1ra-166/2020 — art.324 alin.3 lit.b CP

1ra-166/2020 — art.324 alin.3 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-166/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Boico Victor,

Judecători – Cobzac Elena, Craiu Nicolae, Burduh Victor, Bejenaru Iurie,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 25 iunie 2019 și sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29

decembrie 2015, în cauza penală în privința lui,

Zaharia Alexandru XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 04.02.2015 – 29.12.2015

instanța de apel: 05.05.2016 – 17.05.2017

19.01.2018 – 02.05.2018

27.02.2019 – 25.06.2019

instanța de recurs ordinar: 23.08.2017 – 05.12.2017

24.07.2018 – 22.01.2019

06.08.2019 – 29.05.2020

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

2015, inculpatul Zaharia Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani.

Conform prevederilor art.89 alin.(2) lit. a) și art.90 Cod penal, a fost

dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite

inculpatului Zaharia Alexandru pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1

exercitând în baza hotărârii Judecătoriei Leova nr. XXXXX, funcția de

primar al s. Lărguța, r-nul Cantemir, a pretins și a primit bani în proporții

deosebit de mari, pentru a nu îndeplini unele acțiuni ce-i revin în virtutea

atribuțiilor de serviciu, în următoarele circumstanțe: la data de 15.09.2014,

de către primăria satului Lărguța, raionul Cantemir a fost organizată licitația

cu strigare privind înstrăinarea unui teren agricol situat în extravilanul

satului Lărguța cu suprafața de 5,4929 ha cu codul cadastral XXXXX, iar

președinte al comisiei de licitație a fost ales primarul localității - Zaharia

Alexandru, care a fost împuternicit prin decizia Consiliului sătesc Lărguța

din 11.03.2014 să încheie contractul de vânzare - cumpărare cu câștigătorul

licitației.

Inculpatul Zaharia Alexandru, acționând cu intenție infracțională,

anterior petrecerii licitației a pretins de la Ungureanu Alexei, care este

fondator și administrator al SRL „Aniplan”, întreprindere care urma să

participe la licitația menționată, în vederea procurării terenului cu suprafața

de 5,4929 ha, bani în sumă de 200 000 lei, pentru a fi desemnat câștigător al

licitației. Banii, conform înțelegerii, urmau a fi transmiși primarului după

semnarea contractului de vânzare-cumpărare și înregistrare la organul

cadastral.

Astfel, la data de 15.09.2014, în incinta primăriei s. Lărguța, r-nul

Cantemir a avut loc licitația privind înstrăinarea lotului de teren cu suprafața

de 5,49 ha, licitație la care a participat doar SRL „Aniplan”, reprezentată de

către Ungureanu Alexei, respectiv, conform înțelegerii anterioare,

pretinzând transmiterea sumei de 200 000 lei pretinse de către primarul

Zaharia Alexandru, a obținut posibilitatea procurării terenului cu suma de

83 152,04 lei, pentru a fi desemnat câștigător.

În continuarea acțiunilor sale infracționale, Zaharia Alexandru,

anterior semnării contractului de vânzare-cumpărare din 02.10.2014 a

terenului menționat, a pretins iarăși de la Ungureanu Alexei suma de

200 000 lei.

La data de 23.10.2014, contractul de vânzare-cumpărare a terenului cu

suprafața de 5,4929 ha a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial

Cantemir, iar la 12.12.2014, Zaharia Alexandru, aflându-se în mun. Chișinău

pe str. Alexandru Pușkin în apropierea liceului teoretic „Gheorghe Asachi",

a extorcat iarăși de la Ungureanu Alexei bani în sumă de 200 000 lei,

declarându-i totodată că în cazul în care va refuza transmiterea banilor, va

întreprinde măsuri în vederea anulării rezultatelor licitației din 15.09.2014 și

2

va iniția procedura de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare a

lotului de teren.

Drept rezultat, în urma mai multor negocieri, primarul s. Lărguța,

r-nul Cantemir, Zaharia Alexandru a căzut de acord să primească suma de

170 000 lei, din suma de 200 000 lei pretinsă anterior.

La data de XXXXX, aproximativ la ora 10:30, Zaharia Alexandru,

aflându-se în incinta localului „Robert's Coffee” din strada 31 august 1989

din mun. Chișinău, continuându-și acțiunile infracționale, a pretins, acceptat

și a primit bani în sumă de 170 000 lei de la Ungureanu Alexei, ceea ce

conform art. 126 Cod penal, constituie proporții deosebit de mari, pentru a

îndeplini acțiunile în exercitarea funcție sale sau contrar acesteia,

manifestate prin încheierea contractului de vînzare-cumpărare din

23.10.2014, a terenului cu suprafața de 5,49 ha și respectiv pentru

neîntreprinderea măsurilor privind inițierea procedurii de anulare a

licitației, fapt ce ar fi putut genera rezilierea contractului de

vânzare-cumpărare.

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Zaharia Alexandru

în baza art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal - coruperea pasivă săvârșită în proporții

deosebit de mari, iar prima instanță a recalificat acțiunile inculpatului

Zaharia Alexandru în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal - traficul de

influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal de bani în proporții

deosebit de mari, pentru sine, în calitate de persoană care susține că are influență

asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în

exercitarea funcției sale.

- procurorul în Procuratura Anticorupție, Munteanu Ion, prin care a

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zaharia Alexandru

să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324

alin. (3) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse de 10 ani închisoare, cu

executarea acesteia în penitenciar de tip închis, amendă în mărime de 10 000

unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un

termen de 15 ani. Dosarul licitației cu strigare a terenurilor publice, ridicat

de la primăria s. Lărguța, r-nul Cantemir să fie restituit primăriei s. Lărguța

la intrarea sentinței în vigoare, iar mijloacele financiare în sumă de 170 000

lei să fie transmise în contul statului, în rest corpurile delicte să fie păstrate

la materialele cauzei penale;

- avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru,

prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

3

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Zaharia Alexandru să fie achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal.

