune de 3 ani. La fel, în privința corpurilor delicte - 170 de bancote cu nominalul de 1000 lei MD, s-a dispus ca la intrarea sentinței în vigoare să fie transmise în contul statului, iar celelalte corpuri delicte să fie păstrate la materialele cauzei penale.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Zaharia Alexandru, exercitând, în baza hotărârii Judecătoriei Leova nr. 3 CA-40/2011, funcția de primar al satului Lărguța, raionul Cantemir, a pretins și a primit bani în 1 proporții deosebit de mari, pentru a nu îndeplini unele acțiuni ce-i revin în virtutea atribuțiilor de serviciu, în următoarele circumstanțe: La data de 15.09.2014, de către primăria satului Lărguța, raionul Cantemir a fost organizată licitația cu strigare privind înstrăinarea unui teren agricol situat în extravilanul satului Lărguța cu suprafața de 5,4929 ha cu codul cadastral xxxxxx, iar președinte al comisiei de licitație a fost ales primarul localității Zaharia Alexandru, care a fost împuternicit prin Decizia Consiliului Sătesc Lărguța din 11.03.2014, să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu câștigătorul licitației. Inculpatul Zaharia Alexandru, acționând cu intenție infracțională, anterior petrecerii licitației a pretins de la Ungureanu Alexei, care este fondator și administrator al SRL „Aniplan”, întreprindere care urma să participe la licitația menționată, în vederea procurării terenului cu suprafața de 5,4929 ha, bani în sumă de 200 000 lei, pentru a fi desemnat câștigător al licitației. Banii, conform înțelegerii urmând a fi transmiși primarului după semnarea contractului de vânzare-cumpărare și înregistrare la organul cadastral. Astfel, la data de 15.09.2014, în incinta primăriei s. Lărguța, r. Cantemir a avut loc licitația privind înstrăinarea lotului de teren cu suprafața de 5,49 ha, licitație la care a participat doar SRL „Aniplan”, reprezentată de către Ungureanu Alexei, respectiv, conform înțelegerii anterioare, pretinzând transmiterea sumei de 200 000 lei pretinse de către primarul Zaharia Alexandru, a obținut posibilitatea procurării terenului cu suma de 83 152,04 lei, pentru a fi desemnat câștigător. În continuarea acțiunilor sale infracționale, Zaharia Alexandru anterior semnării contractului de vînzare cumpărare din 02 octombrie 2014 a terenului menționat, a pretins iarăși de la Ungureanu Alexei suma de 200 000 lei. La data de 23.10.2014, contractul de vânzare-cumpărare a terenului cu suprafața de 5,4929 ha, a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Cantemir, iar la 12.12.2014, Zaharia Alexandru, aflându-se în mun. Chișinău pe str. Alexandru Pușkin în apropierea liceului teoretic Gheorghe Asachi, a extorcat iarăși de la Ungureanu Alexei bani în sumă de 200 000 lei, declarându-i totodată că în cazul în care va refuza transmiterea banilor, va întreprinde măsuri în vederea anulării rezultatelor licitației din 15 septembrie 2014 și va iniția procedura de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare a lotului de teren. Drept rezultat, în urma mai multor negocieri, primarul s. Lărguța, r-nul Cantemir, Zaharia Alexandru a căzut de acord să primească suma de 170 000 lei, din suma de 200 000 lei pretinsă anterior. La data de 18.12.2014, aproximativ la ora 10:30, Zaharia Alexandru, aflându-se în incinta localului „Robert`s Coffee” din strada 31 august 1989 din mun. Chișinău, continuându-și acțiunile infracționale a pretins, acceptat și a primit 2 bani în sumă de 170 000 lei de la Ungureanu Alexei, ceea ce constituie conform art. 126 Cod penal, proporții deosebit de mari, pentru a îndeplini acțiunile în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, manifestate prin încheierea contractului de vînzare-cumpărare din 23.10.2014, a terenului cu suprafața de 5,49 ha și respectiv pentru neîntreprinderea măsurilor privind inițierea procedurii de anulare a licitației fapt ce ar fi putut genera rezilierea contractului de vânzare- cumpărare. Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Zaharia Alexandru în baza art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal, - coruperea pasivă săvârșită în proporții deosebit de mari, iar prima instanță a recalificat acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal - traficul de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal de bani în proporții deosebit de mari, pentru sine, în calitate de persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul în Procuratura Anticorupție, Munteanu Ion, care a solictat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zaharia Alexandru să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse de 10 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis, amendă în mărime de 10000 unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 15 ani. Dosarul licitației cu strigare a terenurilor publice, ridicat de la primăria s. Lărguța r. Cantemir să fie restituit primăriei s. Lărguța la intrarea sentinței în vigoare, iar mijloacele financiare în sumă de 170 000 lei să fie transmise în contul statului, în rest corpurile delicte să fie păstrate la materialele cauzei penale. În argumentarea apelului procurorul a invocat că: - în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești nu a fost stabilit faptul susținerii de către inculpat că are influență asupra persoanelor cu funcție publică și că i-ar putea determina să îndeplinească acțiuni ce intră în atribuțiile de serviciu a acestora sau contrar acestora în vederea anulării contractului de vânzare - cumpărare a terenului adjudecat de către SRL „Aniplan”. În cazul calificării unei fapte conform art. 326 Cod penal, este obligatoriu identificarea acestui element a infracțiunii specificate, că inculpatul are influență sau că susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de demnitate publică, pentru a-i face să îndeplinească sau nu acțiuni în exercitarea funcției sale. Mai mult, în cazul traficului de influență făptuitorul obține 3 remunerația ca efect al promisiunii că va interveni pe lângă factorul de decizie, în ale cărui atribuții de serviciu intră soluționarea chestiunii de interes ale cumpărătorului de influență; - la caz, s-a dovedit cu certitudine că inculpatul Zaharia Alexandru a pretins și primit banii în sumă de 170 000 de lei în scopul de a nu întreprinde acțiuni în vederea anulării rezultatelor licitației prin care SRL „Aniplan” a fost desemnată câștigător, deci contrar intereselor „cumpărătorului de influență” adică SRL „Aniplan” în persoana lui Ungureanu Alexei; - prin declarațiile martorului Ungureanu Alexei, se confirmă integral circumstanțele de fapt descrise în învinuire și anume se probează intenția directă a lui Zaharia Alexandru în săvârșirea infracțiunii incriminate, stabilește prejudicierea relațiilor sociale cu privire la buna desfășurare a activității în sfera publică, conturează expres acțiunile alternative de comitere a infracțiunii (pretinderea și acceptarea mijloacelor bănești), stabilește motivul infracțiunii (din interes material) și nu în ultimul rând scopul infracțiunii (pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia); - prin declarațiile martorului Tarnovschi Liusea se constată că comisia de licitare condusă de către președintele comisiei Zaharia Alexandru, a înlocuit procesul verbal de anulare a licitației din 15.05.2014, urmată de schimbarea dații adoptării deciziei din 26.05.2014 în 06.06.2014, iar drept motiv l-a constituit încălcarea prevederilor art. 33 din Regulamentul privind licitațiile cu strigare și reducere, unde se indică cu lux de amănunte că licitația se anulează dacă cumpărătorul refuză achitarea pentru bunul adjudecat pe parcurs a 20 zile de la semnarea procesului verbal, însă acest fapt se examinează în ordine civilă în cadrul instanței de judecată; - prin declarațiile martorului Bucur Elena se constată că procesul-verbal de anulare a licitației din 15.05.2015, urmată de schimbarea dății adoptării deciziei, din 26.05.2014 în 06.06.2014, a fost înlocuit însăși de către martorul Bucur Elena și semnat de către întreaga comisie de licitație, iar drept motiv al înlocuirii l-a constituit încălcarea prevederilor art. 33 din Regulamentul privind licitațiile cu strigare și