1ra-1363/2017 — art. 151 alin. 4, 287 alin. 1 CP

1ra-1363/2017 — art. 151 alin. 4, 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1363/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru, Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin

Alerguș,

judecând, fără citarea părților recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 mai 2017, în cauza

penală în privința lui

Erineac Serghei Xxxxx, născut la xxxxx,

originar Xxxxx, Xxxxx, domiciliat Xxxxx,

Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.03.2015 - 12.05.2016;

Instanța de apel: 03.06.2016 - 17.05.2017;

Instanța de recurs: 01.08.2017 - 29.11.2017.

A C O N S T A T A T :

recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 151 alin. (4) Cod penal, la 12 ani închisoare;

- art. 287 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 12 ani 6 luni

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Erineac la 17 ianuarie 2015, aproximativ la ora 20:00, din intenții huliganice,

încălcând grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor

de drept și morale de comportare, exprimând o vădită lipsă de respect față de

societate, manifestând, prin conținutul lor o obrăznicie deosebită, aflându-se în

fața magazinului „Talisman” amplasat pe adresa str. Ștefan cel Mare, 5,

mun. Bălți, care conform art. 131 Cod penal se atribuie la loc public, fără motive

întemeiate a provocat un conflict cu cet. Eduard Goncear, pe parcursul căruia i-a

aplicat ultimului câteva lovituri cu pumnul în regiunea capului, iar când Eduard

Goncear a căzut la pământ, s-a eschivat de la fața locului.

Tot el, acționând în mod intenționat, la 17 ianuarie 2015 aproximativ la ora

20:00, aflându-se în fața magazinului „Talisman” amplasat pe adresa str. Ștefan

cel Mare, 5, mun. Bălți, fără motive întemeiate a provocat un conflict cu

cet. Eduard Goncear, pe parcursul căruia i-a aplicat ultimului câteva lovituri cu

1

pumnul în regiunea capului, de la care ultimul a căzut la pământ și la 22 ianuarie

2015, fiind în stare critică a fost internat în Spitalul Clinic Municipal Bălți, iar la

26 ianuarie 2015, a decedat.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 67 din 27 ianuarie 2017,

la Eduard Goncear au fost depistate leziuni corporale grave, periculoase pentru

viață, care au adus la decesul acestuia.

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, iar în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă.

În motivarea apelului, cu referire la învinuirea înaintată pe art. 151 alin. (4)

Cod penal, a invocat că, prima instanță nu a luat în considerare motivele invocate

de apărare, apreciindu-le critic, nu a apreciat just probele pe cauză care sunt

suficiente, directe, utile și care în ansamblu coroborează între ele confirmând că

inculpatul nu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal.

Apelantul a indicat că, instanța incorect a reținut că vina inculpatului este

dovedită prin declarațiile succesorului părții vătămate, martorilor și materialele

dosarului și a calificat acțiunile acestuia în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, or

fiind audiați în ședința de judecată, atât martorii acuzării, precum și martorii

apărării au susținut faptul că, nu Serghei Erineac l-a bătut pe Eduard Goncear.

Mai mult, succesorul părții vătămate, Natalia Goncear precum și martorul

Alexandru Goncear au afirmat cu certitudine că, partea vătămată acasă le-a

povestit că a fost bătut de două persoane.

Prima instanță a ignorat argumentele apărării și nici nu s-a expus în privința

lor într-un mod corespunzător, iar simpla repetare de către instanță a argumentelor

formulate în rechizitoriu nu poate fi recunoscută drept motivare suficientă a

sentinței așa cum prevăd normele naționale de procedură, dar și jurisprudența

CtEDO în cauzele: Suominen vs. Finlanda, Albina vs. România și Colibaba vs.

Moldova.

În opinia apelantului, judecarea cauzei a fost realizată cu încălcarea

standardelor de probațiune stabilite la nivel național de art. 8 alin. (3) Cod de

procedură penală, or instanța a pus la baza acuzării probele scrise care nu au fost

apreciate din punct de vedere al concludenței, pertinenței și veridicității, acestea

fiind doare enumerate.