3.1. În susținerea apelului declarat, procurorul a menționat că:

- în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești nu a fost

stabilit faptul susținerii de către inculpat că are influență asupra persoanelor

cu funcție publică și că i-ar putea determina să îndeplinească acțiuni ce intră

în atribuțiile de serviciu a acestora sau contrar acestora în vederea anulării

contractului de vânzare-cumpărare a terenului adjudecat de către SRL

„Aniplan”. În cazul calificării unei fapte conform art. 326 Cod penal, este

obligatorie identificarea acestui element al infracțiunii specificate - că

inculpatul are influență sau că susține că are influență asupra unei persoane

publice, persoane cu funcție de demnitate publică, pentru a o face să

îndeplinească sau nu acțiuni în exercitarea funcției sale. Mai mult, în cazul

traficului de influență, făptuitorul obține remunerația ca efect al promisiunii

că va interveni pe lângă factorul de decizie în ale cărui atribuții de serviciu

intră soluționarea chestiunii de interes ale cumpărătorului de influență;

- la caz, s-a dovedit cu certitudine că inculpatul Zaharia Alexandru a

pretins și primit banii în sumă de 170 000 lei în scopul de a nu întreprinde

acțiuni în vederea anulării rezultatelor licitației prin care SRL „Aniplan” a

fost desemnată câștigătoare, deci contrar intereselor „cumpărătorului de

influență” adică SRL „Aniplan” în persoana lui Ungureanu Alexei;

- prin declarațiile martorului Ungureanu Alexei se confirmă integral

circumstanțele de fapt descrise în învinuire și anume se probează intenția

directă a lui Zaharia Alexandru în privința săvârșirii infracțiunii incriminate,

stabilește prejudicierea relațiilor sociale cu privire la buna desfășurare a

activității în sfera publică, conturează expres acțiunile alternative de

comitere a infracțiunii (pretinderea și acceptarea mijloacelor bănești),

stabilește motivul infracțiunii (din interes material) și nu în ultimul rând

scopul infracțiunii (pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau

contrar acesteia);

- prin declarațiile martorului Tarnovschi Liusea se constată că comisia

de licitare condusă de către președintele comisiei Zaharia Alexandru, a

înlocuit procesul-verbal de anulare a licitației din 15.05.2014, urmată de

schimbarea datei adoptării deciziei din „26.05.2014” în „06.06.2014”, iar

drept motiv l-a constituit încălcarea prevederilor art. 33 din Regulamentul

privind licitațiile cu strigare și reducere, unde se indică cu lux de amănunte

că licitația se anulează dacă cumpărătorul refuză achitarea pentru bunul

4

adjudecat pe parcurs a 20 zile de la semnarea procesului -verbal, însă acest

fapt se examinează în ordine civilă în cadrul instanței de judecată;

- prin declarațiile martorului Bucur Elena se constată că

procesul-verbal de anulare a licitației din 15.05.2015, urmată de schimbarea

datei adoptării deciziei din 26.05.2014 în 06.06.2014, a fost înlocuit de către

însuși martorul Bucur Elena și semnat de către întreaga comisie de licitație,

iar drept motiv al înlocuirii l-a constituit încălcarea prevederilor art. 33 din

Regulamentul privind licitațiile cu strigare și reducere, unde se indică cu lux

de amănunte că licitația se anulează dacă cumpărătorul refuză achitarea

pentru bunul adjudecat pe parcurs a 20 zile de la semnarea

procesului-verbal, însă acest fapt se examinează în ordine civilă în cadrul

instanței de judecată;

- vina lui Zaharia Alexandru în privința comiterii faptei de corupere

pasivă este dovedită și prin declarațiile martorilor Tanurcov Victor și

Golban Gheorghe, cât și prin actele procesuale ale acțiunilor procesuale, care

demonstrează incontestabil că Zaharia Alexandru nu era sigur despre

posibilitatea rezilierii contractului de vânzare - cumpărare, însă a specificat

că va întreprinde măsuri ce-i sunt specifice atribuțiilor de serviciu; anume în

acest scop a pretins și primit banii pentru a nu întreprinde măsurile în cauză,

reieșind din cele expuse, acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal.

3.2. În susținerea apelului declarat, avocatul a menționat că:

- din conținutul învinuirii rezultă că procurorul s-a limitat la calificarea

faptei lui Zaharia Alexandru ca fiind coruperea pasivă săvârșită în proporții

deosebit de mari, fără a se indica mijloacele și modul de săvârșire a

infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinovăției, motivelor și semnelor

calificative pentru încadrarea juridică a faptei;

- rechizitoriul este întocmit contrar prevederilor art. 297 Cod de

procedură penală, prin ce s-au încălcat exigențele art. 6§1 CEDO;

- în cauza Adrian Constantin vs. România, Hotărârea CtEDO din

12.04.2011, Curtea a subliniat rolul fundamental pe care îl are rechizitoriul,

ca act de acuzare, reamintind faptul că paragraful 3 al articolului 6 din

Convenție recunoaște dreptul acuzatului de a fi informat oficial nu numai

cu privire la învinuirile ce i se aduc, ci și cu privire la încadrarea juridică a

faptelor sale. Informarea precisă și completă reprezintă o condiție esențială

pentru a se asigura echitatea procedurilor. Or, în atare circumstanțe,

calificarea juridică a modalității acționării inculpatului în vederea

incriminării săvârșirii unei infracțiuni, trebuie întotdeauna să fie adusă la

cunoștința părților, mai ales pentru a da posibilitatea inculpatului de a-și

5

pregăti apărarea, iar învinuirea adusă lui Zaharia Alexandru nu este una

clară și previzibilă, fiind încălcat dreptul acestuia la un proces echitabil;

- în cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat că Ungureanu Alexei

împreună cu colaboratorii Centrului Național Anticorupție au organizat un

experiment operativ de provocare, prin care au determinat inculpatul să

comită o presupusă infracțiune, motive pentru care a fost încălcat dreptul la

un proces echitabil al inculpatului Zaharia Alexandru și respectiv nu poate

fi dispusă condamnarea acestuia, deoarece lipsește fapta prejudiciabilă și

persoana prejudiciată;