reducere, unde se indică cu lux de amănunte că licitația se anulează dacă cumpărătorul refuză achitarea pentru bunul adjudecat pe parcurs a 20 zile de la semnarea procesului verbal, însă acest fapt se examinează în ordine civilă în cadrul instanței de judecată; - vina lui Zaharia Alexandru de comiterea faptei de corupere pasivă este dovedită și prin declarațiile martorului Tanurcov Victor și Golban Gheorghe, cât și prin actele procesuale ale acțiunilor procesuale, care demonstrează incontestabil că Zaharia Alexandru nu era sigur despre posibilitatea rezilierii contractului de 4 vânzare-cumpărare, însă a specificat că va întreprinde măsuri, ce îi sunt specifice atribuțiilor de serviciu, anume în acest scop a pretins și primit banii pentru a nu întreprinde măsurile în cauză, reieșind din cele expuse, acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal. 3.2. Avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zaharia Alexandru să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal. În argumentarea apelului, s-a invocat că: - din conținutul învinuirii rezultă că procurorul s-a limitat la calificarea faptei lui Zaharia Alexandru ca fiind coruperea pasivă săvârșită în proporții deosebit de mari, fără a se indica mijloacele și modul de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinovăției, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei; - rechizitoriul este întocmit contrar prevederilor art. 297 Cod de procedură penală, prin ce s-a încălcat exigențele art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene; - în cauza Adrian Constantin vs. România, Hotărârea CtEDO din 12.04.2011, unde Curtea a subliniat încă o data, rolul fundamental pe care îl are rechizitoriul, ca act de acuzare, reamintind faptul că paragraful 3 al articolului 6 din Convenție recunoaște dreptul acuzatului de a fi informat oficial nu numai cu privire la învinuirile ce i se aduc, ci și cu privire la încadrarea juridică a faptelor sale. Informarea precisă și completă reprezintă o condiție esențială pentru a se asigura echitatea procedurilor. Or, în atare circumstanțe, calificarea juridică a modalității acționării inculpatului în vederea incriminării săvârșirii unei infracțiuni, trebuie întotdeauna să fie adusă la cunoștința părților, mai ales pentru a da posibilitatea inculpatului de a-și pregăti apărarea, iar învinuirea adusă lui Zaharia Alexandru nu este una clară și previzibilă, fiind încălcat dreptul acestuia la un proces echitabil; - în cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat faptul că Ungureanu Alexei împreună cu colaboratorii Centrului Național Anticorupție au organizat un experiment operativ de provocare prin care au determinat inculpatul să comită o presupusă infracțiune, motive din care a fost încălcat dreptul la un proces echitabil a inculpatului Zaharia Alexandru și respectiv nu poate fi dispusă condamnarea acestuia deoarece lipsește fapta prejudiciabilă și persoana prejudiciată; - din declarațiile martorului Ungureanu Alexei, rezultă că acesta nu avea nici-o intenție de a transmite careva sume de bani lui Zaharia Alexandru. Mai mult, 5 mijloacele bănești transmise către inculpat nu aparțineau lui Ungureanu Alexei dar Centrului Național Anticorupție, iar întreaga operațiune a fost realizată sub controlul colaboratorilor de poliție, astfel, practica experimentului operativ de provocare a fost considerată ca fiind ilegală și condamnată de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cazul Khudobin versus Russia din 26.10.2006, Teixeira de Castro vs. Portugalia 09.06.1998; - conform jurisprudenței Republicii Moldova, instanțele naționale prin numeroase hotărâri au constatat că nu poate exista o condamnare în baza unei provocări din partea colaboratorilor de poliție deoarece practica dată constituie o încălcare a garanției la un proces echitabil. Astfel, din motivul existenței unei provocări din partea colaboratorilor de poliție, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău prin decizia sa din 19.02.2009 a decis achitarea lui Ionel Gheorghe, iar hotărârea în cauză a fost menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17.06.2009; - precedentul judiciar nu constituie un izvor de drept pentru sistemul de drept a Republicii Moldova, însă existența unei jurisprudențe contrare și a unor decizii diametral opuse în cazuri similare este în sine contrară principiului siguranței publice, care este implicită în ansamblul articolelor Convenției și care constituie unul din elementele fundamentale ale statului de drept (cauza Bejan împotriva României din 06.12.2007).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, au fost admise parțial apelurile declarate, casată sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zaharia Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de 5 ani. Conform art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea stabilită inculpatului, pe o perioadă de probațiune de 4 ani. În rest sentința primei instanțe a fost menținută fără modificări.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că inculpatul Zaharia Alexandru, exercitând în baza hotărârii Judecătoriei Leova nr. 3 CA-40/2011, funcția de primar al s. Lărguța, r. Cantemir, folosindu-se de situația de serviciu, invocând influența pe care o are în virtutea atribuțiilor de serviciu privind anularea rezultatelor licitației, în vederea determinării lui Ungureanu Alexei să-i transmită bani în proporții deosebit de mari, pentru a nu anula rezultatele licitației, acțiuni care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și 6 intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice, a comis abuzul de serviciu, în următoarele circumstanțe: La data de 15.09.2014, de către primăria s. Lărguța, r. Cantemir a fost organizată licitația cu strigare privind înstrăinarea unui teren agricol situat în extravilanul satului Lărguța cu suprafața de 5,4929 ha cu numărul cadastral xxxxxxx, iar președinte al comisiei de licitație a fost ales primarul localității Zaharia Alexandru, care a fost împuternicit prin decizia Consiliului Sătesc Lărguța din 11.03.2014, să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu câștigătorul licitației. Astfel, acționând din intenția de folosire a situației de serviciu, soldată cu urmări grave, inculpatul Zaharia Alexandru anterior petrecerii licitației a pretins de la Ungureanu Alexei, care este fondator și administrator al SRL „Aniplan”, întreprindere care urma să participe la licitația menționată, în vederea procurării terenului cu suprafața de 5,4929 ha, bani în sumă de 200 000 lei, pentru ca acesta să fie desemnat câștigător al licitației. Banii, conform înțelegerii urmând a fi transmiși primarului după semnarea contractului de vânzare-cumpărare și înregistrare la organul cadastral. Astfel, la data de 15.09.2014, în incinta primăriei s. Lărguța, r. Cantemir a avut loc licitația privind înstrăinarea lotului de teren cu suprafața de 5,49 ha, licitație la care a participat doar SRL „Aniplan”, reprezentată de către Ungureanu Alexei, respectiv, conform înțelegerii anterioare, pretinzând transmiterea sumei de 200 000 de lei, pretinse de către primarul Zaharia Alexandru, a obținut posibilitatea procurării terenului cu suma de 83 152,04 lei, pentru a fi desemnat câștigător. În continuarea acțiunilor sale infracționale Zaharia Alexandru, anterior semnării contractului de vânzare cumpărare din 02.10.2014 a terenului menționat, a pretins iarăși de la Ungureanu Alexei suma de 200 000 lei. Ulterior, la data de 23.10.2014, contractul de vânzare-cumpărare a terenului cu suprafața de 5,4929 ha a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Cantemir, iar la data de 12.12.2014, Zaharia Alexandru aflându-se în mun. Chișinău, str. Alexandru Pușkin, în apropierea liceului teoretic Gheorghe Asachi a cerut iarăși de la Ungureanu Alexei bani în sumă de 200 000 lei, declarându-i totodată că în cazul în care va refuza transmiterea banilor, acesta folosindu-se de situația de serviciu va întreprinde măsuri în vederea anulării rezultatelor licitației din 15 septembrie 2014 și va iniția procedura de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare a lotului de teren. Drept rezultat, în urma mai multor negocieri, primarul s. Lărguța, r-nul Cantemir, Zaharia Alexandru a căzut de acord să primească suma de 170 000 lei, din suma de 200 000 lei cerută anterior. 