1ra-166/2020 — art.324 alin.3 lit.b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.324 alin.3 lit.b CP
- Temei legal
- articolul 427 alin.1 pct. 6, 8, 12 CPP
1ra-166/2020 — art.324 alin.3 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-166/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
29 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Boico Victor,
Judecători – Cobzac Elena, Craiu Nicolae, Burduh Victor, Bejenaru Iurie,
judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile
ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție
Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele
inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 25 iunie 2019 și sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29
decembrie 2015, în cauza penală în privința lui,
Zaharia Alexandru XXXXX, născut la
XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 04.02.2015 – 29.12.2015
instanța de apel: 05.05.2016 – 17.05.2017
19.01.2018 – 02.05.2018
27.02.2019 – 25.06.2019
instanța de recurs ordinar: 23.08.2017 – 05.12.2017
24.07.2018 – 22.01.2019
06.08.2019 – 29.05.2020
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, legal executată.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29 decembrie
2015, inculpatul Zaharia Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani.
Conform prevederilor art.89 alin.(2) lit. a) și art.90 Cod penal, a fost
dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite
inculpatului Zaharia Alexandru pe o perioadă de probațiune de 3 ani.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
1
În sentință, prima instanță a constatat că: Zaharia Alexandru,
exercitând în baza hotărârii Judecătoriei Leova nr. XXXXX, funcția de
primar al s. Lărguța, r-nul Cantemir, a pretins și a primit bani în proporții
deosebit de mari, pentru a nu îndeplini unele acțiuni ce-i revin în virtutea
atribuțiilor de serviciu, în următoarele circumstanțe: la data de 15.09.2014,
de către primăria satului Lărguța, raionul Cantemir a fost organizată licitația
cu strigare privind înstrăinarea unui teren agricol situat în extravilanul
satului Lărguța cu suprafața de 5,4929 ha cu codul cadastral XXXXX, iar
președinte al comisiei de licitație a fost ales primarul localității - Zaharia
Alexandru, care a fost împuternicit prin decizia Consiliului sătesc Lărguța
din 11.03.2014 să încheie contractul de vânzare - cumpărare cu câștigătorul
licitației.
Inculpatul Zaharia Alexandru, acționând cu intenție infracțională,
anterior petrecerii licitației a pretins de la Ungureanu Alexei, care este
fondator și administrator al SRL „Aniplan”, întreprindere care urma să
participe la licitația menționată, în vederea procurării terenului cu suprafața
de 5,4929 ha, bani în sumă de 200 000 lei, pentru a fi desemnat câștigător al
licitației. Banii, conform înțelegerii, urmau a fi transmiși primarului după
semnarea contractului de vânzare-cumpărare și înregistrare la organul
cadastral.
Astfel, la data de 15.09.2014, în incinta primăriei s. Lărguța, r-nul
Cantemir a avut loc licitația privind înstrăinarea lotului de teren cu suprafața
de 5,49 ha, licitație la care a participat doar SRL „Aniplan”, reprezentată de
către Ungureanu Alexei, respectiv, conform înțelegerii anterioare,
pretinzând transmiterea sumei de 200 000 lei pretinse de către primarul
Zaharia Alexandru, a obținut posibilitatea procurării terenului cu suma de
83 152,04 lei, pentru a fi desemnat câștigător.
În continuarea acțiunilor sale infracționale, Zaharia Alexandru,
anterior semnării contractului de vânzare-cumpărare din 02.10.2014 a
terenului menționat, a pretins iarăși de la Ungureanu Alexei suma de
200 000 lei.
La data de 23.10.2014, contractul de vânzare-cumpărare a terenului cu
suprafața de 5,4929 ha a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial
Cantemir, iar la 12.12.2014, Zaharia Alexandru, aflându-se în mun. Chișinău
pe str. Alexandru Pușkin în apropierea liceului teoretic „Gheorghe Asachi",
a extorcat iarăși de la Ungureanu Alexei bani în sumă de 200 000 lei,
declarându-i totodată că în cazul în care va refuza transmiterea banilor, va
întreprinde măsuri în vederea anulării rezultatelor licitației din 15.09.2014 și
2
va iniția procedura de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare a
lotului de teren.
Drept rezultat, în urma mai multor negocieri, primarul s. Lărguța,
r-nul Cantemir, Zaharia Alexandru a căzut de acord să primească suma de
170 000 lei, din suma de 200 000 lei pretinsă anterior.
La data de XXXXX, aproximativ la ora 10:30, Zaharia Alexandru,
aflându-se în incinta localului „Robert's Coffee” din strada 31 august 1989
din mun. Chișinău, continuându-și acțiunile infracționale, a pretins, acceptat
și a primit bani în sumă de 170 000 lei de la Ungureanu Alexei, ceea ce
conform art. 126 Cod penal, constituie proporții deosebit de mari, pentru a
îndeplini acțiunile în exercitarea funcție sale sau contrar acesteia,
manifestate prin încheierea contractului de vînzare-cumpărare din
23.10.2014, a terenului cu suprafața de 5,49 ha și respectiv pentru
neîntreprinderea măsurilor privind inițierea procedurii de anulare a
licitației, fapt ce ar fi putut genera rezilierea contractului de
vânzare-cumpărare.
Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Zaharia Alexandru
în baza art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal - coruperea pasivă săvârșită în proporții
deosebit de mari, iar prima instanță a recalificat acțiunile inculpatului
Zaharia Alexandru în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal - traficul de
influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal de bani în proporții
deosebit de mari, pentru sine, în calitate de persoană care susține că are influență
asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în
exercitarea funcției sale.
Sentința a fost atacată cu apel de către:
- procurorul în Procuratura Anticorupție, Munteanu Ion, prin care a
solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zaharia Alexandru
să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324
alin. (3) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse de 10 ani închisoare, cu
executarea acesteia în penitenciar de tip închis, amendă în mărime de 10 000
unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un
termen de 15 ani. Dosarul licitației cu strigare a terenurilor publice, ridicat
de la primăria s. Lărguța, r-nul Cantemir să fie restituit primăriei s. Lărguța
la intrarea sentinței în vigoare, iar mijloacele financiare în sumă de 170 000
lei să fie transmise în contul statului, în rest corpurile delicte să fie păstrate
la materialele cauzei penale;
- avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru,
prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
3
noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
Zaharia Alexandru să fie achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal.