- din declarațiile martorului Ungureanu Alexei rezultă că acesta nu

avea nicio intenție de a-i transmite bani lui Zaharia Alexandru. Mai mult,

mijloacele bănești transmise către inculpat nu-i aparțineau lui Ungureanu

Alexei, dar Centrului Național Anticorupție, iar întreaga operațiune a fost

realizată sub controlul colaboratorilor de poliție, astfel, practica

experimentului operativ de provocare a fost considerată ca fiind ilegală și

condamnată de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cazul

Khudobin versus Rusia din 26.10.2006, Teixeira de Castro vs. Portugalia

09.06.1998;

- conform jurisprudenței Republicii Moldova, instanțele naționale prin

numeroase hotărâri au constatat că nu poate exista o condamnare în baza

unei provocări din partea colaboratorilor de poliție deoarece practica dată

constituie o încălcare a garanției la un proces echitabil.

2017, au fost admise parțial apelurile declarate, a fost casată sentința primei

instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Zaharia Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de

dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de 5 ani.

Conform art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoarea stabilită inculpatului, pe o perioadă de

probațiune de 4 ani.

În rest, sentința primei instanțe a fost menținută fără modificări.

procurorul în Procuratura de circumscripție, Bolduratu Vasile și de către

avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru.

05 decembrie 2017, au fost admise recursurile ordinare, casată total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, cu dispunerea

6

rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

În argumentarea soluției pronunțate, instanța de recurs a menționat că

instanța de apel urma la judecarea cauzei să examineze învinuirea înaintată

în cauza dată și să elucideze toate circumstanțele esențiale ce determină

calificarea juridică corectă a acțiunilor inculpatului Zaharia Alexandru, fapt

ce nu a fost realizat de instanța de apel, or aceasta eronat a reținut prezența

elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c)

Cod penal, în acțiunile inculpatului, fără a constata fapta conform dispoziției

normei stipulate în art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, ieșind și din limitele

actului de învinuire în care nu au fost indicate de care atribuții de serviciu

acordate prin lege s-a folosit inculpatul Zaharia Alexandru la comiterea

faptelor incriminate acestuia.

02 mai 2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul

Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru, admis apelul

procurorului, cu casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Zaharia Alexandru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

închisorii pe termen de 7 ani și 6 luni, cu executarea acesteia în penitenciar

de tip închis și cu privarea de dreptul de a exercita funcții publice pe termen

de 11 ani.

Alexandru a declarat recurs ordinar prin care a solicitat casarea hotărârilor

instanțelor de fond, cu dispunerea achitării inculpatului, deoarece în

acțiunile acestuia nu se întrunesc elementele infracțiunii de corupere pasivă

prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal.

22 ianuarie 2019, a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul

Ionaș Gheorghe în numele inculpatului, casată total decizia instanței de apel

cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Temei pentru remiterea cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel

a servit faptul, că deși instanța de recurs ordinar în prima rundă a

procedurilor a evidențiat erorile și omisiunile la judecarea apelurilor, totuși

instanța de apel nu a elucidat faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date, nu a pătruns în esența problemelor de fapt și de

7

drept, acceptând concluzii de ordin general preluate din rechizitoriu, cu

privire la calificarea faptei imputate inculpatului Zaharia Alexandru.

În opinia instanței de recurs ordinar, instanța de apel trebuia să preia

spre examinare atât cererea de apel, cât și cea de recurs și să dezbată prin

argumente temeinice cele două critici esențiale expuse de apărătorul

inculpatului în privința calificării acțiunilor inculpatului în baza art. 326

alin. (3) lit. a) Cod penal și în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fapt ce

nu a fost îndeplinit.

Concomitent, instanța de apel a eșuat să clarifice și alte indicații ale

instanței de recurs și anume să delimiteze cele două situații specifice : „ …

dacă persoana publică pretinde, primește sau acceptă foloase necuvenite nu

cu titlu de contra-echivalent al conduitei pe care aceasta se angajează să o

aibă, atunci cele săvârșite nu vor constitui corupere pasivă, dar, eventual o

altă faptă, cum ar fi abuzul de putere sau de serviciu, faptă specificată la

art. 327 Cod penal sau la art. 312 Cod contravențional, în caz contrar dacă

foloasele necuvenite pretinse, primite sau acceptate sunt cu titlu de contra

echivalent al conduitei persoanei cu funcție de răspundere pe care aceasta se

angajează să o aibă, atunci cele săvârșite se încadrează în baza art. 324 Cod

penal.”

Instanța de recurs ordinar a evidențiat și faptul că deși prima instanță

a ajuns la concluzia reîncadrării acțiunilor inculpatului de la art. 324 Cod

penal la art. 326 Cod penal, totuși fapta reținută de instanță este identică celei

descrise în rechizitoriu.

Consecvent, instanța de apel, în cele două seturi ale procedurilor

desfășurate pe caz, nu a întreprins „un efort conștiincios” pentru a elucida

toate circumstanțele ce au importanță pentru justa soluționare a acestui

dosar, ajungând la concluzii ce nu se conciliază cu actele cauzei, ieșind vădit

din limitele învinuirii formulate în rechizitoriu și îndreptate împotriva

inculpatului Zaharia Alexandru.

În particular, după rejudecarea cauzei, instanța de apel în decizia din

02 mai 2018 a conchis că, Zaharia Alexandru se face indubitabil vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal -

coruperea pasivă, după semnele calificative: pretinderea, acceptarea și

primirea, personal, de către o persoană publică, de bani ce nu i se cuvin,

pentru sine, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar

acesteia, acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari.

Însă, rechizitoriul nu conține descrierea detaliată a semnelor

calificative ale infracțiunii de corupere pasivă, iar suplinirea învinuirii în

acest sens presupune depășirea limitelor acesteia, având în acest sens în

8

vedere că, conform alin.(1) art.325 Cod de procedură penală, cauza poate fi

judecată numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Instanța de recurs a evidențiat, că indiferent de calificarea acțiunilor

reținute în sarcina inculpatului pe parcursul judecării acestei cauze, în esență

circumstanțele de fapt imputabile lui Zaharia Alexandru nu au suportat

careva modificări, de aici rezultă că instanțele vădit au desconsiderat faptul

că latura obiectivă a celor trei infracțiuni din art. 324, 326 și 327 din Codul

penal are particularități distincte, ce trebuiau să fie reflectate în speță.