Învinuirea înaintată inculpatului este bazată pe presupuneri fără a fi

confirmată prin probele administrate.

Apelantul a considerat că, afirmația primei instanțe potrivit căreia martorii

apărării nu au văzut în ce circumstanțe a fost lovită partea vătămată, este ilegală și

lipsită de sens, deoarece nici martorii acuzării nu au văzut momentul lovirii părții

vătămate și de către cine aceasta fost lovită, deci din declarațiile martorilor

acuzării la fel rezultă că aceștia nu au văzut ce s-a întâmplat, însă declarațiile lor

au fost puse la baza sentinței de condamnare.

Sentința de condamnare se bazează doar pe declarațiile succesorului părții

vătămate și martorilor date în cadrul urmăririi penale, dar nu pe cele date în prima

2

instanță, fără a fi indicat din ce cauză la baza sentinței au fost puse declarațiile

date în cadrul urmăririi penale.

Totodată prima instanță nu s-a expus referitor la personalitatea inculpatului

și la poziția succesorului părții vătămate față de acesta.

Prin sentință s-a constatat că acțiunile sale au fost corect calificate în baza

art. 151 alin. (4) Cod penal, enumerând doar semnele calificative ale infracțiunii,

fără a da apreciere tuturor circumstanțelor stabilite în ședința de judecată.

Subsidiar inculpatul a invocat că, prima instanță la examinarea cauzei a dat

dovadă de imparțialitate și contrar prevederilor art. 26 alin. (3) Cod de procedură

penală, judecătorul a fost predispus să accepte concluziile organului de urmărire

penală în defavoarea inculpatului și a început judecarea de la o idee preconcepută

că acesta a săvârșit infracțiunea incriminată.

Totodată, cu referire la învinuirea adusă pe art. 287 alin. (1) Cod penal, atât

la urmărirea penală precum și în cadrul examinării cauzei penale, inculpatul a

recunoscut vina, s-a căit sincer în cele săvârșite, însă instanța i-a aplicat o

pedeapsă prea severă.

fost admis apelul, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Serghei Erineac a fost

achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 151

alin. (4), 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că faptele nu au fost săvârșite de

inculpat.

În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că, prima instanță a

judecat unilateral și superficial cauza, în lipsa unei cercetări obiective a probelor,

cu aprecierea eronată a împrejurărilor de fapt, iar ca rezultat a constatat greșit

aspectele de drept, fapt ce a dus la emiterea unei soluții neîntemeiate și eronate.

Reluând cercetarea judecătorească potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, instanța de apel a dispus audierea nemijlocită în ședința de judecată a

succesorului părții vătămate, Natalia Goncear, a martorilor Liusea Secrieru,

Iuliana Negru, Ghenadie Melnic, Ecaterina Stasiuc, a expertului Laurențiu Grecu

și a inculpatului Serghei Erineac și a cercetat suplimentar probele administrate de

prima instanță, și anume raportul din 22 ianuarie 2015 (f.d.7, vol. I); informația

din 26 ianuarie 2015 (f.d.8, vol. I); anexa planșei fotografice la procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 29 ianuarie 2015 (f.d.10-11, vol. I); explicația din

22 ianuarie 2015 (f.d.13, vol. I); anunțul în ziarul ,,ESP” (f.d.154-155, vol. I);

procesul-verbal de interogare a succesorului părții vătămate, Natalia Goncear din

07 mai 2015 (f.d.159-163, vol. I); procesele-verbale de audiere a martorilor Elena

Moroșanu din 11 mai 2015, Anna Crivaia din 14 august 2015, Aliona Jinacai din

17 august 2015, Ghenadie Melnic din 21 decembrie 2015, Liusea Secrieru din

21 decembrie 2015, Iuliana Negru din 21 decembrie 2015, Ecaterina Leontieva

(Stasiuc) din 16 martie 2016 (f.d.166-168, 180-181, 185-186, 209-210, 211, 212,

226, vol. I); procesul-verbal de audiere a inculpatului din 17 martie 2016

(f.d.237-239, vol. I).

Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile succesorului părții

vătămate, Natalia Goncear din motiv că, acesta a indicat atât în prima instanță, cât

3

și în instanța de apel că, personal nu a văzut ca inculpatul să fi aplicat lovituri

părții vătămate.

La fel, martorul Elena Moroșanu, care se afla în acea zi la serviciu în

localul ,,Talisman”, fiind audiată a declarat că, nu a văzut dacă inculpatul a aplicat

lovituri părții vătămate și consideră că nu inculpatul era persoana care plecase de

la fața locului.

Totodată, atât în ședințele de judecată în prima instanță, cât și în instanța de

apel, inculpatul Serghei Erineac a explicat că, nu intenționa să îl lovească pe

Eduard Goncear, deoarece activează în apropiere unul de altul, se cunosc de

aproximativ de 2 ani și erau în relații bune, colegiale.

Susținerile inculpatului coroborează cu declarațiile martorilor Ghenadii

Melnic, Liusea Secrieru și Iuliana Negru, care au fost audiați în ședințele de

judecată în prima instanță și instanța de apel.

Instanța de apel a indicat că, acuzarea nu a verificat versiunea apariției la

partea vătămată a leziunilor corporale și anume a hematomului subdural subacut,

anterior zilei desfășurării evenimentelor din 17 ianuarie 2015, ținând cont de

informația că aproximativ cu două săptămâni până la evenimentele cercetate,

aceasta a mai fost implicată într-o altercație în care a avut de suferit, or, potrivit

concluziilor expertului medico-legal, Laurențiu Grecu, făcute în cadrul examinării

apelului, nu se exclude că hematomul subdural acut care a dus la decesul lui

Eduard Goncear, putea apărea cu 21 zile înaintea decesului, fapt ce pune la

îndoială că hematomul a fost provocat anume în seara respectivă, adică pune la

îndoială legătura de cauzalitate.

Mai mult, concluziile expertului nu au fost combătute de acuzare.

Cu trimitere la prevederile art. art. 8 alin. (2), (3), 19 alin. (3) Cod de

procedură penală, instanța de apel a menționat că, organul de urmărire penală a

efectuat o anchetă unilaterală, neobiectivă, incompletă și defectuoasă, or în

preajma magazinului ,,Talisman” activau și activează un șir de unități comerciale

înzestrate cu camere de luat vederi care puteau fixa evenimentele petrecute în

acea seară în fața magazinului, însă din materialele cauzei nu rezultă că organul

de urmărire penală ar fi întreprins măsuri pentru ridicarea înregistrărilor video de

la aceste unități, în așa mod fiind evitate surse directe, probante care au putut

elucida veridic circumstanțele săvârșirii infracțiunii.

Prima instanță, la fel, fără a lua în considerație toate circumstanțele cauzei,

a preluat învinuirea formulată fără a specifica pentru care motive a admis unele

probe și a respins altele, mărginindu-se doar la expunerea fabulei după

rechizitoriu și doar la redarea declarațiilor succesorului părții vătămate și a unor

martori date în cadrul anchetei preliminare și complet neglijând declarațiile date

în cadrul judecării cauzei.

Totodată, instanța de apel, cu trimitere la prevederile art. art. 93 alin. (1), 95

alin. (1), 100 alin. (1) Cod de procedură penală, a specificat că, probele reținute de

prima instanță în confirmarea vinovăției lui Serghei Erineac nu servesc la

constatarea săvârșirii infracțiunii de către ultimul, deoarece declarațiile

succesorului părții vătămate, Natalia Goncear și martorilor Elena Moroșanu,

Iuliana Negru și Ghenadie Melnic, la care instanța a făcut referire că confirmă

4

vinovăția inculpatului, nu dovedesc săvârșirea faptei infracționale incriminată lui

Erineac Serghei, din motiv că declarațiile persoanelor menționate nu au puterea

probantă în confirmarea vinovăției.

Astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a dat apreciere din

punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității probelor din dosar, a

circumstanțelor cauzei în raport cu învinuirea adusă inculpatului și a adoptat o

hotărâre neîntemeiată, deoarece acuzarea nu a prezentat probe care ar dovedi

vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei incriminate.

a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței

primei instanțe, deoarece apelul a fost greșit admis.

