1ra-1731/17 — art. 287 alin.2; 152 alin.2 CP

1ra-1731/17 — art. 287 alin.2; 152 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1731/17

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocatul Puică Sergiu în numele inculpatului și partea vătămată Popa Mihail, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 21

septembrie 2017 și sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Central din 13 aprilie 2017, în

cauza penală în privința lui

Moraru Denis Xxxxx, născut la xx.xx.xxxx,

originar și domiciliat în xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 23.06.2016 - 13.04.2017;

Instanța de apel: 18.05.2017 - 21.09.2017;

Instanța de recurs: 13.11.2017 - 06.12.2017.

C O N S T A T Ă:

Denis fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152

alin. (2) lit. e) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă:

- în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal - amendă în mărime de 800 (opt sute)

unități convenționale;

- în baza art. 152 alin.(2) lit. e) Cod penal - închisoare pe termen de 5 (cinci) ani,

cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită sub formă de închisoare, a fost

suspendată condiționat pe termen de probă de 5 (cinci) ani.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cenușă Marcel și s-

a dispus încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate a prejudiciului moral în

sumă de 7 000 (șapte mii) lei.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Popa Mihail și s-a

dispus încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate prejudiciul moral în sumă

de 15 000 (cincisprezece mii) lei și cheltuieli de judecată legate de asistența juridică în

sumă de 5 000 (cinci mii) lei, în total suma de 20 000 (douăzeci mii) lei.

1

decembrie 2015, aproximativ la ora 17.30 min., de comun acord și prin înțelegere

prealabilă cu persoane identitatea cărora nu a fost stabilită de către organul de urmărire

penală, aflându-se în loc public, mun. Cahul, la intersecția străzilor M. Frunze și Ștefan

cel Mare, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, exprimând lipsă

de respect față de societate cu obrăznicie deosebită, au aplicat lovituri cu mâinile și

picioarele pe diferite părți ale corpului lui Negru Alexei, anul nașterii xxxx, ale lui

Cenușă Marcel, anul nașterii xxxx și ale lui Popa Mihail, anul nașterii xxxx.

Conform raportului de expertiză nr. 485/D din 28 decembrie 2015, lui Cenușă

Marcel i-au fost cauzate leziuni corporale: echimoză pe pleoapa superioară din dreapta,

care a fost produsă la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, posibil în timpul

și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Conform raportului de expertiză nr. 484/D din 28 decembrie 2015, lui Negru

Alexei, anul nașterii xxxx i-au fost cauzate leziuni corporale: echimoze pe brațul drept,

obraz, cap, produse la acțiuni traumatice cu obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele relatate, se califică medico-legal ca vătămare corporală neînsemnată.

Acțiunile inculpatului Moraru Denis au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit.

b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de două sau mai multe

persoane.

Tot el, la 25 decembrie 2015, aproximativ la ora 17.30 minute, de comun acord și

prin înțelegere prealabilă cu persoane identitatea cărora nu a fost stabilită de către

organul de urmărire penală, aflându-se la intersecția străzilor M. Frunze și Ștefan cel

Mare, mun. Cahul cu scopul cauzării leziunilor corporale, intenționat i-au aplicat

lovituri cu un obiect contondent dur lui Popa Mihail, anul nașterii xxxx.

Conform raportului de expertiză nr. 104/D din 28 decembrie 2015, lui Popa

Mihail, anul nașterii xxxx, i-au fost cauzate leziuni corporale: TCCI, Contuzie

cerebrală gravitate medie, focar de contuzie temporo-bazal pe stânga, plagă confuză pe

cap produsă la acțiune traumatică cu obiect contondent dur, aplicată la nivelul capului

la 25 decembrie 2015, se califică medico-legal ca vătămare corporală medie cu

dereglarea sănătății de lungă durată.

Acțiunile inculpatului Moraru Denis au fost încadrate în baza art.152 alin.(2) lit.

e) Cod penal, conform indicilor - vătămarea intenționată medie a integrității corporale,

care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151 Cod

penal, dar care a fost urmată de o dereglare îndelungată a sănătății, săvârșită, de două

sau mai multe persoane.

3.1. avocatul Andrei Boghian în numele inculpatului, care a solicitat casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Moraru Denis să

2

fie achitat de comiterea infracțiunilor incriminate din motivul lipsei în acțiunile sale a

componenței de infracțiune.