În concluzie, instanța de recurs a stabilit, că instanța de apel a trecut cu

vederea indicațiile instanței de recurs privitor la chestiunile care trebuiau să

fie verificate la rejudecarea cauzei, încălcând astfel prevederile art. 436 Cod

de procedură penală. Prin alte cuvinte, instanța de apel, în mod repetat, nu

a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, acceptând niște concluzii

de ordin general, privitor la vinovăția lui Zaharia Alexandru de cele

incriminate prin rechizitoriu.

25 iunie 2019, au fost respinse ca neîntemeiate cererile de apel declarate de

către procurorul în Procuratura Anticorupție, Munteanu Ion și de către

avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru cu

menținerea sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29 decembrie

2015, fără modificări.

În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că prima instanță a

conchis corect că inculpatul Zaharia Alexandru a comis anume infracțiunea

prevăzută de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, dar nu cea prevăzută de art.

324 alin. (3) lit. b) Cod penal, așa cum a înaintat învinuirea organul de

urmărire penală.

În opinia instanței de apel, prima instanță a respectat prevederile

art.385 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală și a soluționat chestiunea

dacă au avut sau nu loc faptele de săvârșirea cărora este învinuit inculpatul,

a efectuat descrierea faptelor prejudiciabile comise de inculpat și considerate

ca fiind dovedite și a indicat modul săvârșirii acestora, motivele și

consecințele infracțiunii.

Cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin

prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității,

raportate la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate,

instanța de apel a considerat dovedită vinovăția inculpatului

Zaharia Alexandru în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 326

alin.(3) lit. a) Cod penal, adică traficul de influență, după semnele calificative

„pretinderea, acceptarea și primirea, personal de bani în proporții deosebit

9

de mari, pentru sine, în calitate de persoană care susține că are influență

asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în

exercitarea funcției sale”.

În ceea ce privește latura obiectivă, elementul material al infracțiunii

constă în acțiunea de traficare a influenței, care se poate realiza în una din

următoarele modalități normative, toate alternative: prima modalitate

normativă constă în fapta lui Zaharia Alexandru de a pretinde bani; „a

pretinde” semnifică faptul de a cere ceva în mod stăruitor, a formula o

pretenție; a doua acțiune constă în acceptarea banilor care nu i se cuvin de

către Zaharia Alexandru și înseamnă a consimți, a aproba, a fi de acord cu

ceva; a treia modalitate constă în primirea banilor de către

Zaharia Alexandru și înseamnă preluarea de către făptuitor în posesia sa a

unei sume de bani, care i se înmânează, dar care nu i se cuvine.

În prezenta cauză, inculpatul Zaharia Alexandru a căzut de acord să

primească suma de 170 000 lei din suma de 200 000 lei pretinsă anterior

pentru neântreprinderea măsurilor privind inițierea procedurii de anulare a

licitației, fapt ce ar fi putut genera rezilierea contractului de

vânzare-cumpărare.

Conform pct.10 din Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10.02.2009 cu

privire la aprobarea Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu

reducere, Comisia de licitație are următoarele atribuții: desfășurarea licitației

în conformitate cu prezentul Regulament; desemnarea câștigătorilor

licitației; scoaterea bunurilor de la licitație sau suspendarea licitației.

Astfel, instanța de apel a constatat că inculpatul Zaharia Alexandru

putea să influențeze sau să determine inițierea procedurii de anulare a

licitației, or rezultatele licitației puteau fi anulate de Comisia de licitație,

comisie creată prin decizia administrației autorității publice locale, primarul.

O condiție pentru existența infracțiunii prevăzute în art. 326 Cod penal

constă în aceea că acțiunea care constituie elementul material al infracțiunii

să fie realizată mai înainte ca persoana publică pe lângă care s-a promis că

se va interveni să fi îndeplinit actul care intră în atribuțiile sale de serviciu

sau cel mai târziu în timpul îndeplinirii acestuia.

Această condiție derivă din prevederile art.326 Cod penal, potrivit

cărora, scopul urmărit prin traficarea influenței (în prezenta speță) este acela

de a determina persoana publică să nu facă un act care intră în atribuțiile

sale de serviciu; or, dacă acesta este scopul, în mod necesar cererea sau

primirea de bani trebuie să preceadă efectuarea actului, nefiind de conceput

ca cererea lor privitor la bani să aibă loc după ce actul în vederea căruia ar

urma să se intervină a fost deja realizat.

10

Latura subiectivă a infracțiunii presupune intenția. În cazul traficului

de influență în speță, Zaharia Alexandru, săvârșind cu voință acțiunea

specifică elementului material al infracțiunii, știa că banii pe care-i primea,

i-a cerut și i-a acceptat, reprezintă prețul influenței sale, pe care susține că o

are asupra unei persoane publice, pe care, folosind această influență, ar urma

să o determine să nu facă un act al voinței sale.

Acționând în acest fel, Zaharia Alexandru are implicit reprezentarea

pericolului creat pentru activitatea organizațiilor publice, care presupune

exercitarea serviciului de către funcționari după cum prescrie legea.

Mai mult, inculpatul a realizat acțiunea tipică în vederea unui scop

precis - să determine persoana publică să nu facă un act care intră în

atribuțiile sale de serviciu. Mobilul infracțiunii de trafic de influență

constituie obținerea de bani, deci a unui profit, desigur cu un caracter ilicit.