3.1. În susținerea apelului declarat, procurorul a menționat că:
- în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești nu a fost
stabilit faptul susținerii de către inculpat că are influență asupra persoanelor
cu funcție publică și că i-ar putea determina să îndeplinească acțiuni ce intră
în atribuțiile de serviciu a acestora sau contrar acestora în vederea anulării
contractului de vânzare-cumpărare a terenului adjudecat de către SRL
„Aniplan”. În cazul calificării unei fapte conform art. 326 Cod penal, este
obligatorie identificarea acestui element al infracțiunii specificate - că
inculpatul are influență sau că susține că are influență asupra unei persoane
publice, persoane cu funcție de demnitate publică, pentru a o face să
îndeplinească sau nu acțiuni în exercitarea funcției sale. Mai mult, în cazul
traficului de influență, făptuitorul obține remunerația ca efect al promisiunii
că va interveni pe lângă factorul de decizie în ale cărui atribuții de serviciu
intră soluționarea chestiunii de interes ale cumpărătorului de influență;
- la caz, s-a dovedit cu certitudine că inculpatul Zaharia Alexandru a
pretins și primit banii în sumă de 170 000 lei în scopul de a nu întreprinde
acțiuni în vederea anulării rezultatelor licitației prin care SRL „Aniplan” a
fost desemnată câștigătoare, deci contrar intereselor „cumpărătorului de
influență” adică SRL „Aniplan” în persoana lui Ungureanu Alexei;
- prin declarațiile martorului Ungureanu Alexei se confirmă integral
circumstanțele de fapt descrise în învinuire și anume se probează intenția
directă a lui Zaharia Alexandru în privința săvârșirii infracțiunii incriminate,
stabilește prejudicierea relațiilor sociale cu privire la buna desfășurare a
activității în sfera publică, conturează expres acțiunile alternative de
comitere a infracțiunii (pretinderea și acceptarea mijloacelor bănești),
stabilește motivul infracțiunii (din interes material) și nu în ultimul rând
scopul infracțiunii (pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau
contrar acesteia);
- prin declarațiile martorului Tarnovschi Liusea se constată că comisia
de licitare condusă de către președintele comisiei Zaharia Alexandru, a
înlocuit procesul-verbal de anulare a licitației din 15.05.2014, urmată de
schimbarea datei adoptării deciziei din „26.05.2014” în „06.06.2014”, iar
drept motiv l-a constituit încălcarea prevederilor art. 33 din Regulamentul
privind licitațiile cu strigare și reducere, unde se indică cu lux de amănunte
că licitația se anulează dacă cumpărătorul refuză achitarea pentru bunul
4
adjudecat pe parcurs a 20 zile de la semnarea procesului -verbal, însă acest
fapt se examinează în ordine civilă în cadrul instanței de judecată;
- prin declarațiile martorului Bucur Elena se constată că
procesul-verbal de anulare a licitației din 15.05.2015, urmată de schimbarea
datei adoptării deciziei din 26.05.2014 în 06.06.2014, a fost înlocuit de către
însuși martorul Bucur Elena și semnat de către întreaga comisie de licitație,
iar drept motiv al înlocuirii l-a constituit încălcarea prevederilor art. 33 din
Regulamentul privind licitațiile cu strigare și reducere, unde se indică cu lux
de amănunte că licitația se anulează dacă cumpărătorul refuză achitarea
pentru bunul adjudecat pe parcurs a 20 zile de la semnarea
procesului-verbal, însă acest fapt se examinează în ordine civilă în cadrul
instanței de judecată;
- vina lui Zaharia Alexandru în privința comiterii faptei de corupere
pasivă este dovedită și prin declarațiile martorilor Tanurcov Victor și
Golban Gheorghe, cât și prin actele procesuale ale acțiunilor procesuale, care
demonstrează incontestabil că Zaharia Alexandru nu era sigur despre
posibilitatea rezilierii contractului de vânzare - cumpărare, însă a specificat
că va întreprinde măsuri ce-i sunt specifice atribuțiilor de serviciu; anume în
acest scop a pretins și primit banii pentru a nu întreprinde măsurile în cauză,
reieșind din cele expuse, acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru întrunesc
elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal.
3.2. În susținerea apelului declarat, avocatul a menționat că:
- din conținutul învinuirii rezultă că procurorul s-a limitat la calificarea
faptei lui Zaharia Alexandru ca fiind coruperea pasivă săvârșită în proporții
deosebit de mari, fără a se indica mijloacele și modul de săvârșire a
infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinovăției, motivelor și semnelor
calificative pentru încadrarea juridică a faptei;
- rechizitoriul este întocmit contrar prevederilor art. 297 Cod de
procedură penală, prin ce s-au încălcat exigențele art. 6§1 CEDO;
- în cauza Adrian Constantin vs. România, Hotărârea CtEDO din
12.04.2011, Curtea a subliniat rolul fundamental pe care îl are rechizitoriul,
ca act de acuzare, reamintind faptul că paragraful 3 al articolului 6 din
Convenție recunoaște dreptul acuzatului de a fi informat oficial nu numai
cu privire la învinuirile ce i se aduc, ci și cu privire la încadrarea juridică a
faptelor sale. Informarea precisă și completă reprezintă o condiție esențială
pentru a se asigura echitatea procedurilor. Or, în atare circumstanțe,
calificarea juridică a modalității acționării inculpatului în vederea
incriminării săvârșirii unei infracțiuni, trebuie întotdeauna să fie adusă la
cunoștința părților, mai ales pentru a da posibilitatea inculpatului de a-și
5
pregăti apărarea, iar învinuirea adusă lui Zaharia Alexandru nu este una
clară și previzibilă, fiind încălcat dreptul acestuia la un proces echitabil;
- în cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat că Ungureanu Alexei
împreună cu colaboratorii Centrului Național Anticorupție au organizat un
experiment operativ de provocare, prin care au determinat inculpatul să
comită o presupusă infracțiune, motive pentru care a fost încălcat dreptul la
un proces echitabil al inculpatului Zaharia Alexandru și respectiv nu poate
fi dispusă condamnarea acestuia, deoarece lipsește fapta prejudiciabilă și
persoana prejudiciată;
- din declarațiile martorului Ungureanu Alexei rezultă că acesta nu
avea nicio intenție de a-i transmite bani lui Zaharia Alexandru. Mai mult,
mijloacele bănești transmise către inculpat nu-i aparțineau lui Ungureanu
Alexei, dar Centrului Național Anticorupție, iar întreaga operațiune a fost
realizată sub controlul colaboratorilor de poliție, astfel, practica
experimentului operativ de provocare a fost considerată ca fiind ilegală și
condamnată de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cazul
Khudobin versus Rusia din 26.10.2006, Teixeira de Castro vs. Portugalia
09.06.1998;
- conform jurisprudenței Republicii Moldova, instanțele naționale prin
numeroase hotărâri au constatat că nu poate exista o condamnare în baza
unei provocări din partea colaboratorilor de poliție deoarece practica dată
constituie o încălcare a garanției la un proces echitabil.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai
2017, au fost admise parțial apelurile declarate, a fost casată sentința primei
instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care Zaharia Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de
dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de 5 ani.