În susținerea apelului a invocat că declarațiile părților vătămate nu pot fi puse la

baza sentinței de condamnare, pe motiv că din conținutul acestora reiese că nici una

din părțile vătămate nu a văzut cine i-a lovit și nu indică concret că anume Moraru

Denis a aplicat loviturile asupra părților vătămate.

Consideră că nu există probe suficiente care ar demonstra vinovăția inculpatului

în săvârșirea infracțiunilor incriminate, având în vedere că declarațiile părților

vătămate nu întrunesc condițiile prevăzute de art. 95 alin. (1) Cod de procedură penală,

și în conținutul acestora se regăsesc elemente contradictorii.

Declarațiile lui Zgîrcibabă Mihail, care a văzut personal derularea evenimentelor

și a împrejurărilor în care li s-au aplicat lovituri părților vătămate, totodată declarând

că inculpatul nu a aplicat nici o lovitură, urmează a fi apreciate drept obiective.

Ca rezultat al examinării tuturor probelor rezultă că sunt îndoielnice declarațiile

părților vătămate sub aspectul concludenții lor, adică trezesc dubii în ce privește

legătura de cauzalitate dintre acțiunile inculpatului și vătămările produse, în contextul

în care, mai erau două persoane neidentificate de organele de urmărire penală.

3.2. partea vătămată Popa Mihail, care a solicitat casarea sentinței, doar în partea

stabilirii pedepsei și laturii civile, rejudecarea cauzei în această parte cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Moraru

Denis, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.

b) și art. 152 alin.(2) lit. e) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă prin cumul de

infracțiuni sub formă de închisoare pe termen de 6 ani, cu ispășirea în penitenciar de

tip semiînchis. Totodată a solicitat încasarea din contul inculpatului în beneficiul său a

prejudiciului moral în mărime de 60 000 lei și prejudiciul material în mărime de 5 000

lei cu titlu de asistență juridică.

În susținerea apelului a invocat drept incorectă concluzia instanței de fond precum

că suma solicitată este exagerată și nu corespunde suferințelor de fapt, or din

materialele cauzei rezultă că starea sănătății sale a fost prejudiciată considerabil, fapt

confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr.104/D din 25 martie 2016.

Maltratarea sa fizică și morală din partea inculpatului, i-a produs suferințe psihice

ireversibile, i-a fost atinsă reputația, fiind maltratat în plină stradă, în centrul orașului

Cahul, îl cunoaște multă lume deoarece este un activist civic, a fost lider de partid, a

activat în diferite posturi de conducere. Suma de 60 000 lei care o solicită nu este astăzi

o sumă colosală, luându-se în calcul prețurile inclusiv la medicamente pentru

reabilitare, care mereu sunt în creștere.

De asemenea consideră că inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă prea blândă,

or acesta, atât la urmărirea penală cât și în instanța de judecată n-a recunoscut vina, a

înaintat diverse versiuni de apărare încercând să împiedice stabilirea adevărului,

implicând mai mulți martori. Inculpatul nu a manifestat nici un semn de căință sinceră,

3

ba dimpotrivă a manifestat un comportament cinic, arogant, categoric a refuzat

restituirea pagubei morale și materiale.

Instanța nu a avut motive suficiente de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal

în privința lui Moraru Denis, pedeapsa fiind vădit neproporțională celor comise de către

acesta și urmările produse și aplicată cu abatere de la criteriile generale de

individualizare prevăzute de art. 75 Cod penal.

s-a dispus respingerea apelurilor declarate ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței

fără modificări.

4.1. Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel formulate, criticilor

expuse, audiind părțile, cercetând materialele cauzei penale, Colegiul a considerat că

instanța de fond a respectat toate prevederile procesuale la examinarea cauzei penale

și de asemenea corect a apreciat măsura de pedeapsă aplicată inculpatului, ținând cont

de circumstanțele reale și personale, de circumstanțele atenuante și agravante.

Colegiul a reținut că vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a acțiunilor lui

în baza art. 287 alin. (2) lit. b) și art.152 alin. (2) lit. e) Cod penal, se bazează pe cumulul

de probe administrate, amplu analizate și just apreciate, inclusiv declarațiile părților

vătămate, martorilor și materialele cauzei.