Instanța de apel a conchis că în prezenta cauză penală se regăsesc

modalitățile de realizare a laturii obiective a traficului de influență - de

pretindere, acceptare și primire personal de bani în proporții deosebit mari

(170 000 lei), pentru sine, în calitate de persoană care susține că are influență

asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în

exercitarea funcției sale, fapta inculpatului Zaharia Alexandru urmând a fi

calificată în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a constatat că inculpatul

Zaharia Alexandru a pretins, acceptat și primit suma de 170 000 de lei de la

Ungureanu Alexei, ca și contra-echivalent pentru neîntreprinderea

măsurilor privind inițierea procedurii de anulare a licitației, fapt ce ar fi

putut genera rezilierea contractului de vânzare - cumpărare din 23.10.2014 a

terenului cu suprafața de 5,49 ha.

Prin declarațiile martorului Ungureanu Alexei se confirmă intenția

directă a inculpatului Zaharia Alexandru în privința săvârșirii infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal și stabilește prejudicierea

relațiilor sociale cu privire la buna desfășurare a activității în sfera publică,

relevă acțiunile de pretindere, primire și acceptare a mijloacelor bănești,

stabilește motivul infracțiunii - din interes material și scopul infracțiunii - să

determine persoana publică să nu facă un act care intră în atribuțiile sale de

serviciu.

Prin declarațiile martorului Tarnovschi Liusea se constată că comisia

de licitare condusă de către președintele comisiei - inculpatul Zaharia

Alexandru, a înlocuit procesul - verbal de anulare a licitației din 15.05.2014,

urmată de schimbarea datei adoptării deciziei din „26.05.2014” în

„06.06.2014", iar drept motiv l-a constituit încălcarea prevederilor art. 33 din

11

Regulamentul privind licitațiile cu strigare și reducere, unde se indică că

licitația se anulează dacă cumpărătorul refuză achitarea pentru bunul

adjudecat pe parcurs a 20 zile de la semnarea procesului - verbal, însă acest

fapt se examinează în ordine civilă în cadrul instanței de judecată.

Conform declarațiilor martorului Bucur Elena, rezultă că

procesul - verbal de anulare a licitației din 15.05.2015, urmată de schimbarea

datei adoptării deciziei din 26.05.2014 în 06.06.2014, a fost înlocuit de către

însuși martorul Bucur Elena și semnat de către întreaga comisie de licitație,

iar drept motiv al înlocuirii l-a constituit încălcarea prevederilor art. 33 din

Regulamentul privind licitațiile cu strigare și reducere, unde se indică că

licitația se anulează dacă cumpărătorul refuză achitarea pentru bunul

adjudecat pe parcurs a 20 zile de la semnarea procesului - verbal, însă acest

fapt se examinează în ordine civilă în cadrul instanței de judecată.

Vinovăția lui Zaharia Alexandru în privința comiterii faptei de trafic

de influență este dovedită și prin declarațiile martorilor Tanurcov Victor și

Golban Gheorghe, precum și prin actele procesuale ale acțiunilor procesuale,

care demonstrează că inculpatul Zaharia Alexandru avea în vedere

posibilitatea rezilierii contractului de vânzare - cumpărare și a susținut că

are influență asupra unei persoane publice, pentru a o face să nu

îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale și anume în acest scop a

pretins, acceptat și primit banii.

În ceea ce privește argumentele invocate de către avocatul inculpatului

în cererea de apel, instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul

precum că inculpatul Zaharia Alexandru nu a pretins bani de la

Ungureanu Alexei pentru a nu anula rezultatele licitației din 15.09.2014, or,

aceste argumente sunt combătute prin conținutul procesului - verbal privind

consemnarea măsurilor speciale de investigație din data de 19.12.2014 de

interceptare și înregistrare a comunicărilor și imaginilor, care confirmă cu

certitudine transmiterea de către Ungureanu Alexei a sumei de 170 000 lei

către inculpatul Zaharia Alexandru, bani care ulterior au fost găsiți la

inculpat în rezultatul percheziției.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat și argumentul părții apărării

precum că din conținutul învinuirii rezultă că procurorul s-a limitat la

calificarea faptei lui Zaharia Alexandru ca fiind coruperea pasivă săvârșită

în proporții deosebit de mari, fără a se indica mijloacele și modul de

săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinovăției, motivelor și

semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei și că rechizitoriul

este întocmit contrar prevederilor art. 297 Cod de procedură penală, prin ce

s-au încălcat exigențele art. 6§1 CEDO, or, în speță, Colegiul penal constată

12

că rechizitoriul este întocmit conform exigențelor legale, învinuirea este

deplină, faptele lui Zaharia Alexandru sunt descrise în mod desfășurat.

Instanța de apel a reiterat că acțiunea de provocare se prezumă când

agentul provocator întreprinde nemijlocit acțiuni de atragere a persoanei în

activitatea infracțională, convingerea ei prin diferite metode, influențarea

acesteia de a lua decizii vizând primirea banilor în schimbul serviciului care

nu ar fi legal sau ilegal, iar în speță, nu sunt întrunite condițiile unei acțiuni

de provocare a inculpatului Zaharia Alexandru la acțiunea de corupere,

având în vedere că inculpatul de la bun început a avut scopul pretinderii,

primirii și acceptării banilor pretinși de la Ungureanu Alexei.

În speță, inculpatul Zaharia Alexandru inițial s-a angajat să influențeze

câștigarea celei de a 3-a licitații anume de către „Aniplan” SRL, iar ulterior,

văzând nerespectarea de către Ungureanu Alexei a condițiilor stabilite

inițial, a decis să-l impună pe acesta să-i transmită suma de bani sub

amenințarea anulării rezultatelor licitației.

Cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin

prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității,

raportate la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate,

instanța de apel a considerat dovedită vinovăția inculpatului

Zaharia Alexandru în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 326

alin.(3) lit. a) Cod penal, adică traficul de influență, după semnele calificative

„pretinderea, acceptarea și primirea, personal de bani în proporții deosebit

de mari, pentru sine, în calitate de persoană care susține că are influență

asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu îndeplinească acțiuni în

exercitarea funcției sale”.