7 La data de 18.12.2014, aproximativ la ora 10:30, Zaharia Alexandru aflându- se în incinta localului „Robert`s Coffee” din strada 31 august 1989, mun. Chișinău, continuându-și acțiunile infracționale a primit bani în sumă de 170 000 lei de la Ungureanu Alexei, ceea ce constituie conform art. 126 alin. (11) Cod penal, introdus prin Legea nr. 207 din 29.07.16, privind modificarea unor acte legislative, în vigoare din 07.11.16, proporții deosebit de mari, pentru a nu întreprinde acțiuni de influență a colaboratorilor Primăriei s. Lărguța, r. Cantemir, în vederea rezilierii contractului de vânzare-cumpărare din 23.10.2014, a terenului cu suprafața de 5,49 ha. Instanța de apel a calificat acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru în baza art. 327 alin. (2), lit. c) Cod penal, - abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, soldată cu urmări grave. Astfel, instanța de apel a menționat că deși inculpatul Zaharia Alexandru nu- și recunoaște vinovăția, aceasta este demonstrată integral prin următoarele probe: - declarațiile din prima instanță a martorilor Ungureanu Alexei (f.d. 194-197, vol. II), Tarnovschi Liusea (f.d. 198 – 199, vol. II), Bucur Elena (f.d. 200 – 201, vol. II), Tanurcov Victor (f.d. 204, vol. II), Golban Gheorghe (f.d. 205-206, vol. II), Rotaru Gheorghe (f.d. 218, vol. II), Baraghin Viorel (f.d. 219, vol. II), Marcu Grigore (f.d. 222-223, vol. I). Subsidiar, instanța de apel a notat că aferent declarațiilor martorilor audiați în ședința de judecată a primei instanțe, verificate suplimentar în instanța de apel, vinovăția inculpatului Zaharia Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, este dovedită și prin alte probe, cum ar fi: - procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din 19.12.2014, interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor, care confirmă transmiterea sub controlul Centrului Național Anticorupție de către Ungureanu Alexei către primarul s. Lărguța, r. Cantemir, Zaharia Alexandru a sumei de 170 000 lei, în bancnote cu nominalul a câte 1000 lei (f.d. 100-110, vol. I); - comunicările înregistrate și redate în cadrul conținutului stenogramei anexate la procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din 19 decembrie 2014, care adeveresc pe deplin declarațiile martorului Ungureanu Alexei (f.d. 100-110, vol. I); - procesul-verbal de percheziție și examinare corporală din 18 decembrie 2014, a primarului s. Lărguța, r. Cantemir, Zaharia Alexandru în incinta cafenelei „Robert`s Coffee”, din str. 31 august 113, mun. Chișinău, prin care s-a constatat 8 predarea benevolă de către Zaharia Alexandru a mijloacelor bănești în sumă de 170 000 lei transmise sub controlul CNA, în bancnote cu nominalul a câte 1000 lei, care conform raportului de expertiză nr. 313 din 17 decembrie 2014, corespund după calitatea și metoda de imprimare a imaginilor și rechizitelor, bancnotelor autentice, precum și o recipisă întocmită de către Zaharia Alexandru în conținutul căreia a menționat precum că martorul Ungureanu Alexei i-a împrumutat lui Zaharia Alexandru o sumă nespecificată, fără procente și semnătura lui Zaharia Alexandru (f.d. 5-6, vol. I); - procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din 19.12.2014 - interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice ale lui Zaharia Alexandru (f.d. 127-138, vol. I); - raportul de expertiză nr. 313 din 17.12.2014 (f.d. 14-30, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 16 decembrie 2014, prin care s-a dispus ridicarea din telefonul martorului Ungureanu Alexei a fișierului audio care conține o discuție cu Zaharia Alexandru datată cu 12 decembrie 2014 și care probează faptul pretinderii de mijloace financiare de la Ungureanu Alexei (f.d. 29, vol. II); - corpurile delicte recunoscute prin ordonanțele de recunoaștere în calitate de corp delict și anexare a acestora la materialele cauzei penale: CD-R de model „Barges 52 X multispeed” pe care este înscris fișierul „Voce-0010” cu înregistrări audio, ridicat de la martorul Ungureanu Alexei și care constituie discuția cu Zaharia Alexandru din 12 decembrie 2014 (f.d. 33, vol. I); - CD-R cu numărul de inventar al DAO CNA-1491, cu înregistrări audio- video a comunicărilor (convorbirilor) purtate între martorul Ungureanu Alexei și primarul s. Lărguța, r-nul Cantemir, Zaharia Alexandru, în incinta cafenelei „Robert`s Coffee” din str. 31 August 113, și care constituie rezultatul măsurii speciale de investigație-interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor a întâlnirilor dintre martorul Ungureanu Alexei și primarul Zaharia Alexandru, cu fixarea momentului transmiterii sumei de 170 000 lei sub controlul Centrului Național Anticorupție, la 18 decembrie 2014, în perioada de timp 10:50-11:05 (f.d.112, vol. I); - DVD-R cu numărul de inventar al DAO CNA-1492, care conține înregistrarea acțiunii de urmărire penală-percheziția și examinarea corporală a lui Zaharia Alexandru în incinta cafenelei „Robert`s Coffee” din str. 31 August 113 mun. Chișinău, cu fixarea momentului predării benevole de către Zaharia Alexandru a sumei de 170 000 lei, transmiși sub controlul CNA și examinarea fiecărei bancnote în parte ( f.d. 8, vol. II); - CD-R cu numărul de inventar al DAO CNA-1492/14, cu înregistrările convorbirilor telefonice ale lui Zaharia Alexandru, interceptate în cadrul cauzei 9 penale nr. 2014970607, stenografiate și anexate la procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație (f.d. 141, vol. I); - recipisa scrisă și predată benevol de către Zaharia Alexandru, în urma efectuării percheziției și examinării corporale, în incinta cafenelei „Robert`s Coffee” din str. 31 August 113, mun. Chișinău, recipisă despre care a discutat Zaharia Alexandru cu fiul acestuia Zaharia Dragoș, privind organizarea unui scenariu (se conține în procesul verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație-interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice, anexa nr. 3) (f.d. 10, vol. II); - dosarul licitației cu strigare a terenurilor publice, ridicat de la primăria s. Lărguța, r-nul Cantemir pe o suprafață de 52 file, prin care se constată împuternicirea primarului Zaharia Alexandru de a organiza licitația publică în vederea înstrăinării lotului de teren din extravilanul s. Lărguța, precum și semnarea contractului de vânzare-cumpărare (f.d. 73, vol. II); - corpurile delicte 170 bancnote, cu nominalul de 1000 (una mie) lei MD fiecare, care corespund după calitatea și metoda imprimării recuzitelor, bancnotelor autentice (confecționate la întreprinderea specializată în fabricarea banilor și hârtiilor de valoare) (f.d. 22-23, vol. II). Instanța de apel, apreciind, analizând și cercetând probele relatate supra, din punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității lor, a conchis că acțiunile lui Zaharia Alexandru se încadrează pe deplin în norma prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar concluzia primei instanțe la acest capitol este una pripită, formală și neîntemeiată. La fel, instanța de apel a menționat că la reîncadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Zaharia Alexandru, pentru comiterea căreia inculpatul nu a fost pus sub învinuire, ține cont de faptul că o astfel de modificare a încadrării juridice este posibilă numai când acțiunile inculpatului, ce urmează a fi încadrate în baza altei legi, i-au fost imputate, nu conțin semnele unei infracțiuni mai grave și învinuirea pentru acestea nu se deosebește în mare măsură după circumstanțele reale ale cauzei de învinuirea înaintată definitiv, susținută de procuror în cadrul judecării cauzei, iar modificarea învinuirii nu înrăutățește situația inculpatului și nu afectează dreptul lui la apărare. Drept învinuire, care esențial după circumstanțele reale, diferă de cea de la început, urmează de considerat orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acțiuni în locul celor imputate anterior, imputarea infracțiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat, caracterul faptei și acțiunii), care afectează dreptul inculpatului la apărare. În acest context, instanța de apel analizând probatoriul administrat la caz, a atestat învinuirea înaintată lui Zaharia Alexandru, în fapta de corupere pasivă, nu 10 și-a găsit fundament juridic, fiind constatată comiterea faptei de abuz în serviciu, infracțiune care este mai ușoară, pe lângă fapta de corupere pasivă. În continuare, instanța de apel a specificat că inculpatului Zaharia Alexandru i-au fost acordate anumite drepturi cât și obligațiuni în desfășurarea activității de primar al s. Lărguța, r. Cantemir, astfel că acesta își exercita, în baza hotărârii Judecătoriei Leova nr. 3ca-40/2011, funcția de primar al s. Lărguța, r. Cantemir, iar în atribuțiile sale funcționale conform art. 29 alin. (1) a Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006, „cu privire la administrația publică locală”, intrau diverse obligațiuni de serviciu, nemijlocit în cazul de față acesta a fost împuternicit în baza deciziei Consiliului Local Lărguța, de a petrece și efectua licitația de vânzare a lotului de teren cu suprafața de 5,4929 ha, din extravilanul s. Lărguța, r. Cantemir. În cazul dat, instanța de apel a constatat că inculpatul Zaharia Alexandru, a folosit situația sa de serviciu și nemijlocit postura în care se afla de primar al s. Lărguța, r. Cantemir, datorită căreia a și fost manifestată acțiunea de pretindere a mijloacelor bănești în sumă inițială de 200 000 lei de către inculpatul Zaharia Alexandru, în acest sens instanța de apel a remarcat că martorul Ungureanu Alexei a comunicat că în momentul când a ieșit din primărie, după petrecerea celei de-a doua licitații privind vânzarea terenului cu suprafața de 5,49 ha, în momentul când a intrat într-un magazin de la intrarea în satul Lărguța, s-a întâlnit cu inculpatul Zaharia Alexandru, care l-a întrebat dacă dorește să procure terenul dat, totodată întrebându-1 ce sumă anume este gata să o achite, dându-i de înțeles lui Ungureanu Alexei ce sumă ar fi de acord să-i dea lui. Mai mult, instanța de apel a reținut că martorul Ungureanu Alexei a comunicat instanței că i-a propus suma de 50 000 lei, la ce Zaharia Alexandru nu a fost de acord, menționându-i că ar fi de acord la suma de 200 000 lei, la ce Ungureanu Alexei i-a comunicat inculpatului că este de acord, însă nu intenționa să-i achite această sumă. Tot aici, instanța de apel a menționat faptul că folosirea situației de serviciu a fost realizată de la bun început, datorită faptului că inculpatul Zaharia Alexandru i-a dat de înțeles martorului Ungureanu Alexei, că poate rezolva problema cu terenul și-l poate ajuta să-l cumpere, astfel că în cazul dat primul cu propunerea de a-i fi acordate mijloace financiare pentru a îndeplini acțiuni, a venit însuși inculpatul Zaharia Alexandru, folosindu-se de faptul că Ungureanu Alexei avea intenția și dorința de a cumpăra acest lot de teren pentru extragerea argilei la prelucrarea betonitului. La acest capitol, instanța de apel a notat că latura obiectivă a infracțiunii de abuz de serviciu și-a găsit realizare nemijlocit prin acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru, care i-a promis lui Ungureanu Alexei că va câștiga cea de-a treia 11 licitație, însă ulterior văzând că Ungureanu Alexei nu-i achită suma de 170 000 lei, convenită între aceștia pe parcurs, a purces la amenințări de genul celor de anulare a licitației și returnarea terenului, adică acesta în mod vădit a depășit limitele atribuțiilor acordate prin lege în calitatea sa de primar, cunoscând cu certitudine că în atribuțiile sale funcționale nu se regăsește posibilitatea declarării nule a rezultatelor licitației, de procurare a terenului cu suprafața de 5,4929 ha, cu numărul cadastral xxxxxx. Astfel, instanța de apel a respins ca fiind formale și convenționale alegațiile avocatului cu referire la declarațiile martorului Rotaru Gheorghe, care ar fi relatat că nu l-ar fi văzut pe inculpatul Zaharia Alexandru cu careva persoane necunoscute, inclusiv cu Ungureanu Alexei, deoarece martorul a comunicat că în magazinul din marginea satului Lărguța intră mai multe persoane, astfel dânsul putea să nu observe dacă Zaharia Alexandru ar fi fost împreună cu o altă persoană, mai mult ca atât însuși martorul Rotaru Gheorghe a menționat că în magazin mai activa și soția sa, lucru care denotă că nemijlocit întâlnirea și convorbirea dintre Zaharia Alexandru și Ungureanu Alexei, putea să nu fie văzută de către acesta. Totodată, instanța de apel a notat că atât acțiunea, cât și inacțiunea trebuie să se refere la situația de serviciu a funcționarului public și să decurgă din exercitarea atribuțiilor de serviciu - fiind circumscrise nu numai obligațiile de serviciu în sens restrâns ale funcționarului, dar și drepturile lui, de altfel, aceste două elemente sunt indispensabile pentru determinarea atribuțiilor și în cele din urmă a competenței funcționarului. Pentru a stabili competența (materială, teritorială, personală) a unei persoane cu funcție de răspundere, trebuie să se cunoască legile, hotărârile Guvernului, regulamentele, ordinele și instrucțiunile departamentale, și cele de ordine inferioară, în baza cărora persoana cu funcție de răspundere își desfășoară activitatea. În astfel de cazuri este necesar de a face trimitere la prevederile actului normativ care reglementează atribuțiile persoanei cu funcției de răspundere. Sub acest aspect, instanța de apel a făcut referire la art. 29 al Legii cu privire la administrația publică locală nr. 436, din 28.12.2006, care prevede atribuțiile primarului, și a indicat că astfel inculpatul Zaharia Alexandru cunoștea cu certitudine că acțiunile privind anularea rezultatelor licitației nu țin de competența sa, necătând la aceasta, dânsul a purces la amenințări cu aceste acțiuni pentru a-l favoriza și a provoca situația în care Ungureanu Alexei să achite recompensa pretinsă de către dânsul, în caz contrar amenințându-1 cu anularea rezultatelor licitației. În acest sens, instanța de apel a mai menționat că inculpatul Zaharia Alexandru a realizat acțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu, datorită funcției pe care o deținea, în vederea primirii sumei de bani pretinse de la Ungureanu 12 Alexei, mai mult, instanța de apel a relatat că din declarațiile martorilor Tarnovschi Liusea și Bucur Elena depuse pe parcursul cercetării cauzei în prima instanță, care au menționat că în atribuțiile primarului Zaharia Alexandru nu intra anularea rezultatelor licitației, în condițiile în care licitația din 15 septembrie 2014, a fost recunoscută legală și fără de careva încălcări, iar acesta nu avea asemenea posibilitate, lucru care denotă că inculpatul a ales asemenea metodă pentru a convinge pe Ungureanu Alexei că în cazul în care nu-i va da banii pretinși, va risca să fie lipsit de terenul procurat legal în urma licitației petrecute. La fel, instanța de apel a punctat că la categoria atribuțiilor de serviciu a primarului Zaharia Alexandru nu se atribuie anularea rezultatelor licitației petrecute, care conform Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, art. 19- 32, revin Comisiei de licitație formată în baza deciziei Consiliului local Lărguța, după caz, în procedura contenciosului administrativ, astfel că martorul Golban Gheorghe, a menționat în ședința de judecată că s-a adresat în Judecătoria Cantemir, cu o cerere de chemare în judecată, solicitând anularea procesului-verbal nr. 2, din 26 iunie 2014, privind anularea licitației din 12 mai 2014 și recunoașterea nulă a tuturor actelor efectuate ulterior privind vânzarea terenului cu numărul cadastral xxxxxx, cu suprafața de 5,4929 ha, amplasat în extravilanul s. Lărguța. În speță, instanța de apel a reținut că cauzarea de daune considerabile intereselor publice s-a adeverit prin faptul că acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru, au fost comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu, iar prin aceste acțiuni, a avut loc o denigrare considerabilă a prestigiului funcției publice și a fost periclitată autoritatea administrației publice locale. În această ordine de idei, instanța de