Instanța a reținut că situația constatată a rezultat din coroborarea declarațiilor

părților vătămate, cu cele ale martorului Curbatova Liudmila date în instanța de fond

și cu concluziile experților medici legiști efectuate în faza urmăririi penale. Față de

materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut că declarațiile inculpatului

depuse în instanța de fond cât și în instanța de apel nu coroborează cu nici un alt mijloc

de probă administrat în cauză, motiv pentru care le-a înlăturat ca nesincere.

Cât privește solicitarea inculpatului de pronunțare a unei sentințe de achitare, prin

invocarea a două temeiuri de bază, s-a constatat că cerința nu este întemeiată. Apărările

inculpatului nu au fost reținute de instanță, fiind contrazise în mod flagrant de amplul

material probator anterior prezentat. Instanța de fond a stabilit în mod întemeiat că,

acțiunile inculpatului urmau un caracter infracțional, cert a fost constatat că el a

acționat coordonat cu alte două persoane identitatea cărora nu a fost constatată, iar prin

acțiunile sale a fost încălcată ordinea publică, securitatea cetățenilor și părților

vătămate Negru Alexei, Cenușă Marcel și Popa Mihail cărora le-au fost cauzate

vătămări corporale neînsemnate și respectiv vătămare corporală medie cu dereglarea

sănătății de lungă durată.

Colegiul a considerat neîntemeiată critica apelantului precum că declarațiile

părților vătămate nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, invocând că din

respectivele declarații nu se poate constata cu certitudine cine l-a lovit pe Popa Mihail,

nici martorii nu indică concret că anume Moraru Denis a aplicat lovituri asupra părților

vătămate, or în declarațiile părții vătămate Negru Alexei clar este menționat „…am

coborât din mașină după ce am văzut că Moraru i-a aplicat o lovitură lui Popa”, de

4

asemenea și partea vătămată Cenușă Marcel clar relatează „..am văzut cum Moraru

Denis i-a aplicat o lovitură lui Popa Mihail în partea dreaptă a feței, după care eu cu

Cenușă Marcel am ieșit din mașină”. Părțile vătămate mai indică că și ulterior trei

agresori printre care se afla și Moraru Denis au aplicat concomitent lovituri, mai mult

Popa Mihail indică direct asupra inculpatului că l-a lovit din spate de la care acțiuni

a pierdut cunoștința.

Afirmațiile apelantului precum că nu există probe suficiente care ar demonstra

vinovăția în săvârșirea infracțiunilor incriminate au fost respinse deoarece părțile

vătămate au declarat, atât la urmărirea penală în timpul confruntărilor cât și în instanța

de fond, că au fost maltratați de 3 persoane unul dintre care era Moraru Denis,

afirmațiile inculpatului fiind infirmate și prin declarațiile martorului Curbatova

Liudmila, care a declarat că au fost trei agresori.

Colegiul a apreciat critic argumentul inculpatului că, părțile vătămate Negru

Alexei și Cenușă Marcel prin declarațiile lor se contrazic, invocând că inițial au

declarat că au văzut cum Moraru Denis i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea

feței, după care au declarat că toți trei au fost loviți concomitent, însă nu au văzut cine

anume, or, conflictul a avut loc în două etape, mai întâi incidentul a avut loc pe str.

Frunze, mun. Cahul, când Negru Alexei a văzut cum Moraru Denis l-a lovit pe Popa

Mihail, ulterior s-au deplasat cu mașina și după câțiva metri Popa Mihail i-a spus lui

Negru Alexei să oprească automobilul deoarece o persoană i-a făcut semn să

staționeze. S-au apropiat trei persoane, printre care era și Moraru Denis, au întrebat de

plăcuța de înmatriculare, părțile vătămate nu au reușit să răspundă deoarece au fost

loviți toți trei.

Prin urmare, Colegiul a reținut că în declarațiile părților vătămate Negru Alexei

și Cenușă Marcel nu se regăsesc elemente contradictorii, or declarațiile acestora

precum că nu au văzut cine i-a lovit se referă la cea de-a doua maltratare când de ei s-

au apropiat 3 persoane, unul fiind Moraru Denis, întrebându-i de plăcuța de

înmatriculare i-au lovit pe toți trei.