Cu referire la pedeapsa penală care i-a fost aplicată inculpatului

Zaharia Alexandru de către prima instanță, instanța de apel a reținut că, la

data comiterii infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.(3) lit. a) Cod penal, de

altfel ca și la data examinării cauzei, era/este prevăzută pedeapsa cu amendă

în mărime de la 4 000 la 6 000 de unități convenționale sau cu închisoare de

la 3 la 7 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la

7000 la 12000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o

anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Cu referire la personalitatea inculpatului Zaharia Alexandru, instanța

de apel a reținut că la materialele nu sunt probe că acesta s-ar afla la evidență

la medicul narcolog și/sau medicul psihiatru.

Instanța de apel a reținut că în privința inculpatului

Zaharia Alexandru careva circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost

13

stabilite, la fel cum nu se rețin nici temeiuri de liberare a inculpatului de

răspundere penală.

La fel, instanța de apel a constatat că inculpatul a fost anterior tras la

răspundere penală - prin sentința Judecătoriei Cantemir din 06.06.2008,

Zaharia Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.327 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa cu

amendă în mărime de 8 000 de lei, fără privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din

16.10.2008, a fost casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care

Zaharia Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa cu

amendă în mărime de 8 000 de lei, fără privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții în organele administrației publice locale. Decizia respectivă

a fost menținută prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție

nr. XXXXXdin 30.06.2009 și prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme

de Justiție nr. XXXXXdin 15.10.2010 (f.d.109 - 122, vol. II).

În acest context, instanța de apel a reținut că deși inculpatul a fost

anterior condamnat pentru infracțiuni similare (circumstanța agravantă

prevăzută de art.77 alin.(1) lit. a) Cod penal), totuși partea acuzării nu a

sesizat prezența acesteia, situație în care instanța de judecată nu este în drept

să o considere ca circumstanță agravantă, pentru a nu înrăutăți situația

inculpatului.

19 iulie 2019, a fost atacată cu recursuri ordinare de către:

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic

Cătălin, la 26 iulie 2019, prin care invocând în calitate de temei pentru recurs

ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța

de apel;

- avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Zaharia Alexandru,

la 16 august 2019, prin care invocând în calitate de temei pentru recurs

ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea hotărârilor instanțelor de fond cu rejudecarea cauzei și

dispunerea achitării inculpatului, din motiv că în acțiunile acestuia nu sunt

prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.

(3) sau art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal.

11.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că:

14

- instanța de apel nu a ținut cont și nu apreciat totalitatea probelor ce

dovedesc vinovăția cet. Zaharia Alexandru, în mod greșit și superficial a

apreciat aceste probe, fără a fi evidențiate acele derogări evidente invocate;

- faptul că în acțiunile lui Zaharia Alexandru se conțin elementele

infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal, se dovedește prin

declarațiile martorilor Ungureanu Alexei, Tarnovschi Liusea, Bucur Elena,

Tanurcov Victor, Golban Gheorghe precum și prin recipisa scrisă și predată

benevol de către Zaharia Alexandru; procesul-verbal de ridicare din

16.12.2014; comunicările înregistrate și redate în stenograma anexată la

procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din

19.12.2014; procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de

investigație din 19.12.2014;

- comunicările înregistrate și redate în cadrul conținutului

stenogramei anexate la procesul-verbal menționat, adeveresc pe deplin

declarațiile martorului Ungureanu Alexei, cu privire la existența acțiunilor

alternative de comitere a infracțiunii de corupere pasivă (pretinderea,

acceptarea și primirea) mijloacelor bănești în sumă de 170 000 lei de către

primarul sat. Lărguța, r-nul Cantemir, Zaharia Alexandru;

- soluția dispusă de instanțele de judecată este bazată pe poziția

ambiguă adoptată la aprecierea unora și acelorași probe, or de pe o parte,

instanțele de judecată le acceptă și le pun la baza soluției de condamnare a

lui Zaharia Alexandru, ca pe de altă parte, în mod defectuos să aprecieze

circumstanțele care sunt dovedite prin aceste probe administrate de către

acuzarea de stat.

- în cadrul urmăririi penale cât și cadrul cercetării judecătorești nu a

fost stabilit faptul susținerii de către inculpat că are influență asupra

persoanelor cu funcție publică și că i-ar putea determina să îndeplinească

acțiuni ce intră în atribuțiile de serviciu a acestora sau contrar acestora în

vederea anulării contractului de vânzare -cumpărare a terenului adjudecat

de către SRL „Aniplan” sau în cazul calificării unei fapte conform art. 326

din Codul penal este obligatoriu identificarea acestui element a infracțiunii

specificate, că inculpatul are influență sau că susține că are influență asupra

unei persoane publice, persoane cu funcție de demnitate publică, pentru a-l

face să îndeplinească sau nu acțiuni în exercitarea funcției sale;

- la caz se constată cu certitudine că Zaharia Alexandru a pretins și

primit banii în sumă de 170 000 de lei în scopul de a nu întreprinde acțiuni

în vederea anulării rezultatelor licitației prin care SRL „Aniplan” a fost

desemnată câștigător deci contrar intereselor „cumpărătorului de influență”

adică SRL „Aniplan” în persoana lui Ungureanu Alexei;

15

- în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești s-a

constatat cu certitudine că Zaharia Alexandru a pretins și primit banii pentru

a nu întreprinde acțiuni specifice atribuțiilor sale funcționale și anume

convocarea consiliului local cu propunerea de anulare a rezultatelor licitației

sau depunerea unei cereri de chemare în judecată cu solicitarea declarării

nulității contractului de vânzare-cumpărare a terenului adjudecat în arma

licitației de către SRL „Aniplan” și nu de anulare a rezultatelor licitației de

sine stătător după cum a apreciat instanța de fond, deci inculpatul nu era

sigur că va reuși cele expuse în schimbul banilor însă a amenințat că va

întreprinde acțiuni specifice atribuțiilor de serviciu în acest scop;

- prin probele cercetate în prezenta cauză penală se regăsesc

modalitățile de realizare a laturii obiective a coruperii pasive de pretindere,

primire și acceptare a sumei de 170 000 lei, fapta inculpatului

Zaharia Alexandru urmând a fi calificată în baza art. 324 alin. (3) lit. b) Cod

penal;