apel a specificat că de suferit în rezultatul acțiunilor lui Zaharia Alexandru în primul rând a avut nemijlocit administrația publică locală, atribuția căreia este de a avea grijă de respectarea legislației în gestionarea bunurilor și patrimoniului public, or, înstrăinarea terenului în litigiu, drept urmare a depășirii de către Zaharia Alexandru a atribuțiilor de serviciu, are ca efect scăderea considerabilă din încrederea cetățenilor în administrația Primăriei s. Lărguța, r. Cantemir, ce duce la crearea de dubii față de legalitatea activității tuturor funcționarilor entității vizate și nu doar a Primarului. Instanța de apel a relevat că administrația publică locală, trebuie să se bucure de un respect și o autoritate puternică în fața tuturor cetățenilor, iar admiterea depășirii atribuțiilor de serviciu de către oricare funcționar din cadrul acestei entități, duce la denigrarea statutului și încrederii în organele elective de stat, or, la caz, acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru au dus la periclitarea considerabilă a 13 intereselor și nemijlocit a autorității Primăriei s. Lărguța, r. Cantemir, în fața cetățenilor acestui sat, cât și în fața altor persoane. La fel, instanța de apel a atestat că în speță este prezentă și cauzarea de urmări prejudiciabile în formă de daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, în cazul de față nemijlocit a intereselor companiei „Aniplan” SRL, cât și însuși a lui Ungureanu Alexei, or, la acest capitol urmează a se reitera că aceste daune s-au manifestat prin impunerea față de entitatea care a câștigat licitația de cumpărare a terenului cu suprafața de 5,429 ha, cu numărul cadastral xxxxx, situat în extravilanul s. Lărguța, r. Cantemir, a unor cheltuieli suplimentare, aferent achitării sumei de 83 152,04 lei de către compania „Aniplan” SRL. Mai mult, s-a reținut de instanța de apel și faptul că daunele cauzate intereselor companiei „Aniplan” SRL, se manifestă și prin pierderi economice eventuale, or, martorul Ungureanu Alexei, a comunicat că intenționa să investească careva surse financiare pentru extragerea de pe acest teren a zăcămintelor naturale, ulterior fiind modificată destinația terenului dat. Subsidiar, instanța de apel a relatat că martorul Golban Gheorghe, a menționat că s-a adresat în Judecătoria Cantemir, cu o cerere de chemare în judecată, solicitând anularea procesului-verbal nr. 2, din 26 iunie 2014, privind anularea licitației din 12 mai 2014 și recunoașterea nulă a tuturor actelor efectuate ulterior privind vânzarea terenului cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 5,4929 ha, amplasat în extravilanul s. Lărguța. Prin urmare, instanța de apel a conchis că s-au adeverit pe deplin daunele în proporții considerabile cauzate intereselor publice și drepturilor și intereselor persoanei juridice, cu atât mai mult fiind cert constatată legătura cauzală dintre fapta abuzivă a persoanei cu funcție de răspundere și urmările prejudiciabile, având în vedere comiterea infracțiunii de abuz de serviciu de către inculpat, nemijlocit în exercitarea funcției de primar al s. Lărguța, r. Cantemir, drept urmare fiind periclitată imaginea autorității publice locale și fiind cauzate prejudicii patrimoniale agentului economic „Aniplan” SRL. La fel, cu privire la alegațiile procurorului ce ține de existența în acțiunile lui Zaharia Alexandru a elementelor constitutive a infracțiunii de corupere pasivă, instanța de apel a atestat că sunt nefondate, deoarece în timpul discuțiilor cu martorul Ungureanu Alexei, inculpatul Zaharia Alexandru l-a întrebat de ce sumă este disponibil, ca ulterior să nu accepte propunerea de 50 000 lei, făcută de către martor, dar să pretindă suma de 200 000 lei, la care Ungureanu Alexei a fost de acord, cerând suma de 200 000 lei. 14 Instanța de apel a notat că în susținerea acestui fapt vine și procesul-verbal de ridicare din 16 decembrie 2014, prin care s-a dispus ridicarea din telefonul martorului Ungureanu Alexei a fișierului audio, care conține o discuție cu Zaharia Alexandru datată cu 12 decembrie 2014, din care rezultă clar că inculpatul Zaharia Alexandru a pretins mijloace financiare de la Ungureanu Alexei, lucru confirmat și de către martor, dar și parțial însuși de către inculpat. Mai mult, s-a reiterat că inculpatul Zaharia Alexandru dându-și seama că prin aceste acțiuni depășește în mod substanțial atribuțiile de serviciu și folosește funcția de primar ca pe o pârghie de convingere, a continuat insistent să-1 contacteze pe Ungureanu Alexei în vederea achitării sumei de bani, trecând în cele din urmă la o situație de avertizare cu anularea licitației privind vânzarea terenului către compania „Aniplan” SRL, totodată martorul Ungureanu Alexei a reiterat că după ce a început să evite apelurile telefonice ale lui Zaharia Alexandru, nu-i răspundea la telefon, a primit un apel de la o persoană necunoscută, care s-a prezentat ca funcționar din cadrul primăriei s. Lărguța, care i-a spus că primarul Zaharia Alexandru convoacă Comisia de Licitație pentru a anula rezultatele licitației petrecute, urmare la ce Ungureanu Alexei a înțeles că inculpatul are asemenea atribuții și într-adevăr poate anula rezultatele licitației. Instanța de apel a punctat că este neîntemeiat argumentul inculpatului Zaharia Alexandru, precum că suma pretinsă de către acesta de 200 000 lei, ar fi fost cerută în vederea edificării unui gard în jurul bisericii din s. Lărguța, r. Cantemir, relatând că acest fapt este infirmat integral prin materialele cauzei penale, dar și însuși prin declarațiile inculpatului Zaharia Alexandru, care a menționat că în discuția cu Ungureanu Alexei a menționat doar o singură dată cuvântul biserică, însă nu i-a spus acestuia despre necesitatea investirii banilor în scopuri de ajutare la renovarea acestui gard. Mai mult, instanța de apel a reținut că chiar și dacă inculpatul ar fi pretins suma dată în scop caritabil, acțiunile sale se puteau manifesta într-un alt mod și urmau a îmbrăca o altă formă, decât cea aleasă de către inculpat, or, martorul Ungureanu Alexei a infirmat total versiunea dată, comunicând că inculpatul Zaharia Alexandru nu i-a spus nimic despre careva acțiuni de binefacere, precum ar fi construcția unui gard în jurul bisericii și în general că Zaharia Alexandru nu a spus nimic despre faptul că suma de bani ar fi fost necesară pentru a fi investiți în construcția gardului bisericii. Versiunea unui scop caritabil invocată de către inculpat, instanța de apel a considerat-o nejusitficată, și ca fiind înaintată cu scopul de a induce instanța în eroare, aceasta fiind combătută prin procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din 19.12.2014 - interceptarea și înregistrarea 15 comunicărilor telefonice ale lui Zaharia Alexandru, precum și stenograma convorbirilor telefonice ale inculpatului, prin care se adeverește pe deplin intenția și scopul inculpatului de a camufla depășirea atribuțiilor de serviciu sub aspect legal, fiind instrumentat de feciorul său referitor la conținutul declarațiilor ce urmează a fi date organului de urmărire penală. Totodată, instanța de apel a indicat că intenția de inducere a instanței în eroare manifestată de către inculpat este demonstrată și prin faptul că imediat după ce a primit banii, a scris o recipisă, potrivit căreia ar fi primit de la Ungureanu Alexei suma pretinsă de 170 000 lei în calitate de împrumut, recipisă pe care însă martorul Ungureanu Alexei a refuzat să o semneze. Instanța de apel a mai respins ca neîntemeiată alegația apărătorului, privind organizarea experimentului operativ de provocare în privința inculpatului din partea lui Ungureanu Alexei și a Centrului Național Anticorupție, relatând în acest sens că acțiunea de provocare se prezumă a fi întrunită în situația în care agentul provocator întreprinde nemijlocit acțiuni de atragere a persoanei în activitatea infracțională, convingerea ei prin diferite metode, influențarea acesteia cu scopul depășirii atribuțiilor funcționale în vederea atingerii scopului scontat. La caz însă, instanța de apel a considerat că lipsesc careva elemente ale acțiunii de provocare a inculpatului Zaharia