1ra-1708/2017 — art. 190 alin. 2 CP

Dosarul nr. 1ra-1708/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte - Nicolae Gordilă,

Judecători - Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 septembrie 2017, în cauza

penală în privința lui

Roșca Sorin XXXXX, născut la XXXXX originar din

XXXXX, locuitor al XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 29.07.2015 - 05.06.2017;

instanța de apel: 28.06.2017 - 06.09.2017;

instanța de recurs: 02.11.2017 - 29.11.2017.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost legal

executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza actelor

din dosar,

c o n s t a t ă :

vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea

unei pedepse sub formă de 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe un termen de 3 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu

privarea de dreptul de a exercita o activitate privind circulația bunurilor pe un termen de 3

ani și art. 217 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 1 an.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin absorbirea pedepsei

mai ușoare de pedeapsa mai aspră, s-a stabilit pedeapsa închisoare pe un termen de 3 ani și

6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

exercita o activitate de circulație a drogurilor pe un termen de 3 ani.

În baza art. 85 Cod penal, i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă pe un termen de 5 ani

și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a exercita o activitate de circulație a drogurilor pe un termen de 3 ani, cu

privarea de dreptul de a exercita o activitate privind circulația bunurilor pe un termen de 3

ani.

martie 2015, în jurul orei 12:00, prin abuz de încredere, aflându-se în preajma restaurantului

„Steauna Norocului" situat în or. Drochia, a obținut un laptop de model „Asus" de la

minorul Zuza Andrei, sub pretextul de gaj, care ulterior la înstrăinat, astfel i-a cauzat

proprietarului un prejudiciu material în sumă de 6 990 lei.

Prin acțiunile sale infracționale Roșca Sorin a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.

190 alin. (1) Cod penal.

Tot el, la 18 martie 2015, în jurul orei 16:30, prin abuz de încredere, aflându-se în

apropierea blocului locativ situat în or. Drochia, str. Lazăr Dubinovschi, 20, a obținut un

telefon mobil de model „IPhone5S" de la cet. Cuznețov Vitalie, sub pretextul de a telefona o

persoană, apoi împreună cu bunul sustras a părăsit locul infracțiunii, cauzându-i

proprietarului un prejudiciu material considerabil în suma de 12 000 lei.

Prin acțiunile sale Roșca Sorin a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) lit.

c) Cod penal.

La 16 aprilie 2015, aproximativ la ora 08:00, în timpul percheziției efectuate la

domiciliul cet. Roșca Sorin au fost depistate două fragmente din butelii din material

polimeric, pe suprafața internă a cărora se observă depuneri a unei substanțe de culoare

brună, asemănătoare cu substanțele narcotice, care au fost ridicate de la fața locului.

Potrivit raportului de expertiză chimică nr. 3482 din 05 mai 2015, depunerile de pe

suprafața fragmentelor de butelii din material polimeric, care au fost ridicate în rezultatul

percheziției de la domiciliul lui Roșca Sorin, reprezintă substanță narcotică-rășina de

canabis. Cantitatea substanței narcotice-rășina de canabis, constituie 0,11 grame (0,04

gr.+0,07 gr. stare uscată).

Prin acțiunile sale infracționale Roșca Sorin a comis infracțiunea prevăzută de art. 217

alin. (2) Cod penal.

Nefiind de acord cu sentința în cauză, procurorul a declarat apel prin care a solicitat casarea

sentinței instanței de fond, cu încasarea de la Roșca Sorin a cheltuielilor judiciare - în

mărime de 510 lei, care constituie costul expertizei judiciare.

2

a dat o apreciere veridică a probelor administrate pe parcursul urmăririi penale și în ședința

de judecată, corect a calificat faptele încriminate inculpatului, însă neîntemeiat nu a dispus

încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 510 lei, pentru efectuarea expertizei

judiciare pe droguri.

respins ca nefondat apelul declarat de către procuror, cu menținerea sentinței atacate.

Instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect nu a încasat de la Roșca Sorin

în beneficiul statului a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei chimice nr.3482, or conform

dispozițiilor art. 143 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, potrivit cărora expertiza se

dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea gradului de gravitate și a

caracterului vătămărilor integrității corporale când prin alte probe nu este posibil de stabilit

adevărul pe caz. Dispoziție alin. (2) ale aceleiași norme stipulează că plata expertizelor

judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului

de stat.

Astfel, potrivit art. 100 alin .(2) Cod de procedură penală și art. 6 par. 2 al Convenției,

sarcina probațiunii e pusă în seama organului de urmărire penală, persoana acuzată de

comiterea unui delict beneficiind de „prezumția nevinovăției” stipulată la art. 8 Cod de

procedură penală.