Conform art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a
executării pedepsei cu închisoarea stabilită inculpatului, pe o perioadă de
probațiune de 4 ani.
În rest, sentința primei instanțe a fost menținută fără modificări.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către
procurorul în Procuratura de circumscripție, Bolduratu Vasile și de către
avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
05 decembrie 2017, au fost admise recursurile ordinare, casată total decizia
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, cu dispunerea
6
rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de
judecată.
În argumentarea soluției pronunțate, instanța de recurs a menționat că
instanța de apel urma la judecarea cauzei să examineze învinuirea înaintată
în cauza dată și să elucideze toate circumstanțele esențiale ce determină
calificarea juridică corectă a acțiunilor inculpatului Zaharia Alexandru, fapt
ce nu a fost realizat de instanța de apel, or aceasta eronat a reținut prezența
elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c)
Cod penal, în acțiunile inculpatului, fără a constata fapta conform dispoziției
normei stipulate în art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, ieșind și din limitele
actului de învinuire în care nu au fost indicate de care atribuții de serviciu
acordate prin lege s-a folosit inculpatul Zaharia Alexandru la comiterea
faptelor incriminate acestuia.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
02 mai 2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul
Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru, admis apelul
procurorului, cu casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei noi
hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
Zaharia Alexandru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa
închisorii pe termen de 7 ani și 6 luni, cu executarea acesteia în penitenciar
de tip închis și cu privarea de dreptul de a exercita funcții publice pe termen
de 11 ani.
Avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia
Alexandru a declarat recurs ordinar prin care a solicitat casarea hotărârilor
instanțelor de fond, cu dispunerea achitării inculpatului, deoarece în
acțiunile acestuia nu se întrunesc elementele infracțiunii de corupere pasivă
prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
22 ianuarie 2019, a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul
Ionaș Gheorghe în numele inculpatului, casată total decizia instanței de apel
cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
Temei pentru remiterea cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel
a servit faptul, că deși instanța de recurs ordinar în prima rundă a
procedurilor a evidențiat erorile și omisiunile la judecarea apelurilor, totuși
instanța de apel nu a elucidat faptele importante pentru soluționarea justă și
promptă a cauzei date, nu a pătruns în esența problemelor de fapt și de
7
drept, acceptând concluzii de ordin general preluate din rechizitoriu, cu
privire la calificarea faptei imputate inculpatului Zaharia Alexandru.
În opinia instanței de recurs ordinar, instanța de apel trebuia să preia
spre examinare atât cererea de apel, cât și cea de recurs și să dezbată prin
argumente temeinice cele două critici esențiale expuse de apărătorul
inculpatului în privința calificării acțiunilor inculpatului în baza art. 326
alin. (3) lit. a) Cod penal și în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fapt ce
nu a fost îndeplinit.
Concomitent, instanța de apel a eșuat să clarifice și alte indicații ale
instanței de recurs și anume să delimiteze cele două situații specifice : „ …
dacă persoana publică pretinde, primește sau acceptă foloase necuvenite nu
cu titlu de contra-echivalent al conduitei pe care aceasta se angajează să o
aibă, atunci cele săvârșite nu vor constitui corupere pasivă, dar, eventual o
altă faptă, cum ar fi abuzul de putere sau de serviciu, faptă specificată la
art. 327 Cod penal sau la art. 312 Cod contravențional, în caz contrar dacă
foloasele necuvenite pretinse, primite sau acceptate sunt cu titlu de contra
echivalent al conduitei persoanei cu funcție de răspundere pe care aceasta se
angajează să o aibă, atunci cele săvârșite se încadrează în baza art. 324 Cod
penal.”
Instanța de recurs ordinar a evidențiat și faptul că deși prima instanță
a ajuns la concluzia reîncadrării acțiunilor inculpatului de la art. 324 Cod
penal la art. 326 Cod penal, totuși fapta reținută de instanță este identică celei
descrise în rechizitoriu.
Consecvent, instanța de apel, în cele două seturi ale procedurilor
desfășurate pe caz, nu a întreprins „un efort conștiincios” pentru a elucida
toate circumstanțele ce au importanță pentru justa soluționare a acestui
dosar, ajungând la concluzii ce nu se conciliază cu actele cauzei, ieșind vădit
din limitele învinuirii formulate în rechizitoriu și îndreptate împotriva
inculpatului Zaharia Alexandru.
În particular, după rejudecarea cauzei, instanța de apel în decizia din
02 mai 2018 a conchis că, Zaharia Alexandru se face indubitabil vinovat de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal -
coruperea pasivă, după semnele calificative: pretinderea, acceptarea și
primirea, personal, de către o persoană publică, de bani ce nu i se cuvin,
pentru sine, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar
acesteia, acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari.
Însă, rechizitoriul nu conține descrierea detaliată a semnelor
calificative ale infracțiunii de corupere pasivă, iar suplinirea învinuirii în
acest sens presupune depășirea limitelor acesteia, având în acest sens în
8
vedere că, conform alin.(1) art.325 Cod de procedură penală, cauza poate fi
judecată numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.