Alexandru, la comiterea infracțiunii, or, conform materialelor cauzei, declarațiilor martorului Ungureanu Alexei, cât și a celorlalți martori, precum și proceselor-verbale ale acțiunilor procesuale, interceptarea convorbirilor telefonice, cât și alte acțiuni procesuale, se identifică cert și evident faptul că Zaharia Alexandru a acționat doar cu un scop de cupiditate, folosind în acest sens situația de serviciu ca mijloc de comitere a infracțiunii și nemijlocit ulterior acțiunii de influențare prin amenințări a martorului Ungureanu Alexei să-i transmită banii pentru câștigarea licitației, organizată de către inculpat. Astfel, instanța de apel a concluzionat că din întreg probatoriul a rezultat că organul de urmărire penală a avut un rol absolut pasiv și nu a realizat nici o acțiune de determinare a inculpatului Zaharia Alexandru la comiterea infracțiunii și cu atât mai mult a constatat că însuși inculpatul întreprinde acțiuni în vederea predării de către Ungureanu Alexei a sumei de bani cerute de la ultimul, ca în cele din urmă organul de urmărire penală doar să întreprindă acțiuni procesuale de documentare a cazului dat și determinare a probatoriului concret pentru a constata existența/lipsa faptei infracționale. Subsidiar, instanța de apel a notat că un alt criteriu determinativ este că activitatea de provocare la acte de corupere trebuie să implice forme concrete de instigare, susceptibile de a genera sub aspect intelectiv luarea unei decizii de a comite infracțiunea, astfel că provocarea poate consta în rugăminți insistente, 16 promisiuni false, solicitări repetate bazate pe simpatii personale, amenințări, circumstanțe care însă lipsesc, de vreme ce însuși inculpatul a manifestat intenția și acțiuni de amenințare în vederea transmiterii banilor, urmare a depășirii de către ultimul a atribuțiilor de serviciu. În consecință, instanța de apel a conchis că este confirmată pe deplin existența în acțiunile lui Zaharia Alexandru a intenției directe de comitere a faptei de abuz de serviciu, astfel că circumstanțele constatate pe parcursul rejudecării cauzei în ordine de apel, denotă excluderea componenței de infracțiune de trafic de influență în acțiunile inculpatului așa cum a conchis instanța de fond. Cu referire la pedeapsa aplicată, instanța de apel a indincat că ține cont de prevederile art. 7, 75, 76, 77, 90 Cod penal, și constată că inculpatului Zaharia Alexandru este echitabilă aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, care urmează a fi suspendată condiționat pe un termen de probă, acordându-i inculpatului posibilitatea de a se corecta și de a păși pe calea corijării și cu aplicarea pedepsei complementare - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții, în primul rând având în vedere că aceasta este necesară în vederea interzicerii pe viitor a inculpatului ca pe o perioadă de timp să nu exercite o funcție similară celei prin intermediul căreia a comis infracțiunea de abuz de serviciu, iar în al doilea rând pedeapsa complementară, este prevăzută de norma de sancționare a art. 327 alin. (2) Cod penal, ca fiind obligatorie de drept. Totodată, instanța de apel a reținut că în rest sentința primei instanțe în partea soluționării chestiunii privind corpurile delicte, urmează a fi menținută deoarece prima instanță a adoptat soluția în această parte în conformitate cu prevederile art. 162 Cod de procedură penală.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 6.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție, Bolduratu Vasile, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, acesta invocă că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat cu certitudine că Zaharia Alexandru a pretins și primit banii în sumă de 170 000 lei cu scopul de a nu întreprinde acțiuni în vederea anulării rezultatelor licitației, prin care SRL „Aniplan” a fost desemnată câștigător, deci contrar intereselor „cumpărătorului de influență” adică SRL „Aniplan” în persoana lui Ungureanu Alexei; 17 - în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că Zaharia Alexandru a pretins și primit banii pentru a nu întreprinde acțiuni specifice abuzului de putere sau abuzului de serviciu și anume convocarea Consiliului local, cu propunerea de anulare a rezultatelor licitației sau depunerea unei cereri de chemare în judecată cu solicitarea declarării nulității contractului de vânzare-cumpărare a terenului adjudecat în urma licitației de către SRL „Aniplan” și nu de anulare a rezultatelor licitației de sine stătător, după cum a apreciat instanța de apel, deci inculpatul nu era sigur că va reuși cele expuse în schimbul banilor însă a amenințat că va întreprinde acțiuni specifice atribuțiilor de serviciu în acest scop; - prin declarațiile martorului Ungureanu Alexei se confirmă integral circumstanțele de fapt descrise în învinuire, se probează intenția directă a lui Zaharia Alexandru în săvârșirea infracțiunii incriminate, stabilește prejudicierea relațiilor sociale cu privire la buna desfășurare a activității în sfera publică, conturează expres acțiunile alternative de comitere a infracțiunii (pretinderea și acceptarea mijloacelor bănești), stabilește motivul infracțiunii - din interes material, și nu în ultimul rând scopul infracțiunii - pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia; - prin declarațiile martorului Tarnovschi Liusea se constată că comisia de licitare condusă de către președintele comisiei Zaharia Alexandru a înlocuit procesul verbal de anulare a licitației din 15 mai 2015, urmată de schimbarea dății în care a fost adoptată decizia, din 26 mai 2014 în 06 iunie 2014, iar drept motiv la constituit încălcarea prevederilor art. 33 din Regulamentul privind licitațiile cu strigare și reducere, unde se indică că licitația se anulează dacă cumpărătorul refuză achitarea pentru bunul adjudecat pe parcurs a 20 zile de la înmânarea procesului verbal, însă acest fapt se examinează în ordine civilă în cadrul istanței de judecată; - prin declarațiile martorului Bucur Elena, se constată că procesul - verbal de anulare a licitației din 15 mai 2014, urmată de schimbarea dății de adoptare a deciziei, din 26 mai 2014 în 06 iunie 2014, a fost înlocuit însăși de către martorul Bucur Elena și semnat de către întreaga comisie de licitație, iar drept motiv al înlocuirii la constituit încălcarea prevederilor art. 33 din Regulamentul privind licitațiile cu strigare și reducere, unde se indică că licitația se anulează dacă cumpărătorul refuză achitarea pentru bunul adjudecat pe parcurs a 20 zile de la semnarea procesului verbal, însă acest fapt se examinează în ordine civilă în cadrul instanței de judecată; - comunicările înregistrate și redate în cadrul conținutului stenogramei anexate la procesul-verbal sus menționat, adeveresc pe deplin declarațiile 18 martorului Ungureanu Alexei, cu privire la existența acțiunilor alternative de comitere a infracțiunii de corupere pasivă (pretinderea, acceptarea și primirea) mijloacelor bănești în sumă de 170 000 lei de către primarul s. Lărguța, r-nul Cantemir, Zaharia Alexandru; - în cadrul discuției purtate, Zaharia Alexandru i-a comunicat fiului său Dragoș, că a doua zi, adică la 18.12.2014, urmează să se deplaseze la Chișinău unde are fixată o întâlnire. Zaharia Dragoș s-a arătat surprins că întâlnirea urmează să aibă loc pe 18 decembrie și nu pe 20 decembrie, cum fusese anterior convenit și l-a atenționat pe tatăl său să fie atent ca nu cumva să fie organizat „vre-un truc" (extras din stenograma convorbirilor telefonice). Zaharia Alexandru, la rândul său, i-a comunicat fiului că persoana l-a sunat și i-a spus că lui i-au făcut transferul din Ucraina și că în două ore ar putea transmite banii. Totodată, Zaharia Alexandru s-a arătat convins că persoana nu este dispusă să-i organizeze ceva; - în cadrul discuției purtate, Zaharia Alexandru i-a comunicat fiului său, Dragoș că se îndreaptă la întâlnire cu persoana. Zaharia Dragoș l-a întrebat dacă poate să se ducă el la întâlnire, la care Zaharia Alexandru i-a comunicat că se duce personal și că are pregătit un scenariu și, anume va scrie pe o foaie că împrumută bani și ambii se vor semna; - se constată că Zaharia Alexandru nu era sigur despre posibilitatea rezilierii contractului de vânzare-cumpărare însă a specificat că va întreprinde măsuri, ce-i sunt specifice atribuțiilor de serviciu, anume în acest scop a pretins și primit banii în cauză pentru a nu întreprinde măsurile în cauză, reieșind din cele expuse rezultă că acțiunile inculpatului Zaharia Alexandu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal - adică coruperea pasivă săvârșită în proporții deosebit de mari; - neexaminarea unui motiv invocat în apel, a cărui soluționare este necesară pentru aflarea adevărului, echivalează cu nerezolvarea fondului apelului. 