Mai mult, instanța de apel a indicat dispozițiile art. 15 alin. (1) ale Legii RM nr.1086 din

23.06.2000 cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-științifice și medico-legale,

cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreia, expertiza judiciară se efectuează la

ordonarea organului de urmărire penală, a procurorului, a organului împuternicit să examineze

cazurile cu privire la contravențiile administrative, a instanței judecătorești din oficiu sau la cererea

părților, în conformitate cu legislația de procedură penală, de procedură civilă, legislația cu privire la

contravențiile administrative și cu prezenta lege.

Așadar, instanța de apel ținând cont de faptul că expertiza chimică a fost ordonată de

către organul de urmărire penală în vederea constatării pentru constatarea provenienței

substanței, ce la rândul său au determinat încadrarea juridică a faptei, acțiuni procesuale ce

țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, pusă în sarcina părții acuzării, a

stabilit ca întemeiată soluția judiciară cu privire la neîncasarea cheltuielilor pentru

efectuarea ei, or, art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora, părțile, din

inițiativă proprie și pe cont

3

propriu, sunt în drept să înainteze cerere despre efectuarea expertizei pentru constatarea

circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor lor, precum

și dispozițiile Legii nominalizate mai sus ce se referă la efectuarea expertizei la cererea

părților și pe cont propriu, sunt inaplicabile cazului dat, referindu-se la alte împrejurări,

decât cele reținute la caz.

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea parțială a deciziei

în latura cheltuielilor de judecată cu încasarea în contul statului de la Roșca Sorin a

cheltuielilor de judecată în sumă de 510 lei.

Recurentul indică că, instanța de apel eronat a menținut sentința, deoarece a ignorat

solicitarea acestuia de a dispune încasarea de la inculpat în bugetul statului a cheltuielilor

suportate pentru efectuarea expertizei chimice nr. 3482 din 05 mai 2015.

Mai mult, procurorul menționează că statul nu este obligat să suporte cheltuielile de

acest gen ci le achită la momentul necesar pentru a facilita operativitatea acțiunilor

organului de urmărire penală și a nu tergiversa procesul penal.

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestuia,

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că,

este vădit neîntemeiat.

Recurentul invocă drept temeiuri pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului

când hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii.

Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că, nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat.

Conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate pe baza

4

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Ținând seama de aceste prevederi, Colegiul penal constată că, hotărârile instanțelor de

fond sunt legale și întemeiate, iar instanța de apel menținând soluția primei instanțe, la

examinarea apelului a respectat întocmai prevederile art. 414 alin. (2) și (6) Cod de

procedură penală.

Autorul recursului consideră că, instanța de apel eronat a menținut sentința, ignorând

solicitarea acuzării de a dispune încasarea de la inculpat în bugetul statului a cheltuielilor

judiciare suportate pentru efectuarea expertizei chimice nr. 3482 din 05 mai 2015, deoarece

statul nu este obligat să suporte aceste cheltuieli.

Prin urmare, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiat acest argument, deoarece

instanța de apel și-a motivat soluția în această parte, care a fost expusă pe larg la pct. 4.1.

din prezenta decizie, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei

reluare nu se mai impune.

Potrivit prevederilor art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare

sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi plătite martorilor,

părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și

asistenților procedurali. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă

legea nu prevede altă modalitate.

Potrivit art. 228 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal indică că, cheltuielile

privind efectuarea expertizei chimice menționate, pentru constatarea substanței narcotice

cât și a cantității acesteia depistată pe suprafața fragmentelor de butelii din material

polimeric, solicitate de către organul de urmărire penală, nu se includ în categoria

cheltuielilor judiciare care urmează a fi achitate de către inculpat.

Astfel, suma de 510 lei, solicitată de către procuror ca să fie încasată de la inculpat în

folosul statului, constituie cheltuieli care au fost suportate pentru efectuarea expertizei

chimice nr. 3482 din 05 mai 2015.

Colegiul penal reiterează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, fără a se examina temeinicia lor.

Ca urmare, Colegiul conchide că, temeiurile indicate de recurent nu sunt aplicabile din

punct de vedere al prezentei erorilor de drept, care ar fi temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor adoptate pe caz și potrivit legii,

se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de

drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde motive clare

și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și că recursul ordinar este unul

vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 06 septembrie 2017, în cauza penală în privința lui Roșca Sorin XXXXX, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 26 decembrie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Ion Guzun

Liliana Catan