În motivarea recursului a invocat că, soluția instanței de apel contravine

probelor examinate de către instanțele de judecată, deoarece au fost selectate

unele secvențe care nu confirmă vinovăția inculpatului în faptele incriminate.

Prima instanță adoptând sentința de condamnare, a pus la baza acesteia

declarațiile inițiale date de succesorul părții vătămate, Natalia Goncear și a

martorilor, care coroborează cu probele administrate și cu circumstanțele cauzei.

În opinia acuzării vina inculpatului se confirmă prin: declarațiile

succesorului părții vătămate, Natalia Goncear, martorilor Natalia Naghirneac,

Alexandr Goncear, Elena Moroșanu, Igor Bologa, Ana Crivaia, Aliona Jinacai,

Ghenadie Melnic, Liusea Secrieru, Iuliana Negru, Ecaterina Leontieva,

inculpatului Serghei Erineac.

Astfel, din declarațiile succesorului părții vătămate, Natalia Goncear și

martorilor Natalia Naghirneac, Alexandr Goncear, Elena Moroșanu, Igor Bologa,

Ana Crivaia, Aliona Jinacai, Liusea Secrieru, Iuliana Negru, Ecaterina Leontieva

a fost stabilit faptul conflictului care a avut loc în magazin între inculpat și partea

vătămată și bătăi care au urmat în scurt timp după aceasta.

În prima instanță au fost date citirii, conform art. 371 Cod de procedură

penală, declarațiile din cadrul urmăririi penale, date în scurt timp de la săvârșirea

infracțiunii, a succesorului părții vătămate, Natalia Goncear (f.d.26-28, 57-58,

vol. I), conform cărora, la 17 ianuarie 2015, între inculpat și partea vătămată a

avut loc un conflict în magazinul ,,Talisman”; la un moment dat inculpatul a ieșit

din magazin, iar partea vătămată a rămas cu ea în magazin, peste 2 minute

inculpatul a deschis puțin ușa și s-a uitat prin crăpătura ușii, ulterior partea

vătămată a ieșit din magazin și după mai puțin de un minut a auzit o lovitură de

ușa de la intrarea magazinului, dânsul îndată a ieșit afară unde a văzut cum

inculpatul, care a avut conflict cu Eduard Goncear în magazin, a fugit repede în

direcția magazinului ,,Comod”, spre stadionul central, iar dânsul cu ajutorul a doi

băieți a ridicat partea vătămată de jos, care se simțea rău și i-a comunicat că în

momentul când a ieșit din magazin a fost lovit, băieții ce au ajutat-o să-l ridice pe

soț i-au spus că acesta a fost lovit de bărbatul cu câine, în timp ce mergeau spre

casă partea vătămată i-a spus că se va răzbuna pe bărbatul ce era în magazin și

după asta l-a maltratat.

Martorul Elena Moroșanu în cadrul urmăririi penale (f.d.63-64, vol. I) a

declarat, că ea se afla la serviciu în localul ,,Talisman”, unde a intrat inculpatul

5

dorind să cumpere șervețele umede, peste 1-2 minute ieșind afară a văzut cum

acel domn pleca grăbit, iar alăturea de magazin se afla partea vătămată, culcat pe

o parte, curgându-i sânge din nas.

Martorul Igor Bologa în cadrul urmăririi penale (f.d.105-106, vol. I) a

declarat, că Dmitri Coșelev i-a spus că lângă magazinul ,,Talisman” un bărbat îl

lovește pe altul, el s-a întors și a văzut cum un bărbat fugea spre magazinul

,,Comod”, iar lângă magazinul ,,Talisman” era la pământ un alt bărbat.