6.2. Avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea lui Zaharia Alexandru deoarece în acțiunile acestuia nu sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal. În argumentarea recursului ordinar se invocă că: - hotărârile atacate nu cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, prima instanță și cea de apel au admis grave erori de fapt și de drept, care au afectat soluțiile instanțelor; 19 - acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate; - în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu de probe pertinente, concludente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că fapta lui Zaharia Alexandru întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal; - probele administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în mod eronat; - declarațiile inculpatului Zaharia Alexandru, prin care acesta nu-și recunoaște vina în comiterea infracțiunii incriminate sunt confirmate prin declarațiile martorilor Rotaru Gheorghe, Marcu Grigore și Baraghin Viorel; - din conținutul învinuirii rezultă că procurorul s-a limitat la calificarea faptei lui Zaharia Alexandru ca fiind coruperea pasivă săvârșită în proporții deosebit de mari, fără a se indica mijloacele și modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinovăției, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei. Prin urmare, procedându-se în asemenea mod, a avut loc o încălcare a exigențelor art. 6 § 1 al CEDO; - în speță este aplicabilă cauza Andrian Constantin vs. România, Hotărârea CtEDO din 12.04.2011, unde Curtea a subliniat încă o dată, rolul fundamental pe care îl are rechizitoriul, ca act de acuzare, reamintind faptul că paragraful 3 al articolului 6 din Convenție recunoaște dreptul acuzatului de a fi informat oficial nu numai cu privire la învinuirile ce i se aduc, ci și cu privire la încadrarea juridică a faptelor sale. Informarea precisă și completă reprezintă o condiție esențială pentru a se asigura echitatea procedurilor; - învinuirea adusă lui Zaharia Alexandru nu este una clară și previzibilă, fiind încălcat dreptul acestuia la un proces echitabil; - în cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat faptul că Ungureanu Alexei împreună cu colaboratorii CNA au organizat un experiment operativ de provocare, prin care au determinat inculpatul să comită o presupusă infracțiune, motive din care a fost încălcat dreptul la un proces echitabil a inculpatului Zaharia Alexandru și respectiv nu poate fi dispusă condamnarea acestuia deoarece lipsește fapta prejudiciabilă și persoana prejudiciată; - din declarațiile martorului Ungureanu Alexei rezultă că acesta nu avea intenția de a transmite careva sume de bani lui Zaharia Alexandru. Mai mult mijloacele bănești transmise către inculpat nu aparțineau lui Ungureanu Alexei dar Centrului Național Anticorupție, iar întreaga operațiune a fost realizată sub controlul colaboratorilor de poliție; - fără implicarea organului de urmărire penală, care a organizat provocarea comiterii infracțiunii de corupere, Ungureanu Alexei nu avea intenția de a 20 transmite careva sume bănești sau bunuri inculpatului Zaharia Alexandru pentru acțiunea efectuată în exercitarea funcției sale; - provocarea a fost considerată ilegală și condamnată prin mai multe hotărâri CtEDO, precum Khudobin versus Russia din 26.10.2006, Teixeira de Castro vs. Portugalia; - conform jurisprudenței R. Moldova, instanțele naționale prin numeroase hotărâri au constatat că nu poate exista condamnare în baza unei provocări din partea colaboratorilor de poliție deoarece practica dată constituie o încălcare a garanției la un proces echitabil. Astfel, din motivul existenței unei provocări din partea colaboratorilor de poliție, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău, prin decizia sa din 19 februarie 2009 a decis achitarea lui Ionel Gheorghe, iar hotărârea în cauză a fost menținută prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 17 iunie 2009; - precedentul judiciar nu constituie un izvor de drept pentru sistemul de drept a Republicii Moldova însă existența unei jurisprudențe contrare și a unor decizii diametral opuse în cazuri similare este în sine contrară principiului siguranței publice, care este implicită în ansamblul articolelor Convenției și care constituie unul din elementele fundamentale ale statului de drept (cauza Bejan împotriva României din 06.12.2007).

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. 21 Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurenții invocă ca temeiuri de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), Cod de procedură penală, și anume cazurile când: „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”. Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de recurs invocate, Colegiul penal lărgit constată că în speță se confirmă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. 7.1. Astfel, Colegiul penal lărgit notează că potrivit rechizitoriului (f.d. 158, vol. II) rezultă că inculpatului Zaharia Alexandru i s-a incriminat că „[…]La data de 18.12.2014, aproximativ la ora 10:30, Zaharia Alexandru, aflându-se în incinta localului „Robert`s Coffee” din strada 31 august 1989 din mun. Chișinău, continuându-și acțiunile infracționale a pretins, acceptat și a primit bani în sumă de 170 000 lei de la Ungureanu Alexei, ceea ce constituie conform art. 126 Cod penal, proporții deosebit de mari, pentru a îndeplini acțiunile în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, manifestate prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare din 23.10.2014, a terenului cu suprafața de 5,49 ha și 22 respectiv pentru neîntreprinderea măsurilor privind inițierea procedurii de anulare a licitației fapt ce ar fi putut genera rezilierea contractului de vânzare- cumpărare. Acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal – coruperea pasivă săvârșită în proporții deosebit de mari. În continuare, coraportând conținutul deciziei instanței de apel și soluția acesteia la învinuirea formulată în rechizitoriu, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel pripit a recalificat acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru din art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal, incriminat de organul de urmărire penală, în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca abuz de serviciu, fără a ține cont suficient de datele și circumstanțele de fapt reținute în speță de instanța de apel și fără a constata o faptă care ar putea fi calificată în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, ținând cont că aceasta este o normă de blanchetă. În acest sens, Colegiul penal lărgit invocă că infracțiunea de abuz de serviciu prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, constituie o normă de blanchetă, iar pentru încadrarea acțiunilor unei persoane publice în temeiul acestui articol, este necesar ca fapta constatată să prevadă care Legi stipulează atribuțiile de serviciu a făptuitorului, de care acesta s-a folosit în interes material sau în alte interese personale, ca rezultat survenind urmările grave și cu descrierea din ce rezultă urmările grave. Colegiul penal lărgit în fapta constatată de către instanța de apel, descrisă în decizie (f.d. 176-177, vol. III): „inculpatul Zaharia Alexandru, exercitând în baza hotărârii Judecătoriei Leova nr. 3 CA-40/2011, funcția de primar al s. Lărguța, r. Cantemir, folosindu-se de situația de serviciu, invocând influența pe care o are în virtutea atribuțiilor de serviciu privind anularea rezultatelor licitației, în