1ra-1976/2021 — Art. 151 alin.4, 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 12 mai 2016, Erineac Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.151 alin.(4) Cod penal, la 12 ani închisoare; - art.287 alin.(1) Cod penal, la 1 an închisoare. Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 12 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că, Erineac Serghei la 17 ianuarie 2015, aproximativ la ora 20:00, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și morale de comportare, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, manifestând, prin conținutul lor o obrăznicie deosebită, aflându-se în fața magazinului „Talisman” amplasat pe adresa str. Ștefan cel Mare nr.5, mun. Bălți, care conform art.131 Cod penal se atribuie la loc public, fără motive întemeiate a provocat un conflict cu cet. Goncear Eduard, pe parcursul căruia i-a aplicat ultimului câteva lovituri cu pumnul în regiunea capului, iar când Goncear Eduard a căzut la pământ, s-a eschivat de la fața locului. Tot el, acționând în mod intenționat, la 17 ianuarie 2015 aproximativ la ora 20:00, aflându-se în fața magazinului „Talisman” amplasat pe adresa str. Ștefan cel Mare, 5, mun. Bălți, fără motive întemeiate a provocat un conflict cu cet. Goncear Eduard, pe parcursul 1 căruia i-a aplicat ultimului câteva lovituri cu pumnul în regiunea capului, de la care ultimul a căzut la pământ și la 22 ianuarie 2015, fiind în stare critică a fost internat în Spitalul Clinic Municipal Bălți, iar la 26 ianuarie 2015, a decedat. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.67 din 27 ianuarie 2017, la Goncear Eduard au fost depistate leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, care au adus la decesul acestuia.

Inculpatul, a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal, iar în baza art.287 alin.(1) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă. În motivarea apelului, cu referire la învinuirea înaintată pe art.151 alin.(4) Cod penal, a invocat că, prima instanță nu a luat în considerare motivele invocate de apărare, apreciindu-le critic, nu a apreciat just probele pe cauză care sunt suficiente, directe, utile și care în ansamblu coroborează între ele confirmând că inculpatul nu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.151 alin.(4) Cod penal. Apelantul a indicat că, instanța incorect a reținut că vina inculpatului este dovedită prin declarațiile succesorului pârții vătămate, martorilor și materialele dosarului și a calificat acțiunile acestuia în baza art.151 alin.(4) Cod penal, or, fiind audiați în ședința de judecată, atât martorii acuzării, precum și martorii apărării au susținut faptul că, nu Serghei Erineac l-a bătut pe Eduard Goncear. Mai mult, succesorul părții vătămate, Natalia Goncear precum și martorul Alexandru Goncear au afirmat cu certitudine că, partea vătămată acasă le-a povestit că a fost bătut de două persoane. Prima instanță a ignorat argumentele apărării și nici nu s-a expus în privința acestora într-un mod corespunzător, iar simpla repetare de către instanță a argumentelor formulate în rechizitoriu nu poate fi recunoscută drept motivare suficientă a sentinței așa cum prevăd normele naționale de procedură, dar și jurisprudența CtEDO în cauzele: Suominen vs. Finlanda, Albina vs. România și Colibaba vs. Moldova. În opinia apelantului, judecarea cauzei a fost realizată cu încălcarea standardelor de probațiune stabilite la nivel național de art.8 alin.(3) Cod de procedură penală, or, instanța a pus la baza acuzării probele scrise care nu au fost apreciate din punct de vedere al concludenții, pertinenței și veridicității, acestea fiind doare enumerate. Învinuirea înaintată inculpatului este bazată pe presupuneri fără a fi confirmată prin probele administrate. Apelantul a considerat că, afirmația primei instanțe potrivit căreia martorii apărării nu au văzut în ce circumstanțe a fost lovită partea vătămată, este ilegală și lipsită de sens, deoarece nici martorii acuzării nu au văzut momentul lovirii părții vătămate și de către cine aceasta fost lovită, deci din declarațiile martorilor acuzării la fel rezultă că aceștia nu au văzut ce s-a întâmplat, însă declarațiile lor au fost puse la baza sentinței de condamnare. Sentința de condamnare se bazează doar pe declarațiile succesorului părții vătămate și martorilor date în cadrul urmăririi penale, dar nu pe cele date în prima instanță, fără a fi indicat din ce cauză la baza sentinței au fost puse declarațiile date în cadrul urmăririi penale. Totodată, prima instanță nu s-a expus referitor la personalitatea inculpatului și la poziția succesorului părții vătămate față de acesta. Prin sentință s-a constatat că, acțiunile sale au fost corect calificate în baza art.151 alin.