- învinuirea adusă inculpatului este una concretă și deplin descrisă în

actul de învinuire, fără a crea careva incertitudini, or, fapta infracțională

incriminată lui Zaharia Alexandru conform actului de învinuire a constat în

„estorcarea de la administratorul SRL „Aniplan” a sumei de bani în vederea

desemnării câștigătorului la licitație; fapta infracțională săvârșită de

Zaharia Alexandru este corect delimitată în mai multe etape: banii urmând

a fi transmiși doar după semnarea contractului și înregistrarea la OCT și

doar ulterior, după ce acest contract a fost înregistrat în modul prevăzut de

lege și din considerente că Zaharia Alexandru nu a recepționat suma de bani

estorcată el a început a amenința cu anularea licitației, or, scopul infracțiunii

fiind unicul de a obține prin estorcare de la Ungureanu Alexei suma pretinsă

de 200 000, ulterior negociată la 170 000 lei solicitată în vederea câștigării

licitației petrecute și doar ulterior estorcată prin schimbarea metodei și

recurgerea la amenințare;

- instanța în mod greșit a apreciat acțiunile inculpatului

Zaharia Alexandru în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, fără a face acea

delimitare de fapta prevăzută la art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal, or,

termenul „influență”, în sensul art. 326 Cod penal, este folosit în sens de

aptitudine de a modifica comportamentul factorului de decizie în sensul

dorit, respectiv, de al determina să facă o favoare sau să ia o decizie

favorabilă; pretinderea ca modalitate normativă a acțiunii prejudiciabile a

art.326 Cod penal se deosebește de conținutul noțiunii „pretindere” utilizată

în alin.(1) art.324 Cod penal;

16

- instanța de apel, la adoptarea deciziei, a repetat eroarea de drept

admisă de către prima instanța și nu a dat apreciere justă suportului

probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încât concluzia instanței de apel

este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase

cercetări în instanță, făcându-se referire la declarațiile detaliate ale

participanților la proces, iar în astfel de condiții, instanței de penal, îi

rămânea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu in punct

de vedere al coroborării lor.

11.2. În motivarea recursului ordinar, avocatul a menționat că:

- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu

de probe pertinente, concludente și utile din care ar fi posibil de concluzionat

că fapta cet. Zaharia Alexandru întrunește elementele constitutive ale

infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) sau art. 324 alin. (3) lit. b)

Cod penal;

- învinuirea înaintată cet. Zaharia Alexandru și starea de fapt

constatată de instanța de fond în partea infracțiunii constatate nu și-a găsit

pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele

administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în mod eronat;

- din cuprinsul hotărârilor judecătorești se observă că instanțele de

judecată nu au apreciat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității probele cercetate în raport cu circumstanțele stabilite

în cauză, fiind încălcate prevederile art. 101 Cod de procedură penală, iar

simpla descriere a probelor fără aprecierea acestora duce la adoptarea unei

sentințe nemotivate;

- inculpatul Zaharia Alexandru a fost provocat la săvârșirea

infracțiunii imputate, de către martorul denunțător Ungureanu Alexei, care

a acționat sub controlul organului de urmărire penală, iar partea acuzării nu

a demonstrat că în lipsa acțiunilor provocatoare ale lui Ungureanu Alexei,

ar fi fost săvârșită infracțiunea de corupere pasivă de către

Zaharia Alexandru;

- potrivit învinuirii formulate în rechizitoriu rezultă că

Zaharia Alexandru a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 324 alin.(3) lit. b) Cod penal - coruperea pasivă săvârșită în proporții

deosebit de mari, însă procurorul nu a indicat în rechizitoriu mijloacele și

modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinovăției,

motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei;

17

- acuzatorul de stat nu a indicat în rechizitoriu actul normativ sau

actul administrativ care reglementează atribuțiile de serviciu ale

inculpatului;

- instanța de judecată urma să identifice care anume erau atribuțiile

de serviciu ale primarului comunității și ce acțiuni concrete puteau fi

îndeplinite de acesta în vederea exercitării funcției publice deținute.

Clarificând aceste chestiuni, cu ușurință se va putea stabili dacă primarul

sat. Lărguța din r-nul Cantemir era sau nu în drept să intervină în mod legal

asupra unei proceduri de licitație încheiată, ce a fost organizată în baza

Regulamentului privind licitațiile cu strigare și reducere;

- instanța de apel în decizia sa nu a indicat motivele apelului părții

apărării și nu s-a pronunțat detaliat asupra motivelor respingerii apelului

apărătorului declarat împotriva sentinței;

- instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile martorilor

Rotaru Gheorghe, Marcu Grigore și Baraghin Viorel, care fiind audiați în

instanța de judecată sub jurământ, au confirmat că banii în sumă de 170000

lei au fost transmiși lui Zaharia Alexandru în calitate de donație pentru

procurarea unui gard la biserica din sat;

- acțiunile lui Zaharia Alexandru nicidecum nu întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, în special, latura

obiectivă și subiectivă a acesteia;

- instanța de apel nu a executat indicațiile instanței de recurs,

rezultate din decizia adoptată la 22 ianuarie 2019.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi

admise, din considerentele ce urmează a fi descrise.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate în speță,

acestea se întemeiază pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427

18

alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor

invocate în recursuri și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul constată

că criticele aduse de către titularii cererilor de recurs și-au găsit parțial

confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează

a fi desființată, deoarece la o nouă rundă a procedurilor de judecare a cauzei

în ordine de apel din următoarele considerente.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia

să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel

sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a

fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect

au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la

dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată

urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare.

Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

19

Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că potrivit art. 436

alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile

instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne

cea care a existat la soluționarea recursului.