Instanța de recurs a evidențiat, că indiferent de calificarea acțiunilor
reținute în sarcina inculpatului pe parcursul judecării acestei cauze, în esență
circumstanțele de fapt imputabile lui Zaharia Alexandru nu au suportat
careva modificări, de aici rezultă că instanțele vădit au desconsiderat faptul
că latura obiectivă a celor trei infracțiuni din art. 324, 326 și 327 din Codul
penal are particularități distincte, ce trebuiau să fie reflectate în speță.
În concluzie, instanța de recurs a stabilit, că instanța de apel a trecut cu
vederea indicațiile instanței de recurs privitor la chestiunile care trebuiau să
fie verificate la rejudecarea cauzei, încălcând astfel prevederile art. 436 Cod
de procedură penală. Prin alte cuvinte, instanța de apel, în mod repetat, nu
a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, acceptând niște concluzii
de ordin general, privitor la vinovăția lui Zaharia Alexandru de cele
incriminate prin rechizitoriu.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
25 iunie 2019, au fost respinse ca neîntemeiate cererile de apel declarate de
către procurorul în Procuratura Anticorupție, Munteanu Ion și de către
avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru cu
menținerea sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29 decembrie
2015, fără modificări.
În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că prima instanță a
conchis corect că inculpatul Zaharia Alexandru a comis anume infracțiunea
prevăzută de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, dar nu cea prevăzută de art.
324 alin. (3) lit. b) Cod penal, așa cum a înaintat învinuirea organul de
urmărire penală.
În opinia instanței de apel, prima instanță a respectat prevederile
art.385 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală și a soluționat chestiunea
dacă au avut sau nu loc faptele de săvârșirea cărora este învinuit inculpatul,
a efectuat descrierea faptelor prejudiciabile comise de inculpat și considerate
ca fiind dovedite și a indicat modul săvârșirii acestora, motivele și
consecințele infracțiunii.
Cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin
prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității,
raportate la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate,
instanța de apel a considerat dovedită vinovăția inculpatului
Zaharia Alexandru în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 326
alin.(3) lit. a) Cod penal, adică traficul de influență, după semnele calificative
„pretinderea, acceptarea și primirea, personal de bani în proporții deosebit
9
de mari, pentru sine, în calitate de persoană care susține că are influență
asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în
exercitarea funcției sale”.
În ceea ce privește latura obiectivă, elementul material al infracțiunii
constă în acțiunea de traficare a influenței, care se poate realiza în una din
următoarele modalități normative, toate alternative: prima modalitate
normativă constă în fapta lui Zaharia Alexandru de a pretinde bani; „a
pretinde” semnifică faptul de a cere ceva în mod stăruitor, a formula o
pretenție; a doua acțiune constă în acceptarea banilor care nu i se cuvin de
către Zaharia Alexandru și înseamnă a consimți, a aproba, a fi de acord cu
ceva; a treia modalitate constă în primirea banilor de către
Zaharia Alexandru și înseamnă preluarea de către făptuitor în posesia sa a
unei sume de bani, care i se înmânează, dar care nu i se cuvine.
În prezenta cauză, inculpatul Zaharia Alexandru a căzut de acord să
primească suma de 170 000 lei din suma de 200 000 lei pretinsă anterior
pentru neântreprinderea măsurilor privind inițierea procedurii de anulare a
licitației, fapt ce ar fi putut genera rezilierea contractului de
vânzare-cumpărare.
Conform pct.10 din Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10.02.2009 cu
privire la aprobarea Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu
reducere, Comisia de licitație are următoarele atribuții: desfășurarea licitației
în conformitate cu prezentul Regulament; desemnarea câștigătorilor
licitației; scoaterea bunurilor de la licitație sau suspendarea licitației.
Astfel, instanța de apel a constatat că inculpatul Zaharia Alexandru
putea să influențeze sau să determine inițierea procedurii de anulare a
licitației, or rezultatele licitației puteau fi anulate de Comisia de licitație,
comisie creată prin decizia administrației autorității publice locale, primarul.
O condiție pentru existența infracțiunii prevăzute în art. 326 Cod penal
constă în aceea că acțiunea care constituie elementul material al infracțiunii
să fie realizată mai înainte ca persoana publică pe lângă care s-a promis că
se va interveni să fi îndeplinit actul care intră în atribuțiile sale de serviciu
sau cel mai târziu în timpul îndeplinirii acestuia.
Această condiție derivă din prevederile art.326 Cod penal, potrivit
cărora, scopul urmărit prin traficarea influenței (în prezenta speță) este acela
de a determina persoana publică să nu facă un act care intră în atribuțiile
sale de serviciu; or, dacă acesta este scopul, în mod necesar cererea sau
primirea de bani trebuie să preceadă efectuarea actului, nefiind de conceput
ca cererea lor privitor la bani să aibă loc după ce actul în vederea căruia ar
urma să se intervină a fost deja realizat.
10
Latura subiectivă a infracțiunii presupune intenția. În cazul traficului
de influență în speță, Zaharia Alexandru, săvârșind cu voință acțiunea
specifică elementului material al infracțiunii, știa că banii pe care-i primea,
i-a cerut și i-a acceptat, reprezintă prețul influenței sale, pe care susține că o
are asupra unei persoane publice, pe care, folosind această influență, ar urma
să o determine să nu facă un act al voinței sale.
Acționând în acest fel, Zaharia Alexandru are implicit reprezentarea
pericolului creat pentru activitatea organizațiilor publice, care presupune
exercitarea serviciului de către funcționari după cum prescrie legea.
Mai mult, inculpatul a realizat acțiunea tipică în vederea unui scop
precis - să determine persoana publică să nu facă un act care intră în
atribuțiile sale de serviciu. Mobilul infracțiunii de trafic de influență
constituie obținerea de bani, deci a unui profit, desigur cu un caracter ilicit.
Instanța de apel a conchis că în prezenta cauză penală se regăsesc
modalitățile de realizare a laturii obiective a traficului de influență - de
pretindere, acceptare și primire personal de bani în proporții deosebit mari
(170 000 lei), pentru sine, în calitate de persoană care susține că are influență
asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în
exercitarea funcției sale, fapta inculpatului Zaharia Alexandru urmând a fi
calificată în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal.