Instanța a apreciat critic afirmația inculpatului privind nevinovăția sa, deoarece

pe parcursul judecării cauzei nu au fost stabilite motive de a supune îndoielilor

declarațiile părților vătămate și ale martorului Curbatova Liudmila, acestea în cumulul

lor, dovedind cu certitudine că inculpatul a comis infracțiunea imputată, iar faptul că

acesta nu-și recunoaște vinovăția, nu constituie temei pentru pronunțarea unei hotărâri

de achitare, poziția sa fiind una de apărare.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond corect și în deplină măsură a ținut

cont de motivul și gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează și agravează răspunderea (nu au fost stabilite), de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Analizând

situația per ansamblu, Colegiul a considerat că în prezentul dosar, garanțiile cu privire

la un proces echitabil au fost respectate, atât din perspectiva dreptului intern cât și al

5

dispozițiilor art. 5 și 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Prin urmare,

pedeapsa aplicată lui Moraru Denis s-a considerat a fi una echitabilă care va atinge

scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor

persoane.

Cu referire la apelul declarat de partea vătămată Popa Mihail, Colegiul a apreciat

critic argumentul invocat de acesta precum că instanța de fond neîntemeiat a aplicat

prevederile art. 90 Cod penal în privința lui Moraru Denis or, la stabilirea pedepsei

inculpatului, instanța de judecată a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75

Cod penal, corect fiind reținut faptul că reeducarea și corectarea inculpatului este

posibilă în condițiile aplicării pedepsei cu închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal,

care va asigura atingerea scopului pedepsei penale.

Partea vătămată Popa Mihail, a contestat sentința și în latura civilă, întemeindu-și

acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material și moral pe raportul de expertiză

medico-legală nr.104D din 28 decembrie 2015, totodată anexând probe confirmative

despre existența cheltuielilor judiciare cu titlu de asistență juridică în sumă de 5 000

lei.

Instanța de apel a admis că, prin săvârșirea infracțiunii de către inculpat în privința

părții vătămate, ultimului i-au fost cauzate suferințe psihice (a fost maltratat în ziua

Crăciunului, i-a fost atinsă reputația, etc.), însă totuși a considerat că suma de 60 000

lei solicitată cu titlu de prejudiciu moral este una exagerat de mare, iar suma de 15 000

lei acordată cu titlu de prejudiciu moral va fi în măsură să aducă o satisfacție echitabilă

apelantului pentru suferințele psihice suportate. Mai mult, recunoașterea dreptului

încălcat și condamnarea inculpatului pentru comiterea faptelor prejudiciabile constituie

în sine o satisfacție. De asemenea, s-a indicat că în cazul în care Popa Mihail nu ar fi

inițiat o stare de conflict cu privire la modul în care inculpatul a parcat automobilul, nu

ar fi aplicat primul forța fizică, nu ar fi scos plăcuța cu numărul de înmatriculare de la

automobilul inculpatului, pentru care fapt a și fost sancționat cu amendă în mărime de

50 unități convenționale în baza art. 78 alin.(3) Cod contravențional, respectiva

infracțiune putea să nu aibă loc.

5.1. avocatul Puică Sergiu în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia

și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Moraru Denis să fie achitat, menționând că

nu există probe suficiente care ar demonstra vinovăția acestuia în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute atât de art. 287 alin. (2) lit. b) cât și de art. 152 alin. (2) lit. e)

Cod penal. Declarațiile părților vătămate nu sunt suficiente pentru a demonstra

vinovăția inculpatului, așa cum în conținutul acestora se regăsesc elemente

contradictorii.

5.2. Partea vătămată, Popa Mihail, care solicită casarea deciziei și sentinței cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

6

În susținerea recursului partea vătămată indică aceleași motive care au fost

invocate în cererea de apel, fiind pe larg expuse în pct. 3.2. al prezentei decizii.

5.3. Procurorul depune referință prin care solicită menținerea deciziei instanței de

apel drept legală și fondată, considerând că recursul declarat de către inculpat este vădit

neîntemeiat.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora,

din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnatului.

Referitor la recursul avocatului Sergiu Puică în numele inculpatului, Colegiul

menționează că în drept, avocatul își întemeiază recursul în baza art. 427 Cod de

procedură penală, fără a indica concret vre-un temei pentru declararea recursului din

cele 16 prevăzute la aliniatul (1), însă potrivit solicitării de achitare a inculpatului

Colegiul deduce că motivele acestuia se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct.

