1ra-1466/2017 — art. 287 al. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 al. 3 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 16 CPP
1ra-1466/2017 — art. 287 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1466/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 05 decembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte - Ursache Petru, judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Gaina Rodica în numele inculpatului Romaneț Alexandru, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2017, în cauza penală privindu-l pe Romaneț Alexandru Xxxxx, născut la xxxxx, originar din s. xxxxx, r-nul xxxxx și domiciliat în s. xxxx, r-nul xxxx. Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei: 1. 16.09.2016 – 26.04.2017 (prima instanță); 2. 16.05.2017 – 28.06.2017 (instanța de apel); 3. 18.08.2017 – 05.12.2017 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Bălți din 26 aprilie 2017, cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Romaneț Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani 6 luni. În baza art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe o perioadă de probațiune de 1 an. Acțiunea civilă intentată de către partea vătămată Rotaru Oleg a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea de la Romaneț Alexandru în beneficiul lui Rotaru Oleg a prejudiciului material în sumă de 7000 lei și prejudiciului moral de 40000 lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Romaneț Alexandru la data de 15.08.2016, aproximativ la ora 03:30, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de 1 drept și morale de comportare în societate, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, manifestând, prin conținutul lor o obrăznicie deosebită, aflându-se în loc public și anume pe str. Kiev din mun. Bălți, în preajma stației de alimentare cu petrol „Lukoil”, unde din motive neîntemeiate, coborând din salonul automobilului de model „VW Golf” cu n/î „Xxxxx”, și apropiindu-se de Rotaru Oleg, care în acel moment se afla pe trotuarul părții carosabile din str. Kiev, mun. Bălți, împreună cu două persoane identificate de către organul de urmărire penală, fără nici un motiv a aplicat în privința lui Rotaru Oleg violență fizică manifestată printr-o lovitură cu o bâtă din lemn în regiunea feței. Ca urmare Rotaru Oleg a fost transportat de urgență la spital. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 354D din 24.08.2016, la Rotaru Oleg s-a constatat traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, edem a nasului și escoriații a feții, care au fost produse în rezultatul acțiunilor traumatice a unui obiect contondent dur posibil și cu bâta de lemn suplimentar prezentată, în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță, care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară. Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Romaneț Alexandru în baza art. 287 alin. (3) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă acte huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșit cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Gaina Rodica în numele inculpatului Romaneț Alexandru, solicitând casarea parțială a acesteia în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie încasat de la Romaneț Alexandru în beneficiul părții vătămate Rotaru Oleg prejudiciul moral în mărime echitabilă, iar în partea prejudiciului material solicitat să fie respinsă acțiunea civilă ca neîntemeiată și neprobată. În argumentarea apelului s-a invocat că: - nu au fost prezentate probe, care ar demonstra solicitarea încasării prejudiciului material, acesta fiind unul declarativ; - prima instanță motivându-și soluția în latura civilă, s-a bazat pe normele legale fără să fi raportat speța în cauză la normele expuse în sentință; - textul acțiunii civile depuse de partea vătămată și textul sentinței în latura admiterii prejudiciului material sunt identice, fără ca instanța de judecată să se 2 expună nemijlocit, care probe anexate la acțiunea civilă denotă suportarea de către partea vătămată Rotaru Oleg a prejudiciului în sumă de 7000 lei; - în latura stabilirii prejudiciului moral prima instanță nu și-a argumentat soluția, fiind una ce contravine prevederilor Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 09.10.2006 cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce reglementează repararea prejudiciului moral; - prima instanță nu a luat în considerare circumstanțele cazului judecat, când a dispus încasarea de la inculpat a sumei de 40000 lei cu titlu de prejudiciu moral; - nu s-a luat în considerare situația materială a inculpatului, posibilitățile financiare a ultimului, care nu este încadrat în câmpul muncii, fiind student la contract, fiind la întreținerea mamei, care-l educă și întreține de una singură.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat, fiind menținută sentința contestată fără modificări.