În acest sens, instanța de apel a constatat că inculpatul
Zaharia Alexandru a pretins, acceptat și primit suma de 170 000 de lei de la
Ungureanu Alexei, ca și contra-echivalent pentru neîntreprinderea
măsurilor privind inițierea procedurii de anulare a licitației, fapt ce ar fi
putut genera rezilierea contractului de vânzare - cumpărare din 23.10.2014 a
terenului cu suprafața de 5,49 ha.
Prin declarațiile martorului Ungureanu Alexei se confirmă intenția
directă a inculpatului Zaharia Alexandru în privința săvârșirii infracțiunii
prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal și stabilește prejudicierea
relațiilor sociale cu privire la buna desfășurare a activității în sfera publică,
relevă acțiunile de pretindere, primire și acceptare a mijloacelor bănești,
stabilește motivul infracțiunii - din interes material și scopul infracțiunii - să
determine persoana publică să nu facă un act care intră în atribuțiile sale de
serviciu.
Prin declarațiile martorului Tarnovschi Liusea se constată că comisia
de licitare condusă de către președintele comisiei - inculpatul Zaharia
Alexandru, a înlocuit procesul - verbal de anulare a licitației din 15.05.2014,
urmată de schimbarea datei adoptării deciziei din „26.05.2014” în
„06.06.2014", iar drept motiv l-a constituit încălcarea prevederilor art. 33 din
11
Regulamentul privind licitațiile cu strigare și reducere, unde se indică că
licitația se anulează dacă cumpărătorul refuză achitarea pentru bunul
adjudecat pe parcurs a 20 zile de la semnarea procesului - verbal, însă acest
fapt se examinează în ordine civilă în cadrul instanței de judecată.
Conform declarațiilor martorului Bucur Elena, rezultă că
procesul - verbal de anulare a licitației din 15.05.2015, urmată de schimbarea
datei adoptării deciziei din 26.05.2014 în 06.06.2014, a fost înlocuit de către
însuși martorul Bucur Elena și semnat de către întreaga comisie de licitație,
iar drept motiv al înlocuirii l-a constituit încălcarea prevederilor art. 33 din
Regulamentul privind licitațiile cu strigare și reducere, unde se indică că
licitația se anulează dacă cumpărătorul refuză achitarea pentru bunul
adjudecat pe parcurs a 20 zile de la semnarea procesului - verbal, însă acest
fapt se examinează în ordine civilă în cadrul instanței de judecată.
Vinovăția lui Zaharia Alexandru în privința comiterii faptei de trafic
de influență este dovedită și prin declarațiile martorilor Tanurcov Victor și
Golban Gheorghe, precum și prin actele procesuale ale acțiunilor procesuale,
care demonstrează că inculpatul Zaharia Alexandru avea în vedere
posibilitatea rezilierii contractului de vânzare - cumpărare și a susținut că
are influență asupra unei persoane publice, pentru a o face să nu
îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale și anume în acest scop a
pretins, acceptat și primit banii.
În ceea ce privește argumentele invocate de către avocatul inculpatului
în cererea de apel, instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul
precum că inculpatul Zaharia Alexandru nu a pretins bani de la
Ungureanu Alexei pentru a nu anula rezultatele licitației din 15.09.2014, or,
aceste argumente sunt combătute prin conținutul procesului - verbal privind
consemnarea măsurilor speciale de investigație din data de 19.12.2014 de
interceptare și înregistrare a comunicărilor și imaginilor, care confirmă cu
certitudine transmiterea de către Ungureanu Alexei a sumei de 170 000 lei
către inculpatul Zaharia Alexandru, bani care ulterior au fost găsiți la
inculpat în rezultatul percheziției.
Instanța de apel a considerat neîntemeiat și argumentul părții apărării
precum că din conținutul învinuirii rezultă că procurorul s-a limitat la
calificarea faptei lui Zaharia Alexandru ca fiind coruperea pasivă săvârșită
în proporții deosebit de mari, fără a se indica mijloacele și modul de
săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinovăției, motivelor și
semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei și că rechizitoriul
este întocmit contrar prevederilor art. 297 Cod de procedură penală, prin ce
s-au încălcat exigențele art. 6§1 CEDO, or, în speță, Colegiul penal constată
12
că rechizitoriul este întocmit conform exigențelor legale, învinuirea este
deplină, faptele lui Zaharia Alexandru sunt descrise în mod desfășurat.
Instanța de apel a reiterat că acțiunea de provocare se prezumă când
agentul provocator întreprinde nemijlocit acțiuni de atragere a persoanei în
activitatea infracțională, convingerea ei prin diferite metode, influențarea
acesteia de a lua decizii vizând primirea banilor în schimbul serviciului care
nu ar fi legal sau ilegal, iar în speță, nu sunt întrunite condițiile unei acțiuni
de provocare a inculpatului Zaharia Alexandru la acțiunea de corupere,
având în vedere că inculpatul de la bun început a avut scopul pretinderii,
primirii și acceptării banilor pretinși de la Ungureanu Alexei.
În speță, inculpatul Zaharia Alexandru inițial s-a angajat să influențeze
câștigarea celei de a 3-a licitații anume de către „Aniplan” SRL, iar ulterior,
văzând nerespectarea de către Ungureanu Alexei a condițiilor stabilite
inițial, a decis să-l impună pe acesta să-i transmită suma de bani sub
amenințarea anulării rezultatelor licitației.
Cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin
prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității,
raportate la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate,
instanța de apel a considerat dovedită vinovăția inculpatului
Zaharia Alexandru în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 326
alin.(3) lit. a) Cod penal, adică traficul de influență, după semnele calificative
„pretinderea, acceptarea și primirea, personal de bani în proporții deosebit
de mari, pentru sine, în calitate de persoană care susține că are influență
asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în
exercitarea funcției sale”.
Cu referire la pedeapsa penală care i-a fost aplicată inculpatului
Zaharia Alexandru de către prima instanță, instanța de apel a reținut că, la
data comiterii infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.(3) lit. a) Cod penal, de
altfel ca și la data examinării cauzei, era/este prevăzută pedeapsa cu amendă
în mărime de la 4 000 la 6 000 de unități convenționale sau cu închisoare de
la 3 la 7 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la
7000 la 12000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o
anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
Cu referire la personalitatea inculpatului Zaharia Alexandru, instanța
de apel a reținut că la materialele nu sunt probe că acesta s-ar afla la evidență
la medicul narcolog și/sau medicul psihiatru.