(4) Cod penal, enumerând doar semnele calificative ale infracțiunii, fără a da apreciere 2 tuturor circumstanțelor stabilite în ședința de judecată. Subsidiar inculpatul a invocat că, la examinarea cauzei, prima instanță a dat dovadă de imparțialitate și contrar prevederilor art.26 alin.(3) Cod de procedură penală a acceptat concluziile organului de urmărire penală în defavoarea inculpatului și a început judecarea de la o idee preconcepută că acesta a săvârșit infracțiunea incriminată. Totodată, cu referire la învinuirea adusă pe art.287 alin.(1) Cod penal, atât la urmărirea penală precum și în cadrul examinării cauzei penale, inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer în cele săvârșite, însă instanța i-a aplicat o pedeapsă prea severă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 mai 2017, a fost admis apelul, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Serghei Erineac a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.151 alin.(4) și 287 alin.(1) Cod penal, din motiv că faptele nu au fost săvârșite de inculpat. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a statuat că, prima instanță a judecat unilateral și superficial cauza, în lipsa unei cercetări obiective a probelor, cu aprecierea eronată a împrejurărilor de fapt, iar ca rezultat a constatat greșit aspectele de drept, fapt ce a dus la emiterea unei soluții neîntemeiate și eronate. Reluând cercetarea judecătorească potrivit modului stabilit pentru prima instanță, instanța de apel a dispus audierea nemijlocită în ședința de judecată a succesorului părții vătămate, Goncear Natalia, a martorilor Secrieru Liusea, Negru Iuliana, Melnic Ghenadie, Stasiuc Ecaterina, a expertului Grecu Laurențiu și a inculpatului Erineac Serghei și a cercetat suplimentar probele administrate de prima instanță, și anume raportul din 22 ianuarie 2015 (f.d.7, vol. I); informația din 26 ianuarie 2015 (f.d.8, vol. I); anexa planșei fotografice la procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29 ianuarie 2015 (f.d.10-11, vol. I); explicația din 22 ianuarie 2015 (f.d.13, vol. I); anunțul în ziarul ,,ESP” (f.d.154- 155, vol. I); procesul-verbal de interogare a succesorului părții vătămate, Goncear Natalia din 07 mai 2015 (f.d.159-163, vol. I); procesele-verbale de audiere a martorilor Moroșanu Elena din 11 mai 2015, Crivaia Anna din 14 august 2015, Jinacai Aliona din 17 august 2015, Melnic Ghenadie din 21 decembrie 2015, Secrieru Liusea din 21 decembrie 2015, Negru Iuliana din 21 decembrie 2015, Leontieva (Stasiuc) Ecaterina din 16 martie 2016 (f.d.166-168, 180-181, 185-186, 209-210, 211, 212, 226, vol. I); procesul-verbal de audiere a inculpatului din 17 martie 2016 (f.d.237-239, vol. I). Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile succesorului părții vătămate, Goncear Natalia din motiv că, acesta a indicat atât în prima instanță, cât și în instanța de apel că, personal nu a văzut ca inculpatul să fi aplicat lovituri părții vătămate. La fel, martorul Moroșanu Elena, care se afla în acea zi la serviciu în localul ,,Talisman”, fiind audiată a declarat că, nu a văzut dacă inculpatul a aplicat lovituri părții vătămate și consideră că nu inculpatul era persoana care plecase de la fața locului. Totodată, atât în ședințele de judecată în prima instanță, cât și în instanța de apel, inculpatul Erineac Serghei a explicat că, nu intenționa să îl lovească pe Goncear Eduard, deoarece activează în apropiere unul de altul, se cunosc de aproximativ de 2 ani și erau în relații bune, colegiale. Susținerile inculpatului coroborează cu declarațiile martorilor Melnic Ghenadii, Secrieru Liusea și Negru Iuliana, care au fost audiați în ședințele de judecată în prima instanță și instanța de apel. Instanța de apel a indicat că, acuzarea nu a verificat versiunea apariției la partea vătămată a leziunilor corporale și anume a hematomului subdural subacut, anterior zilei 3 desfășurării evenimentelor din 17 ianuarie 2015, ținând cont de informația că aproximativ cu două săptămâni până la evenimentele cercetate, acesta a mai fost implicat într-o altercație în care a avut de suferit, or, potrivit concluziilor expertului medico-legal, Grecu Laurențiu, făcute în cadrul examinării apelului, nu se exclude că hematomul subdural acut care a dus la decesul lui Goncear Eduard, putea apărea cu 21 zile înaintea decesului, fapt ce pune la îndoială că hematomul a fost provocat anume în seara respectivă, adică pune la îndoială legătura de cauzalitate. Mai mult, concluziile expertului nu au fost combătute de acuzare. Cu trimitere la prevederile art.art.8 alin.