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, care se confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate în prima instanță și de apel, acțiunile inculpatului fiind corect calificate de către prima instanță în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. La fel, instanța de apel a indicat că argumentele invocate în apelul avocatului, referitor la acțiunea civilă sunt contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către prima instanță și cea de apel pe parcursul judecării cauzei. Totodată, instanța de apel a menționat că prezenta cauză a fost judecată de către instanța de fond în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, acceptate în corespundere cu alin. (3) a normei indicate, de către inculpatul Romaneț Alexandru, prin cererea depusă personal până la începerea cercetării judecătorești pe caz. În acest sens, instanța de apel a mai notat că inculpatul Romaneț Alexandru a depus în instanța de fond declarații consecvente referitor la fapta comisă și a recunoscut pe deplin vinovăția adusă de comiterea infracțiunii imputate, inclusiv și prejudiciul material cauzat prin infracțiune. În consecință, instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat și legal a dispus admiterea acțiunii civile, dispunând încasarea de la Romaneț Alexandru în beneficiul lui Rotaru Oleg prejudiciul material în sumă de 7000 lei și prejudiciul moral în sumă de 40 000 lei. 3 Instanța de apel a considerat că deși inculpatul a recunoscut vina în cele comise și a înaintat cerere în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, dânsul nu a recuperat dauna părții vătămate și a încercat să găsească scuză faptelor sale. Astfel, reieșind din cele menționate, instanța de apel a atestat că la repararea prejudiciului moral, în speța dată instanța constată un raport de cauzalitate între faptele inculpatului și existența prejudiciu moral, însă suma solicitată în calitate de daună morală - 50000 lei este una neechitabilă și neobiectivă. Luând în considerare gravitatea daunelor morale cauzate părții vătămate Rotaru Oleg, din faptul recunoașterii vinei de către inculpat, din faptul căinței acestuia, însă care nu a recuperat dauna părții vătămate și nu a încercat să ajungă la un numitor comun cu aceasta, încercând să găsească scuză faptelor sale, instanța de apel a concluzionat că prima instanță corect a stabilit cuantumul prejudiciului moral în dependență de suferințele fizice și psihice, și în dependență de comportamentul inculpatului, în sumă de 40000 lei, sumă care în aprecierea instanței de apel este una echitabilă și rezonabilă în speța dată. În acest sens s-au menționat și împrejurările cinice de comitere a acțiunilor huliganice și motivarea expusă de partea vătămată în ședința instanței de apel referitor la prejudicierea imaginii sale ca om de afaceri și persoană cunoscută în mediul de afaceri al mun. Bălți. Referitor la prejudiciul material încasat în beneficiul părții vătămate, instanța de apel a specificiat că acesta a argumentat cheltuielile suportate prin procurarea medicamentelor necesare pentru tratament, cheltuieli de transport - confirmate prin bonuri de casă, deteriorarea hainelor în care a fost îmbrăcat în timpul acțiunilor huliganice și prejudiciul ratat prin sistarea afacerii administrate pe perioada aflării în spital - toate acestea fiind estimate în sumă de 7000 lei, sumă acceptată de către prima instanță.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Gaina Rodica în numele inculpatului Romaneț Alexandru, care indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă încasarea de la Romaneț Alexandru în beneficiul părții vătămate Rotaru Oleg a prejudiciului moral în mărime echitabilă faptei comise de inculpat, iar în partea prejudiciului material să fie respinsă acțiunea civilă ca neîntemeiată și neprobată. În argumentarea recursului se invocă că: - la acțiunea civilă depusă de partea vătămată Rotaru Oleg, nu au fost anexate probe, care ar demonstra solicitarea încasării prejudiciului material, acesta fiind unul declarativ. Instanța de apel, motivându-și soluția în latura civilă, s-a bazat pe normele legale fără să fi raportat speța în cauză la normele expuse în decizie; 4 - instanța de apel nu s-a expus nemijlocit, care probe anexate la acțiunea civilă denotă suportarea de către partea vătămată Rotaru Oleg anume a prejudiciului în sumă de 7000 lei; - instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că au fost deteriorate hainele părții vătămate, însă în acest sens de către partea vătămată nu au fost prezentate careva probe, ce anume a fost deteriorat și cât costă hainele deteriorate; - soluția instanței a fost motivată prin prejudiciul ratat în urma sistării afacerii administrate pe perioada aflării la spital de către partea vătămată - în acest sens instanței nefiind prezentată nici o probă sau argument, sunt niște argumente ale părții vătămate nefondate, neprobate, ce contravin circumstanțelor cazului judecat, argumente reținute de instanța de apel, contrar prevederilor legale; - în latura stabilirii prejudiciului moral instanța de apel nu și-a argumentat soluția, fiind una ce contravine prevederilor pct. 25 a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 09.10.2006 cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce reglementează repararea prejudiciului moral; - motivarea instanței de apel în latura admiterii prejudiciului moral, contravine probelor din dosar, deoarece administratorul unei saune nu poate fi considerat un om de afaceri destul de cunoscut în mediul de afaceri, căruia i-a fost prejudiciată imaginea prin acțiunile ilegale ale inculpatului Romaneț Alexandru. Din cazul dat s- a făcut o exagerare a consecințelor acțiunilor ilegale ale inculpatului, astfel s-a creat imaginea unei părți vătămate foarte prejudiciate, parte vătămată, care la fel nu a procedat corect în situația creată, lăsând semne de întrebare referitor la comportamentul său.