În opinia recurentului, vinovăția inculpatului se dovedește și prin probele

scrise, examinate în ședința de judecată, și anume: informațiile parvenite în

Unitatea de gardă a IP Bălți din 22 ianuarie 2015 și 26 ianuarie 2015 despre

adresarea lui Eduard Goncear cu leziuni corporale și survenirea ulterioară a

decesului acestuia (f.d.7, 8, 46, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului

- fața magazinului ,,Talisman” amplasat pe str. Ștefan cel Mare, 5, mun. Bălți,

unde pe pavajul de la intrare în local au fost depistate pete de culoare

asemănătoare sângelui și însăși interiorul magazinului unde, din spusele

martorilor, s-a petrecut primul incident dintre Eduard Goncear și Serghei Erineac

(f.d.9-11, vol. I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie,

potrivit căreia Natalia Naghirneac l-a recunoscut pe Serghei Erineac ca persoana

care la 17 ianuarie 2015 în incinta magazinului ,,Talisman” s-a certat cu Eduard

Goncear, recunoscându-l după forma nasului, sprâncenele ridicate, ridurile în

regiunea buzelor etc. (f.d.24-25, vol. I); procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei, prin care Natalia Goncear din 5 persoane prezentate, l-a recunoscut pe

Serghei Erineac ca persoana care la 17 ianuarie 2015, aflându-se în magazinul

,,Talisman” s-a certat cu soțul ei Eduard Goncear având un comportament

,,huliganic”, iar după ce a ieșit din magazin, a mai întredeschis ușa urmărindu-l pe

bărbatul ei, iar după ce a ieșit și ea după Eduard Goncear a văzut cum acest bărbat

a fugit în altă direcție. Ulterior, Eduard Goncear i-a comunicat că acest bărbat l-a

bătut (f.d.29- 31, vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr. 67 din 27 ianuarie

2015 potrivit căruia la examinarea medico-legală a cadavrului lui Eduard Goncear

au fost depistate leziuni corporale sub formă de traumatism cranio-cerebral

subacut închis, echimoză a regiunii nasului și ambilor ochi, echimoză a feței pe

stânga, excoriații a regiunii temporale pe stânga, hemoragii în țesuturile moi ale

capului în regiunea temporală-parietală-occipitală pe stânga; hematom subdural al

lobului frontal-temporal pe stânga bazal, hemoragie subarahnoidiană a emisferei

stângi bazal, contuzie și dilacerare cerebrală a regiunii temporală-frontală pe

stânga bazal, sânge în ventriculii laterali, care se califică ca leziuni corporale

grave, fiind periculoase pentru viață și care au dus la decesul lui Eduard Goncear.

Între leziunile depistate și deces este legătură de cauzalitate, ținând cont de

caracterul leziunilor corporale, acestea puteau apărea în circumstanțele indicate,

în urma acțiunii unui corp dur bont - lovirea în față de cel puțin 2 ori cu o posibilă

următoare cădere de pe plan. Faptul că Eduard Goncear la momentul internării în

staționar ar fi fost în stare de ebrietate în fișa medicală nu este indicat (f.d.50 -53,

vol. I).

Subsidiar recurentul a indicat că, pe episodul de huliganism, instanța de

apel greșit a reținut că inculpatul a recunoscut vina înțelegând că este incriminată

6

săvârșirea actelor de huliganism în incinta magazinului, însă discuțiile care au

avut loc între inculpat și partea vătămată în incinta magazinului cad sub incidența

acțiunilor de huliganism, care urmează a fi calificate conform normei prevăzute la

art. 287 alin. (1) Cod penal, iar inculpatului i-a fost incriminată săvârșirea

acțiunilor huliganice în fața magazinului ,,Talisman”, și anume că inculpatul fără

careva motive întemeiate a provocat un conflict cu Eduard Goncear, pe parcursul

căruia i-a aplicat câteva lovituri cu pumnul în regiunea capului.

Discuțiile din magazin, au servit ca motiv, ca ulterior inculpatul, în fața

magazinului ,,Talisman” să provoace un conflict cu partea vătămată.

care s-a expus pentru respingerea acestuia, ca inadmisibil, deoarece decizia

instanței de apel corespunde tuturor rigorilor legii de procedură penală cât și a

practicii jurisprudenței internaționale, fiind legală și întemeiată.