(2), (3), 19 alin.(3) Cod de procedură penală, instanța de apel a menționat că, organul de urmărire penală a efectuat o anchetă unilaterală, neobiectivă, incompletă și defectuoasă, or în preajma magazinului ,,Talisman” activau și activează un șir de unități comerciale înzestrate cu camere de luat vederi care puteau fixa evenimentele petrecute în acea seară în fața magazinului, însă din materialele cauzei nu rezultă că organul de urmărire penală ar fi întreprins măsuri pentru ridicarea înregistrărilor video de la aceste unități, în așa mod fiind evitate surse directe, probante care au putut elucida veridic circumstanțele săvârșirii infracțiunii. Prima instanță, la fel, fără a lua în considerație toate circumstanțele cauzei, a preluat învinuirea formulată fără a specifica pentru care motive a admis unele probe și a respins altele, mărginindu-se doar la expunerea fabulei după rechizitoriu și doar la redarea declarațiilor succesorului părții vătămate și a unor martori date în cadrul anchetei preliminare și complet neglijând declarațiile date în cadrul judecării cauzei. Totodată, instanța de apel, cu trimitere la prevederile art.art.93 alin.(1), 95 alin.(1), 100 alin.(1) Cod de procedură penală, a specificat că, probele reținute de prima instanță în confirmarea vinovăției lui Erineac Serghei nu servesc la constatarea săvârșirii infracțiunii de către ultimul, deoarece declarațiile succesorului părții vătămate, Goncear Natalia și martorilor Moroșanu Elena, Negru Iuliana și Melnic Ghenadie, la care instanța a făcut referire că confirmă vinovăția inculpatului, nu dovedesc săvârșirea faptei infracționale incriminată lui Serghei Erineac, din motiv că declarațiile persoanelor menționate nu au puterea probantă în confirmarea vinovăției. Astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a dat apreciere din punct de vedere al pertinenței, concludenții și veridicității probelor din dosar, a circumstanțelor cauzei în raport cu învinuirea adusă inculpatului și a adoptat o hotărâre neîntemeiată, deoarece acuzarea nu a prezentat probe care ar dovedi vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei incriminate.

Procurorul, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe, deoarece apelul a fost greșit admis. În motivarea recursului a invocat că, soluția instanței de apel contravine probelor examinate de către instanțele de judecată, deoarece au fost selectate unele secvențe care nu confirmă vinovăția inculpatului în faptele incriminate. Prima instanță adoptând sentința de condamnare, a pus la baza acesteia declarațiile inițiale date de succesorul părții vătămate, Goncear Natalia și a martorilor, care coroborează cu probele administrate și cu circumstanțele cauzei. În opinia acuzării vina inculpatului se confirmă prin: declarațiile succesorului părții vătămate, Goncear Natalia, martorilor Naghirneac Natalia, Goncear Alexandr, Moroșanu Elena, Bologa Igor, Crivaia Ana, Jinacai Aliona, Melnic Ghenadie, Secrieru Liusea, Negru Iuliana, Leontieva Ecaterina, inculpatului Erineac Serghei. Astfel, din declarațiile succesorului părții vătămate, Goncear Natalia și martorilor 4 Naghirneac Natalia, Goncear Alexandr, Moroșanu Elena, Bologa Igor, Crivaia Ana, Jinacai Aliona, Secrieru Liusea, Negru Iuliana și Leontieva Ecaterina a fost stabilit faptul conflictului care a avut loc în magazin între inculpat și partea vătămată și bătăi care au urmat în scurt timp după aceasta. În prima instanță au fost date citirii, conform art.371 Cod de procedură penală, declarațiile din cadrul urmăririi penale, date în scurt timp de la săvârșirea infracțiunii, a succesorului părții vătămate, Goncear Natalia (f.d.26-28, 57-58, vol. I), conform cărora, la 17 ianuarie 2015, între inculpat și partea vătămată a avut loc un conflict în magazinul ,,Talisman”; la un moment dat inculpatul a ieșit din magazin, iar partea vătămată a rămas cu ea în magazin, peste 2 minute inculpatul a deschis puțin ușa și s-a uitat prin crăpătura ușii, ulterior partea vătămată a ieșit