Instanța de apel a reținut că în privința inculpatului
Zaharia Alexandru careva circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost
13
stabilite, la fel cum nu se rețin nici temeiuri de liberare a inculpatului de
răspundere penală.
La fel, instanța de apel a constatat că inculpatul a fost anterior tras la
răspundere penală - prin sentința Judecătoriei Cantemir din 06.06.2008,
Zaharia Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art.327 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa cu
amendă în mărime de 8 000 de lei, fără privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din
16.10.2008, a fost casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care
Zaharia Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa cu
amendă în mărime de 8 000 de lei, fără privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții în organele administrației publice locale. Decizia respectivă
a fost menținută prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție
nr. XXXXXdin 30.06.2009 și prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme
de Justiție nr. XXXXXdin 15.10.2010 (f.d.109 - 122, vol. II).
În acest context, instanța de apel a reținut că deși inculpatul a fost
anterior condamnat pentru infracțiuni similare (circumstanța agravantă
prevăzută de art.77 alin.(1) lit. a) Cod penal), totuși partea acuzării nu a
sesizat prezența acesteia, situație în care instanța de judecată nu este în drept
să o considere ca circumstanță agravantă, pentru a nu înrăutăți situația
inculpatului.
Decizia instanței de apel din 25 iunie 2019, pronunțată integral la
19 iulie 2019, a fost atacată cu recursuri ordinare de către:
- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic
Cătălin, la 26 iulie 2019, prin care invocând în calitate de temei pentru recurs
ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a
solicitat casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța
de apel;
- avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru,
la 16 august 2019, prin care invocând în calitate de temei pentru recurs
ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a
solicitat casarea hotărârilor instanțelor de fond cu rejudecarea cauzei și
dispunerea achitării inculpatului, din motiv că în acțiunile acestuia nu sunt
prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.
(3) sau art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal.
11.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că:
14
- instanța de apel nu a ținut cont și nu apreciat totalitatea probelor ce
dovedesc vinovăția cet. Zaharia Alexandru, în mod greșit și superficial a
apreciat aceste probe, fără a fi evidențiate acele derogări evidente invocate;
- faptul că în acțiunile lui Zaharia Alexandru se conțin elementele
infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal, se dovedește prin
declarațiile martorilor Ungureanu Alexei, Tarnovschi Liusea, Bucur Elena,
Tanurcov Victor, Golban Gheorghe precum și prin recipisa scrisă și predată
benevol de către Zaharia Alexandru; procesul-verbal de ridicare din
16.12.2014; comunicările înregistrate și redate în stenograma anexată la
procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din
19.12.2014; procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de
investigație din 19.12.2014;
- comunicările înregistrate și redate în cadrul conținutului
stenogramei anexate la procesul-verbal menționat, adeveresc pe deplin
declarațiile martorului Ungureanu Alexei, cu privire la existența acțiunilor
alternative de comitere a infracțiunii de corupere pasivă (pretinderea,
acceptarea și primirea) mijloacelor bănești în sumă de 170 000 lei de către
primarul sat. Lărguța, r-nul Cantemir, Zaharia Alexandru;
- soluția dispusă de instanțele de judecată este bazată pe poziția
ambiguă adoptată la aprecierea unora și acelorași probe, or de pe o parte,
instanțele de judecată le acceptă și le pun la baza soluției de condamnare a
lui Zaharia Alexandru, ca pe de altă parte, în mod defectuos să aprecieze
circumstanțele care sunt dovedite prin aceste probe administrate de către
acuzarea de stat.
- în cadrul urmăririi penale cât și cadrul cercetării judecătorești nu a
fost stabilit faptul susținerii de către inculpat că are influență asupra
persoanelor cu funcție publică și că i-ar putea determina să îndeplinească
acțiuni ce intră în atribuțiile de serviciu a acestora sau contrar acestora în
vederea anulării contractului de vânzare -cumpărare a terenului adjudecat
de către SRL „Aniplan” sau în cazul calificării unei fapte conform art. 326
din Codul penal este obligatoriu identificarea acestui element a infracțiunii
specificate, că inculpatul are influență sau că susține că are influență asupra
unei persoane publice, persoane cu funcție de demnitate publică, pentru a-l
face să îndeplinească sau nu acțiuni în exercitarea funcției sale;
- la caz se constată cu certitudine că Zaharia Alexandru a pretins și
primit banii în sumă de 170 000 de lei în scopul de a nu întreprinde acțiuni
în vederea anulării rezultatelor licitației prin care SRL „Aniplan” a fost
desemnată câștigător deci contrar intereselor „cumpărătorului de influență”
adică SRL „Aniplan” în persoana lui Ungureanu Alexei;
15
- în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești s-a
constatat cu certitudine că Zaharia Alexandru a pretins și primit banii pentru
a nu întreprinde acțiuni specifice atribuțiilor sale funcționale și anume
convocarea consiliului local cu propunerea de anulare a rezultatelor licitației
sau depunerea unei cereri de chemare în judecată cu solicitarea declarării
nulității contractului de vânzare-cumpărare a terenului adjudecat în arma
licitației de către SRL „Aniplan” și nu de anulare a rezultatelor licitației de
sine stătător după cum a apreciat instanța de fond, deci inculpatul nu era
sigur că va reuși cele expuse în schimbul banilor însă a amenințat că va
întreprinde acțiuni specifice atribuțiilor de serviciu în acest scop;
- prin probele cercetate în prezenta cauză penală se regăsesc
modalitățile de realizare a laturii obiective a coruperii pasive de pretindere,
primire și acceptare a sumei de 170 000 lei, fapta inculpatului
Zaharia Alexandru urmând a fi calificată în baza art. 324 alin. (3) lit. b) Cod
penal;
- învinuirea adusă inculpatului este una concretă și deplin descrisă în
actul de învinuire, fără a crea careva incertitudini, or, fapta infracțională
incriminată lui Zaharia Alexandru conform actului de învinuire a constat în
„estorcarea de la administratorul SRL „Aniplan” a sumei de bani în vederea
desemnării câștigătorului la licitație; fapta infracțională săvârșită de
Zaharia Alexandru este corect delimitată în mai multe etape: banii urmând
a fi transmiși doar după semnarea contractului și înregistrarea la OCT și
doar ulterior, după ce acest contract a fost înregistrat în modul prevăzut de
lege și din considerente că Zaharia Alexandru nu a recepționat suma de bani
estorcată el a început a amenința cu anularea licitației, or, scopul infracțiunii
fiind unicul de a obține prin estorcare de la Ungureanu Alexei suma pretinsă
de 200 000, ulterior negociată la 170 000 lei solicitată în vederea câștigării
licitației petrecute și doar ulterior estorcată prin schimbarea metodei și
recurgerea la amenințare;
- instanța în mod greșit a apreciat acțiunile inculpatului
Zaharia Alexandru în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, fără a face acea