8) Cod de procedură penală care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, însă de fapt, din

conținutul recursului rezultă dezacordul cu aprecierea probelor care denotă nevinovăția

inculpatului în cele constatate în acțiunile sale.

În acest context, se menționează că, la etapa judecării recursului, instanța nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, acestea fiind atributul exclusiv al

instanței de fond și al instanței de apel.

Relevant este și faptul că, regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală prevede că la etapa de judecare a recursului ordinar

instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o

reapreciere a stării de fapt reținută în speță.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele

cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

7

Deși se invocă că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunilor

incriminate, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a conchis că în cursul

judecării cauzei au fost cercetate probe care înlătură orice dubiu și dovedesc cu

certitudine vinovăția lui Moraru Denis în baza art. 287 alin. (2) lit. b) și 152 alin. (2)

lit. e) Cod penal.

Necătând la faptul că inculpatul vina nu a recunoscut, instanța de apel a constatat

că vinovăția acestuia pe deplin a fost dovedită prin declarațiile părților vătămate și

martorilor care au fost întru totul confirmate prin materialele cauzei cercetate în

instanța de apel.

Colegiul menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a

actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor

elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din

punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei

motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Investită

cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești,

analizând probele administrate corect a stabilit și a reținut în sarcina lui Moraru Denis

încadrarea juridică prevăzută la art. 287 alin. (2) lit. b) și 152 alin. (2) lit. e) Cod penal.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu poate servi ca temei pentru

achitarea acestuia, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei au fost administrate

probe care confirmă cu certitudine vina lui în comiterea infracțiunilor nominalizate, iar

cele invocate de avocat sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de recurs drept

o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se scopul evitării

răspunderii penale.

Referitor la recursul declarat de către partea vătămată Popa Mihail, Colegiul

stipulează că în conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul

de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în ordine

de apel în lipsa părților vătămate Cenușa Marcel, Negru Alexei și Popa Mihail, dar cu

participarea procurorului, inculpatului, avocatului acestuia Puică Sergiu și avocatului

părții vătămate Mihail Popa, Babenco Borislav, dispozitivul deciziei fiind pronunțat

la 21 septembrie 2017, iar decizia motivată la 23 octombrie 2017, la pronunțarea

deciziei integrale nefiind prezent nici un participant la proces, fapt confirmat prin

procesul verbal al ședinței de judecată (f.d. 50-53, vol. II). Conform scrisorii anexate

la materialele cauzei (f.d. 74, vol. II), copia deciziei a fost expediată tuturor

participanților la proces la 25 octombrie 2017.

Instanța de recurs precizează că avocatul părții vătămate Popa Mihail, Babenco

Borislav, nu s-a prezentat în ședința de judecată din 23 octombrie 2017 când a avut loc

pronunțarea deciziei integrale din motive necunoscute, cu toate că despre aceasta a fost

înștiințat la 21 septembrie 2017, de unde rezultă că ultimul s-a eschivat de a fi prezent

la pronunțarea deciziei motivate.

8

Prin urmare, aceste momente certifică faptul că termenul de 30 de zile de

contestare cu recurs ordinar al deciziei instanței de apel stabilit de art. 422 Cod de

procedură penală, nu a fost respectat de către partea vătămată Popa Mihail, deoarece

recursul ordinar a fost declarat de acesta la 28 noiembrie 2017, prin urmare, Colegiul

penal consideră că recursul a fost depus peste termen, or termenul de recurs este absolut

și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca

fiind declarat peste termen, deoarece legea procesual-penală ce reglementează

procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen

a recursului.

În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței

de apel a expirat la 23 noiembrie 2017, iar partea vătămată Popa Mihail și avocatul

acestuia, au avut reala posibilitate de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și

de a declara recurs în termenul stabilit de lege.

În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul ordinar declarat de partea vătămată Popa Mihail, este inadmisibil, ca fiind

declarat peste termen.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 septembrie 2017, în cauză penală în privința lui

Moraru Denis, deoarece recursul avocatului Puică Sergiu în numele inculpatului, este

vădit neîntemeiat iar recursul părții vătămate Popa Mihail, este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 decembrie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

9