În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea

cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod

corespunzător.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar

erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, întrucât

decizia contestată nu conține motive clare pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal lărgit

remarcă, că în speța dedusă judecății, prin deciziile Colegiului penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție din 05 decembrie 2017 și din 22 ianuarie 2019,

deciziile instanțelor de apel din 17 mai 2017 și din 02 mai 2018 au fost casate

total cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Astfel, în deciziile instanței de recurs de remitere a cauzei la rejudecare

au fost date indicații clare, în privința cărora instanța de apel la o nouă

rejudecare urma să se expună și să țină cont, însă contrar acestor indicații,

aspectele evidențiate au fost lăsate fără soluționare sau examinate

superficial.

În acest sens, se reține că în rezultatul examinării în două seturi de

proceduri consecutive în fața instanței de recurs, instanței de apel i-au fost

date indicații clare privind necesitatea examinării învinuirii înaintate în

cauza dată cu elucidarea a tuturor circumstanțelor esențiale ce determină

incontestabil vinovăția persoanei, calificarea juridică corectă a acțiunilor

inculpatului Zaharia Alexandru, precum analizate și argumentele invocate

de partea apărării care solicită achitarea persoanei.

Astfel, instanța de apel urma să examineze amănunțit cererile de apel

și să dezbată prin argumente temeinice cele două critici esențiale expuse de

apărătorul inculpatului în privința calificării acțiunilor inculpatului în baza

art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal și în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal,

fapt ce nu a fost îndeplinit.

În special instanța de apel urma să țină cont și de remarca instanței de

recurs cu referire la faptul că deși prima instanță a ajuns la concluzia

reîncadrării acțiunilor inculpatului de la art. 324 Cod penal la art. 326 Cod

20

penal, totuși fapta reținută de instanță este identică celei descrise în

rechizitoriu.

La remiterea cauzei la rejudecare instanța de recurs ordinar a accentuat

și faptul că învinuirea înaintată lui Zaharia Alexandru este una incertă și

incompletă, deoarece în conținutul rechizitoriului urma a fi descrisă

formularea învinuirii care i se incriminează persoanei cu încadrarea juridică

a acțiunilor lui.

Prin urmare aceste aspecte urmau să fie luate în considerație de către

instanța de apel la rejudecarea cauzei, or, în situația în care aceasta a ajuns

la concluzia menținerii sentinței prin care acțiunile inculpatului au fost

reîncadrate în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, instanța de apel urma

ca în conținutul deciziei adoptate să descrie, în cazul constatării

incontestabile a faptelor imputate.

La caz, potrivit rechizitoriului, Zaharia Alexandru a fost deferit justiției

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) Cod penal -

coruperea pasivă săvârșită în proporții deosebit de mari, iar prima instanță a

recalificat acțiunile inculpatului Zaharia Alexandru în baza art. 326 alin. (3)

lit. a) Cod penal - traficul de influență, adică pretinderea, acceptarea și primirea,

personal de bani în proporții deosebit de mari, pentru sine, în calitate de persoană

care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să nu

îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale.

Fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de către acuzatorul de

stat și de către partea apărării, instanța de apel a ajuns la concluzia menținerii

sentinței cu privire la recunoașterea vinovăției inculpatului Zaharia

Alexandru în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Analizând decizia instanței de apel, Colegiul penal lărgit reține ca fiind

întemeiate argumentele recursurilor cu privire la încălcarea prevederilor

art. 436 Cod de procedură penală de către instanța de apel, întrucât instanța

nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, și menținând soluția

primei instanțe cu privire la reîncadrarea acțiunilor inculpatului

Zaharia Alexandru în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, a constatat fapta

ca fiind dovedită, reținând aceeași învinuire adusă inculpatului Zaharia

Alexandru de către organul de urmărire penalăîn baza art.324 Cod penal,

prin ce au fost încălcate prevederile art. 385 alin. (1) pct. 1), 2) Cod procedură

penală, și anume, nu a fost soluționată chestiunea dacă a avut loc sau nu

fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost

săvârșită de inculpat, iar dacă a fost săvârșită altfel decât în actul de

învinuire, aceasta urma să fie descrisă conform acțiunilor constatate de trafic

de influență.

21

Colegiul penală lărgit constată că instanța de apel de asemenea nu a

ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 384 alin. (3) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârea instanței de judecată trebuie să

fie legală, întemeiată și motivată. În decizia Curții de apel au fost catalogate

probele administrate, au fost descris preponderent modalitatea teoretică în

care instanțele constată vinovăția persoanei, în final concluzionând precum

că, în asemenea circumstanțe, Zaharia putea să influențeze Comisia de

licitație, fapt ce confirmă traficul de influență. Aici, este hotărâtor faptul

argumentării existenței sau nu a probelor care confirmă potrivit învinuirii

pretinderea, acceptarea și primirea banilor pentru a îndeplini sau a nu

îndeplini atribuțiile de serviciu, precum și existența probelor ce

demonstrează susținerea inculpatului că are influență asupra persoanelor cu

funcție publică, probe la care face referire apărare. În acest context probele

prezentate de partea acuzării, cât și de partea apărării urmează a fi analizate

profund, prin prisma veridicității, concludenții, sub aspectul coroborării, nu

doar reproducerea acestora.

Potrivit practicii judiciare constante, una din condițiile adoptării unei

sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele

constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să

îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze

toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași

consecutivitate.

Față de considerentele mai sus arătate, Colegiul penal lărgit constată

că lipsa unei analize ample a circumstanțelor care au determinat soluția

instanțelor constituie erori, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de

recurs ordinar. Erorile menționate se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a

soluției instanței de apel.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture

erorile menționate, să țină seama de motivele expuse, care au servit temei de

casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de

procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin

prisma prevederilor art. art. 384-397 Cod de procedură penală, și să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel, precum și

argumentelor din recursuri, iar în dependență de datele obținute, instanța

de apel urmează să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care

să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, precum și să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, argumentând clar

22

concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în

pct. 14 al prezentei decizii.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către

avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului, casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2019, în cauza

penală în privința lui Zaharia Alexandru XXXXX și dispune rejudecarea

cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia, nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 10 iulie 2020.

Președinte Boico Victor

Judecători Cobzac Elena

Craiu Nicolae

Burduh Victor

Bejenaru Iurie

23