delimitare de fapta prevăzută la art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal, or,
termenul „influență”, în sensul art. 326 Cod penal, este folosit în sens de
aptitudine de a modifica comportamentul factorului de decizie în sensul
dorit, respectiv, de al determina să facă o favoare sau să ia o decizie
favorabilă; pretinderea ca modalitate normativă a acțiunii prejudiciabile a
art.326 Cod penal se deosebește de conținutul noțiunii „pretindere” utilizată
în alin.(1) art.324 Cod penal;
16
- instanța de apel, la adoptarea deciziei, a repetat eroarea de drept
admisă de către prima instanța și nu a dat apreciere justă suportului
probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încât concluzia instanței de apel
este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase
cercetări în instanță, făcându-se referire la declarațiile detaliate ale
participanților la proces, iar în astfel de condiții, instanței de penal, îi
rămânea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu in punct
de vedere al coroborării lor.
11.2. În motivarea recursului ordinar, avocatul a menționat că:
- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu
de probe pertinente, concludente și utile din care ar fi posibil de concluzionat
că fapta cet. Zaharia Alexandru întrunește elementele constitutive ale
infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) sau art. 324 alin. (3) lit. b)
Cod penal;
- învinuirea înaintată cet. Zaharia Alexandru și starea de fapt
constatată de instanța de fond în partea infracțiunii constatate nu și-a găsit
pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele
administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în mod eronat;
- din cuprinsul hotărârilor judecătorești se observă că instanțele de
judecată nu au apreciat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității probele cercetate în raport cu circumstanțele stabilite
în cauză, fiind încălcate prevederile art. 101 Cod de procedură penală, iar
simpla descriere a probelor fără aprecierea acestora duce la adoptarea unei
sentințe nemotivate;
- inculpatul Zaharia Alexandru a fost provocat la săvârșirea
infracțiunii imputate, de către martorul denunțător Ungureanu Alexei, care
a acționat sub controlul organului de urmărire penală, iar partea acuzării nu
a demonstrat că în lipsa acțiunilor provocatoare ale lui Ungureanu Alexei,
ar fi fost săvârșită infracțiunea de corupere pasivă de către
Zaharia Alexandru;
- potrivit învinuirii formulate în rechizitoriu rezultă că
Zaharia Alexandru a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 324 alin.(3) lit. b) Cod penal - coruperea pasivă săvârșită în proporții
deosebit de mari, însă procurorul nu a indicat în rechizitoriu mijloacele și
modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinovăției,
motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei;
17
- acuzatorul de stat nu a indicat în rechizitoriu actul normativ sau
actul administrativ care reglementează atribuțiile de serviciu ale
inculpatului;
- instanța de judecată urma să identifice care anume erau atribuțiile
de serviciu ale primarului comunității și ce acțiuni concrete puteau fi
îndeplinite de acesta în vederea exercitării funcției publice deținute.
Clarificând aceste chestiuni, cu ușurință se va putea stabili dacă primarul
sat. Lărguța din r-nul Cantemir era sau nu în drept să intervină în mod legal
asupra unei proceduri de licitație încheiată, ce a fost organizată în baza
Regulamentului privind licitațiile cu strigare și reducere;
- instanța de apel în decizia sa nu a indicat motivele apelului părții
apărării și nu s-a pronunțat detaliat asupra motivelor respingerii apelului
apărătorului declarat împotriva sentinței;
- instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile martorilor
Rotaru Gheorghe, Marcu Grigore și Baraghin Viorel, care fiind audiați în
instanța de judecată sub jurământ, au confirmat că banii în sumă de 170000
lei au fost transmiși lui Zaharia Alexandru în calitate de donație pentru
procurarea unui gard la biserica din sat;
- acțiunile lui Zaharia Alexandru nicidecum nu întrunesc elementele
infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, în special, latura
obiectivă și subiectivă a acesteia;
- instanța de apel nu a executat indicațiile instanței de recurs,
rezultate din decizia adoptată la 22 ianuarie 2019.
Referință asupra recursurilor declarate nu a fost depusă.
Judecând recursurile ordinare cu în raport cu materialele cauzei și
motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi
admise, din considerentele ce urmează a fi descrise.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea
atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în
care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate
cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate în speță,
acestea se întemeiază pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427
18
alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției
contrazice dispozitivul hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,
care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii;
12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor
invocate în recursuri și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul constată
că criticele aduse de către titularii cererilor de recurs și-au găsit parțial
confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează
a fi desființată, deoarece la o nouă rundă a procedurilor de judecare a cauzei
în ordine de apel din următoarele considerente.
Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând
apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror
probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele
administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere
probelor din dosar.
Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor
invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia
să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel
sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a
fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect
au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la
dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,
dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept
procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată
urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.
Colegiul notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond
trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu
prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a
verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în
vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau
motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare.
Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.
19
Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că potrivit art. 436
alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile
instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne
cea care a existat la soluționarea recursului.
În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea
cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale
pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod
corespunzător.
Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt
obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar
erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, întrucât
decizia contestată nu conține motive clare pe care se întemeiază soluția
pronunțată.
Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal lărgit
remarcă, că în speța dedusă judecății, prin deciziile Colegiului penal lărgit
al Curții Supreme de Justiție din 05 decembrie 2017 și din 22 ianuarie 2019,
deciziile instanțelor de apel din 17 mai 2017 și din 02 mai 2018 au fost casate
total cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
Astfel, în deciziile instanței de recurs de remitere a cauzei la rejudecare
au fost date indicații clare, în privința cărora instanța de apel la o nouă
rejudecare urma să se expună și să țină cont, însă contrar acestor indicații,
aspectele evidențiate au fost lăsate fără soluționare sau examinate
superficial.
În acest sens, se reține că în rezultatul examinării în două seturi de
proceduri consecutive în fața instanței de recurs, instanței de apel i-au fost
date indicații clare privind necesitatea examinării învinuirii înaintate în
cauza dată cu elucidarea a tuturor circumstanțelor esențiale ce determină
incontestabil vinovăția persoanei, calificarea juridică corectă a acțiunilor
inculpatului Zaharia Alexandru, precum analizate și argumentele invocate
de partea apărării care solicită achitarea persoanei.
Astfel, instanța de apel urma să examineze amănunțit cererile de apel
și să dezbată prin argumente temeinice cele două critici esențiale expuse de
apărătorul inculpatului în privința calificării acțiunilor inculpatului în baza
art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal și în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal,
fapt ce nu a fost îndeplinit.
În special instanța de apel urma să țină cont și de remarca instanței de
recurs cu referire la faptul că deși prima instanță a ajuns la concluzia
reîncadrării acțiunilor inculpatului de la art. 324 Cod penal la art. 326 Cod
20
penal, totuși fapta reținută de instanță este identică celei descrise în
rechizitoriu.
La remiterea cauzei la rejudecare instanța de recurs ordinar a accentuat
și faptul că învinuirea înaintată lui Zaharia Alexandru este una incertă și
incompletă, deoarece în conținutul rechizitoriului urma a fi descrisă
formularea învinuirii care i se incriminează persoanei cu încadrarea juridică
a acțiunilor lui.
Prin urmare aceste aspecte urmau să fie luate în considerație de către
instanța de apel la rejudecarea cauzei, or, în situația în care aceasta a ajuns
la concluzia menținerii sentinței prin care acțiunile inculpatului au fost
reîncadrate în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, instanța de apel urma
ca în conținutul deciziei adoptate să descrie, în cazul constatării
incontestabile a faptelor imputate.
La caz, potrivit rechizitoriului, Zaharia Alexandru a fost deferit justiției
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal -
coruperea pasivă săvârșită în proporții deosebit de mari, iar prima instanță a
recalificat acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru în baza art. 326 alin. (3)
lit. a) Cod penal - traficul de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea,
personal de bani în proporții deosebit de mari, pentru sine, în calitate de persoană
care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu
îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale.
Fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de către acuzatorul de
stat și de către partea apărării, instanța de apel a ajuns la concluzia menținerii
sentinței cu privire la recunoașterea vinovăției inculpatului Zaharia
Alexandru în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal.
Analizând decizia instanței de apel, Colegiul penal lărgit reține ca fiind
întemeiate argumentele recursurilor cu privire la încălcarea prevederilor
art. 436 Cod de procedură penală de către instanța de apel, întrucât instanța
nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, și menținând soluția
primei instanțe cu privire la reîncadrarea acțiunilor inculpatului
Zaharia Alexandru în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, a constatat fapta
ca fiind dovedită, reținând aceeași învinuire adusă inculpatului Zaharia
Alexandru de către organul de urmărire penalăîn baza art.324 Cod penal,
prin ce au fost încălcate prevederile art. 385 alin. (1) pct. 1), 2) Cod procedură
penală, și anume, nu a fost soluționată chestiunea dacă a avut loc sau nu
fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost
săvârșită de inculpat, iar dacă a fost săvârșită altfel decât în actul de
învinuire, aceasta urma să fie descrisă conform acțiunilor constatate de trafic
de influență.
21
Colegiul penală lărgit constată că instanța de apel de asemenea nu a
ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 384 alin. (3) Cod de
procedură penală, potrivit cărora hotărârea instanței de judecată trebuie să
fie legală, întemeiată și motivată. În decizia Curții de apel au fost catalogate
probele administrate, au fost descris preponderent modalitatea teoretică în
care instanțele constată vinovăția persoanei, în final concluzionând precum
că, în asemenea circumstanțe, Zaharia putea să influențeze Comisia de
licitație, fapt ce confirmă traficul de influență. Aici, este hotărâtor faptul
argumentării existenței sau nu a probelor care confirmă potrivit învinuirii
pretinderea, acceptarea și primirea banilor pentru a îndeplini sau a nu
îndeplini atribuțiile de serviciu, precum și existența probelor ce
demonstrează susținerea inculpatului că are influență asupra persoanelor cu
funcție publică, probe la care face referire apărare. În acest context probele
prezentate de partea acuzării, cât și de partea apărării urmează a fi analizate
profund, prin prisma veridicității, concludenții, sub aspectul coroborării, nu
doar reproducerea acestora.
Potrivit practicii judiciare constante, una din condițiile adoptării unei
sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele
constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să
îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze
toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași
consecutivitate.
Față de considerentele mai sus arătate, Colegiul penal lărgit constată
că lipsa unei analize ample a circumstanțelor care au determinat soluția
instanțelor constituie erori, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de
recurs ordinar. Erorile menționate se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a
soluției instanței de apel.
La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture
erorile menționate, să țină seama de motivele expuse, care au servit temei de
casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de
procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin
prisma prevederilor art. art. 384-397 Cod de procedură penală, și să se
pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel, precum și
argumentelor din recursuri, iar în dependență de datele obținute, instanța
de apel urmează să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care
să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, precum și să
cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, argumentând clar
22
concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în
pct. 14 al prezentei decizii.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către
avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului, casează total decizia
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2019, în cauza
penală în privința lui Zaharia Alexandru XXXXX și dispune rejudecarea
cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia, nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia motivată pronunțată la 10 iulie 2020.
Președinte Boico Victor
Judecători Cobzac Elena
Craiu Nicolae
Burduh Victor
Bejenaru Iurie
23