Astfel, după cum rezultă din decizia atacată, instanța de apel a examinat

complet și obiectiv toate probele administrate la dosar, le-a verificat prin prisma

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, a elucidat și a răspuns la toate

argumentele expuse de acuzare și apărare în cadrul ședințelor de judecată, a dat

apreciere tuturor probelor, motivându-și argumentat poziția asupra probelor

prezentate.

Faptul că recurentul își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor nu

servește drept temei pentru recurs, mai mult soluția adoptată de instanța de apel

este în plină coroborare cu circumstanțele cauzei, rezultă obiectiv din probele

acumulate.

Astfel, argumentul recurentului precum că decizia atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția nu are suport legal și poartă doar un

caracter declarativ, or la examinarea cauzei instanța de apel a dat eficiență deplină

prevederilor art. art. 385, 389, 390, 394 alin. (3), 413, 414, 417 Cod de procedură

penală.

Contrar art. 389 Cod de procedură penală, sentința de condamnare a primei

instanțe este bazată pe presupuneri, pe probe contradictorii care se exclud

reciproc, pe divergențe care nu au fost înlăturate în cadrul ședințelor de judecată,

mai mult, probele prezentate de acuzare au fost combătute în cadrul examinării

cauzei atât în primă instanță, cât și în instanța de apel.

Totodată, declarațiile inculpatului care nu recunoaște vina în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, coroborează cu declarațiile

martorilor Ghenadie Melnic, Liusea Secrieru, Iuliana Negru și Elena Moroșanu

care au fost audiați în cadrul examinării cauzei.

La fel, nu poate fi reținută ca probă a învinuirii declarațiile date de

succesorul părții vătămate deoarece declarațiile acestuia sunt contradictorii și nu

coroborează cu declarațiile martorilor.

Mai indică că, afirmațiile procurorului precum că inculpatul a recunoscut

fapta prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, în prima instanță, este lipsită de

temei, acesta greșit interpretând recunoașterea condiționată a faptului că între

Serghei Erineac și Eduard Goncear a avut loc o mică neînțelegere în incinta

magazinului „Talisman” care a durat scurt timp, nu a afectat în nici un mod

7

activitatea instituției comerciale, nu a adus la încălcarea ordinii publice.

Prin urmare recunoscând faptul incidentului din magazin, inculpatul nu a

recunoscut că a săvârșit fapta criminală dar a condiționat că dacă instanța va

considera neînțelegerea verbală dintre Serghei Erineac și Eduard Goncear în

incinta magazinului „Talisman” drept infracțiunea prevăzută de art. 287 Cod

penal, atunci era de acord să suport consecințele.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis,

din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Recurentul invocă în recursul său temeiul prevăzut de pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Conform art. 385 alin. (1) pct. 1), 3) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de

săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea.

În corespundere cu art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, potrivit descriptivului deciziei, aceasta face trimitere la probele din

dosar, și anume: raportul din 22 ianuarie 2015 (f.d.7, vol. I); informația din

26 ianuarie 2015 (f.d.8, vol. I); anexa planșei fotografice la procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 29 ianuarie 2015 (f.d.10-11, vol. I); explicația din 22

8

ianuarie 2015 (f.d.13, vol. I); anunțul în ziarul ,,ESP” (f.d.154-155, vol. I);

procesul-verbal de interogare a succesorului părții vătămate, Natalia Goncear din

07 mai 2015 (f.d.159-163, vol. I); procesele-verbale de audiere a martorilor Elena

Moroșanu din 11 mai 2015, Anna Crivaia din 14 august 2015, Aliona Jinacai din

17 august 2015, Ghenadie Melnic din 21 decembrie 2015, Liusea Secrieru din 21

decembrie 2015, Iuliana Negru din 21 decembrie 2015, Ecaterina Leontieva

(Stasiuc) din 16 martie 2016 (f.d.166-168, 180-181, 185-186, 209-210, 211, 212,

226, vol. I); procesul-verbal de audiere a inculpatului din 17 martie 2016

(f.d.237-239, vol. I), concluzionând că acestea nu confirmă vinovăția lui Serghei

Erineac în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 151 alin. (4), 287 alin. (1)

Cod penal, însă nu a verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate

aspectele, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblu, din punct de

vedere al coroborării lor.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile succesorului părții

vătămate, Natalia Goncear, din motiv că aceasta personal nu a văzut ca inculpatul

să fi aplicat lovituri soțului acesteia, însă reține declarațiile martorului Elena

Moroșanu care a indicat că, nu a văzut dacă inculpatul l-a bătut pe decedat,

consideră că nu inculpatul era persoana care plecase de la locul unde a fost

bătaia.