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din motiv că este vădit neîntemeiat, menționând că deciziile instanțelor inferioare ce țin de recuperarea prejudiciul moral sunt corecte și conforme exigențelor legale, bazate pe dispozițiile art. 1423 alin. (1) și (2) Cod civil și, ambele instanțe și-au motivat suficient soluțiile în acest sens, luând în considerare caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al inculpatului, de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanelor vătămate, de circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vinovate. La fel, a punctat că acțiunea civilă în partea recuperării prejudiciului material a fost soluționată conform prevederilor art. 387 Cod de procedură penală, fiind bazată pe probe care confirmă cuantumul despăgubirilor materiale și a cheltuielelor de judecată.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. 5 Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre dacă nu se agravează situația condamnatului. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul penal lărgit menționează că recurentul drept temei pentru declararea recursului, a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală și anume că norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că acest temei de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, însă din textul recursului declarat rezultă prezența temeiului neinvocat de recurent prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în partea motivării instanței de apel a admiterii acțiunii civile, or decizia instanței de apel în această parte nu curpinde motivele pe care își întemeiază soluția, acest temei găsindu-și confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei. În această ordine de idei, la caz, Colegiul penal lărgit atestă că partea vătămată Rotaru Oleg, a depus acțiune civilă la faza urmăririi penale (f.d. 59 - 61), prin care a solicitat restituirea prejudiciului material cauzat prin infracțiune în mărime de 7000 lei, precum și a prejudiciul moral în mărime de 50000 lei, susținându-și pretențiile materiale și morale pe parcursul judecării cauzei, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel. Prin sentința primei instanțe a fost admisă parțial acțiunea civilă intentată de către partea vătămată Rotaru Oleg, fiind dispusă încasarea de la Romaneț Alexandru în beneficiul lui Rotaru Oleg a prejudiciului material în sumă de 7000 lei și prejudiciului moral în sumă de 40000 lei, soluția ce a fost menținută fără modificări de către instanța de apel. 6 În acest sens, Colegiul penal lărgit verificând materialele cauzei și analizând hotărârile judecătorești a instanțelor ierarhic inferioare, conchide că la adoptarea soluției în cauză în partea laturii civile, instanțele de judecată nu au ținut cont pe deplin de circumstanțele cauzei și au adoptat o soluție neîntemeiată, or prejudiciul material de 7000 lei nu a fost probat, iar prejudiciul moral de 40000 lei este unul inechitabil și neproporțional gravității faptei săvârșite, stării materiale și familiale a inculpatului, coraportate la suferințele fizice (vătămare ușoară) și psihice invocate de partea vătămată, circumstanțe ce nu au fost luate corect în considerare de către instanțele de judecată. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează că nu poate accepta soluția instanțelor de judecată prin care s-a dispus încasarea din contul lui Romaneț Alexandru în beneficiul părții vătămate Rotaru Oleg a prejudiciului material în sumă de 7000 lei, or acest cuantum nu este bazat pe careva probe concrete, or la materialele cauzei sunt anexate niște copii a bonurilor fiscale (f.d. 62), prin care se confirmă că partea vătămată a suportat cheltuieli în rezultatul comiterii infracțiunii doar în cunantum de 1612,45 lei, în rest nu este confirmată prin probe dauna materială. La fel, instanța de recurs ordinar stabilește că în prezenta cauza penală inculpatul a recunoscut vina în cele comise și a înaintat cerere în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, s-a căit sincer de fapta comisă, este tânăr, student la contract (f.d. 84) și se află la întreținerea mamei sale, este caracterizat pozitiv (f.d. 74). În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit coraportând suferințele fizice și psihice invocate ca fiind suportate de partea vătămată, precum și circumstanțele cauzei menționate supra, gravitatea infracțiunii săvârșite și personalitatea inculpatului Romaneț Alexandru, consideră că în speță, este echitabilă compensarea prejudiciului moral în mărime de 20000 lei.
În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursul ordinar declarat urmează a fi admis, cu casarea în partea laturii civile sentința și decizia instanței de apel, rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă parțial acțiunea civilă intentată de partea vătămată Rotaru Oleg, cu dispunerea încasării din contul inculpatului Romaneț Alexandru în beneficiul lui Rotaru Oleg, prejudiciul material probat în mărime de 1612,45 lei, și prejudiciul moral echitabil în mărime de 20000 lei.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Gaina Rodica în numele inculpatului Romaneț Alexandru, casează în partea laturii civile sentința Judecătoriei 7 Bălți din 26 aprilie 2017 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2017, în cauza penală privindu-l pe Romaneț Alexandru Xxxxx, rejudecă cauza în această parte pronunțînd următoarea hotărîre. Se admite acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Rotaru Oleg față de Romaneț Alexandru. Se încasează de la Romaneț Alexandru în beneficiul lui Rotaru Oleg prejudiciul material în sumă de 1612,45 lei (una mie șase sute douăsprezece lei și patruzeci și cinci bani) și prejudiciul moral în sumă de 20000 lei (douăzeci mii lei). În rest, acțiunea civilă se respinge. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 04 ianuarie 2018. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Toma Nadejda Țurcan Anatolie 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.