vederea determinării lui Ungureanu Alexei să-i transmită bani în proporții deosebit de mari, pentru a nu anula rezultatele licitației, acțiuni care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice, a comis abuzul de serviciu, în următoarele circumstanțe: La data de 15.09.2014, de către primăria s. Lărguța, r. Cantemir a fost organizată licitația cu strigare privind înstrăinarea unui teren agricol situat în extravilanul satului Lărguța cu suprafața de 5,4929 ha cu numărul cadastral xxxxxx, iar președinte al comisiei de licitație a fost ales primarul localității Zaharia Alexandru, care a fost împuternicit prin decizia Consiliului Sătesc Lărguța din 11.03.2014, să încheie contractul de vânzare- cumpărare cu câștigătorul licitației. Astfel, acționând din intenția de folosire a situației de serviciu, soldată cu urmări grave, inculpatul Zaharia Alexandru anterior petrecerii licitației a pretins de la Ungureanu Alexei, care este fondator și 23 administrator al SRL „Aniplan”, întreprindere care urma să participe la licitația menționată, în vederea procurării terenului cu suprafața de 5,4929 ha, bani în sumă de 200 000 lei, pentru ca acesta să fie desemnat câștigător al licitației. Banii, conform înțelegerii urmând a fi transmiși primarului după semnarea contractului de vânzare-cumpărare și înregistrare la organul cadastral. Astfel, la data de 15.09.2014, în incinta primăriei s. Lărguța, r. Cantemir a avut loc licitația privind înstrăinarea lotului de teren cu suprafața de 5,49 ha, licitație la care a participat doar SRL „Aniplan”, reprezentată de către Ungureanu Alexei, respectiv, conform înțelegerii anterioare, pretinzând transmiterea sumei de 200 000 de lei, pretinse de către primarul Zaharia Alexandru, a obținut posibilitatea procurării terenului cu suma de 83 152,04 lei, pentru a fi desemnat câștigător. În continuarea acțiunilor sale infracționale Zaharia Alexandru, anterior semnării contractului de vânzare cumpărare din 02.10.2014 a terenului menționat, a pretins iarăși de la Ungureanu Alexei suma de 200 000 lei. Ulterior, la data de 23.10.2014, contractul de vânzare-cumpărare a terenului cu suprafața de 5,4929 ha a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Cantemir, iar la data de 12.12.2014, Zaharia Alexandru aflându-se în mun. Chișinău, str. Alexandru Pușkin, în apropierea liceului teoretic Gheorghe Asachi a cerut iarăși de la Ungureanu Alexei bani în sumă de 200 000 lei, declarându-i totodată că în cazul în care va refuza transmiterea banilor, acesta folosindu-se de situația de serviciu va întreprinde măsuri în vederea anulării rezultatelor licitației din 15 septembrie 2014 și va iniția procedura de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare a lotului de teren. Drept rezultat, în urma mai multor negocieri, primarul s. Lărguța, r-nul Cantemir, Zaharia Alexandru a căzut de acord să primească suma de 170 000 lei, din suma de 200 000 lei cerută anterior. La data de 18.12.2014, aproximativ la ora 10:30, Zaharia Alexandru aflându-se în incinta localului „Robert`s Coffee” din strada 31 august 1989, mun. Chișinău, continuându-și acțiunile infracționale a primit bani în sumă de 170 000 lei de la Ungureanu Alexei, ceea ce constituie conform art. 126 alin. (11) Cod penal, introdus prin Legea nr. 207 din 29.07.16, privind modificarea unor acte legislative, în vigoare din 07.11.16, proporții deosebit de mari, pentru a nu întreprinde acțiuni de influență a colaboratorilor Primăriei s. Lărguța, r. Cantemir, în vederea rezilierii contractului de vânzare-cumpărare din 23.10.2014, a terenului cu suprafața de 5,49 ha”, conchide că se regăsesc modalitățile de realizare a laturii obiective a coruperii pasive de pretindere și primire a 170 000 lei, ce determină că fapta urma a fi calificată în baza art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal și nu în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal. 24 Mai mult se reține că, coruperea pasivă este o infracțiune care aduce atingere activității de serviciu și, în cazul când persoana publică pretinde, acceptă, primește sau extorcă remunerația ilicită, aceasta în mod abuziv își exercită și atribuțiile de serviciu. Prin urmare, coruperea pasivă reprezintă un caz particular de abuz de serviciu sau abuz de putere. De aceea, între art. 324 Cod penal și art. 327 Cod penal, există o concurență dintre o normă specială și una generală, în sensul art. 116 Cod penal. De asemenea este de menționat faptul că dacă persoana publică pretinde, primește sau acceptă foloase necuvinite nu cu titlu de contraechivalent al conduitei pe care aceasta se angajează să o aibă, atunci cele săvârșite nu vor constitui corupere pasivă, dar, eventual o altă faptă, cum ar fi abuzul de putere sau de serviciu, faptă specificată la art. 327 Cod penal sau la art. 312 Cod contravențional, în caz contrar dacă foloasele necuvenite pretinse, primite sau acceptate sunt cu titlu de contraechivalent al conduitei persoanei cu funcție de răspundere pe care aceasta se angajează să o aibă, atunci cele săvârșite se încadrează în baza art. 324 Cod penal. Astfel, în speță, din conținutul faptei incriminate inculpatului Zaharia Alexandru, reiese că acestuia i se incriminează anume pretinderea, acceptarea și primirea banilor în sumă de 170 000 lei de la Ungureanu Alexei, ca contraechivalent pentru a îndeplini acțiunile în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, manifestate prin încheierea contractului de vînzare-cumpărare din 23.10.2014, a terenului cu suprafața de 5,49 ha și respectiv pentru neîntreprinderea măsurilor privind inițierea procedurii de anulare a licitației fapt ce ar fi putut genera rezilierea contractului de vânzare-cumpărare. Prin urmare, Colegiul penal lărgit notează că instanța de apel urma la judecarea cauzei să examineze învinuirea înaintată în cauza dată și să elucideze toate circumstanțele esențiale ce determină calificarea juridică corectă a acțiunilor inculpatului Zaharia Alexandru, fapt ce nu a fost realizat de instanța de apel, or aceasta eronat a reținut prezența elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, în acțiunile inculpatului, fără a constata fapta conform dispoziției normei stipulate în art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, ieșind și din limitele actului de învinuire în care nu au fost indicate de care atribuții de serviciu acordate prin lege s-a folosit inculpatul Zaharia Alexandru la comiterea faptelor incriminate acestuia, motiv din care decizia instanței de apel nu poate fi menținută de instanța de recurs, urmând a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece eroarea depistată nu poate fi corectată de instanța de recurs ordinar. 25 7.2. Totodată, Colegiul penal lărgit conchide în privința recursului declarat de avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului, că acesta urmează a fi admis din considerentul ca instanța de apel să aibă posibilitatea să examineze cauza complet, obiectiv și multilateral, ținând cont de principiul contradictorialității, conform art. 24, 314 Cod de procedură penală, precum și de motivele invocate de partea apărării, în vederea asigurării dreptului inculpatului la un proces echitabil.

În consecință, în temeiul celor expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că recursurile ordinare declarate urmează a fi admise, or s-a confirmat incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017 și remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile ordinare declarate, nominalizate și în prezenta decizie, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea aprecierea cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunii imputate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în baza probelor cercetate în ședința de judecată a instanței de apel, cu respectarea cerințelor art. 414, 415 Cod de procedură penală, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile și de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, în cauza penală privindu-l pe Zaharia 26 Alexandru Xxxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 04 ianuarie 2018. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Toma Nadejda Țurcan Anatolie 27