La fel, instanța în confirmarea nevinovăției inculpatului a făcut trimitere la

declarațiile martorului Liusea Secrieru, audiat în cadrul ședinței de judecată a

instanței de apel, indicând că din acestea rezultă că nu a fost prezentă la fața

locului în seara de 17 ianuarie 2015, însăși pătimitul peste două zile după

incident i-a povestit că a fost lovit cu o rangă metalică și că nu a văzut de către

cine a fost lovit.

Însă, potrivit procesului-verbal de audierea a martorului Liusea Secrieru în

instanța de apel (f.d.142-144, vol. II), acesta a indicat susține declarațiile date în

prima instanță și a mai indicat că, partea vătămată când a ieșit din bar, afară era

o persoană, însă aceasta i-a comunicat că nu a văzut persoana care l-a lovit, pe

când în prima instanță martorul a indicat că, Eduard i-a povestit că el făcea

cumpărături în magazinul ,,Talisman”, unde un bărbat a iscat un conflict cu

vânzătoarea, tot bărbatul care a iscat conflictul îl aștepta afară, ulterior l-a lovit

cu pumnul în spate și a căzut jos.

Deci, instanța de apel urma să se expună asupra divergențelor dintre

declarațiile acestui martor depuse în prima instanță și instanța de apel, să indice

care declarații urmează să fie apreciate critic și din ce motiv, precum și să le

analizeze în coroborare cu celelalte probe.

Mai mult, instanța de apel nu a verificat declarațiile martorilor Natalia

Naghirneac și Igor Bologa, care au fost audiați în ședința de judecată a primei

instanțe, precum și probele materiale care au fost cercetate în ședința de judecată a

primei instanțe, procesul-verbal de recunoaștere a persoanei (f.d.29- 31, vol. I) și

raportul de expertiză medico-legală nr. 67 din 27 ianuarie 2015 (f.d.50-53, vol. I),

sub aspectul pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, dar și din punct de

vedere al coroborării cu celelalte probe.

9

Or, potrivit art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel

verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea

lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.

Astfel, Colegiul penal, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101

alin. (1) - (4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o

activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul

corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte

probe, verificarea sursei de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor

probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din

care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale

prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a

conținutului probei, a coroborării lor.

Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a

expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu

confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe

sunt admise, iar altele respinse.

În acest context se menționează că, în cazul în care instanța de apel nu este

de acord cu aprecierea probelor de către prima instanță și a ajuns la concluzia că

achitării inculpatului, ea urma să dezvăluie această concluzie și să își expună

punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, fapt ce pe

caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a

circumstanțelor cauzei penale, lăsând fără justă apreciere probatoriul administrat

pe cauză.

Astfel, concluziile instanței de apel formulate mai sus poartă un caracter

generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, iar așa cum

examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri

corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la

pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de

incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție.

Or, potrivit prescripțiilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-a

găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală,

10

să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă

probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101

Cod de procedură penală și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o

hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417

Cod de procedură penală, precum și să cerceteze minuțios aspectele învinuirii

înaintate, să analizeze versiunea privind prezența sau lipsa în acțiunile

inculpatului a infracțiunii incriminate, argumentând clar concluziile sale în decizia

adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct. 7 al prezentei decizii.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc, se casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 17 mai 2017, în cauza penală în privința lui Erineac

Serghei Xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 21 decembrie

2017.

Președinte /semnătura/ Petru Ursache

Judecătorii /semnătura/ Petru Moraru

/semnătura/ Vladimir Timofti

Judecătorii /semnătura/ Nadejda Toma

/semnătura/ Constantin Alerguș

Copia corespunde originalului,

Judecător Petru Moraru

11