din magazin și după mai puțin de un minut a auzit o lovitură de ușa de la intrarea magazinului, dânsul îndată a ieșit afară unde a văzut cum inculpatul, care a avut conflict cu Goncear Eduard în magazin, a fugit repede în direcția magazinului ,,Comod”, spre stadionul central, iar dânsul cu ajutorul a doi băieți au ridicat partea vătămată de jos, care se simțea rău și i-a comunicat că în momentul când a ieșit din magazin a fost lovit, băieții ce au ajutat-o să-l ridice pe soț i-au spus că acesta a fost lovit de bărbatul cu câine, în timp ce mergeau spre casă partea vătămată i-a spus că se va răzbuna pe bărbatul ce era în magazin și după asta l-a maltratat. Martorul Moroșanu Elena în cadrul urmăririi penale (f.d.63-64, vol. I) a declarat, că ea se afla la serviciu în localul ,,Talisman”, unde a intrat inculpatul 6 dorind să cumpere șervețele umede, peste 1-2 minute ieșind afară a văzut cum acel domn pleca grăbit, iar alăturea de magazin se afla partea vătămată, culcat pe o parte, curgându-i sânge din nas. Martorul Bologa Igor în cadrul urmăririi penale (f.d.105-106, vol. I) a declarat, că Coșelev Dmitri i-a spus că lângă magazinul ,,Talisman” un bărbat îl lovește pe altul, el s-a întors și a văzut cum un bărbat fugea spre magazinul ,,Comod”, iar lângă magazinul ,,Talisman” era la pământ un alt bărbat. În opinia recurentului, vinovăția inculpatului se dovedește și prin probele scrise, examinate în ședința de judecată, și anume: informațiile parvenite în Unitatea de gardă a IP Bălți din 22 ianuarie 2015 și 26 ianuarie 2015 despre adresarea lui Goncear Eduard cu leziuni corporale și survenirea ulterioară a decesului acestuia (f.d.7, 8, 46, vol. I); procesul- verbal de cercetare la fața locului – partea din față a magazinului ,,Talisman” amplasat pe str. Ștefan cel Mare, 5, mun. Bălți, unde pe pavajul de la intrare în local au fost depistate pete de culoare asemănătoare sângelui și însăși interiorul magazinului unde, din spusele martorilor, s-a petrecut primul incident dintre Goncear Eduard și Erineac Serghei (f.d.9-11, vol. I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, potrivit căreia Naghirneac Natalia l-a recunoscut pe Erineac Serghei ca persoana care la 17 ianuarie 2015 în incinta magazinului ,,Talisman” s-a certat cu Goncear Eduard, recunoscându-l după forma nasului, sprâncenele ridicate, ridurile în regiunea buzelor etc. (f.d.24-25, vol. I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei, prin care Goncear Natalia din 5 persoane prezentate, l-a recunoscut pe Erineac Serghei ca persoana care la 17 ianuarie 2015, aflându- se în magazinul ,,Talisman” s-a certat cu soțul ei Goncear Eduard având un comportament ,,huliganic”, iar după ce a ieșit din magazin, a mai întredeschis ușa urmărindu-l pe soțul ei. După ce a ieșit și ea în urma lui Goncear Eduard, a văzut cum acest bărbat a fugit în altă direcție. Ulterior, Goncear Eduard i-a comunicat că anume acest bărbat l-a bătut (f.d.29- 31, vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr.67 din 27 ianuarie 2015 potrivit căruia la examinarea medico-legală a cadavrului lui Goncear Eduard au fost depistate leziuni corporale sub formă de traumatism craniu-cerebral subacut închis, echimoză a regiunii 5 nasului și ambilor ochi, echimoză a feței pe stânga, excoriații a regiunii temporale pe stânga, hemoragii în țesuturile moi ale capului în regiunea temporală-parietală-occipitală pe stânga; hematom subdural al lobului frontal-temporal pe stânga bazal, hemoragie subarahnoidiană a emisferei stângi bazal, contuzie și dilacerare cerebrală a regiunii temporală-frontală pe stânga bazal, sânge în ventriculii laterali, care se califică ca leziuni corporale grave, fiind periculoase pentru viață și care au dus la decesul lui Goncear Eduard. Între leziunile depistate și deces este legătură de cauzalitate, ținând cont de caracterul leziunilor corporale, acestea puteau apărea în circumstanțele indicate, în urma acțiunii unui corp dur bont - lovirea în față de cel puțin 2 ori cu o posibilă următoare cădere de pe plan. Faptul că Goncear Eduard la momentul internării în staționar ar fi fost în stare de ebrietate în fișa medicală nu este indicat (f.d.50 -53, vol. I). Subsidiar recurentul a indicat că, pe episodul de huliganism, instanța de apel greșit a reținut că inculpatul a recunoscut vina înțelegând că este incriminată săvârșirea actelor de huliganism în incinta magazinului, însă discuțiile care au avut loc între inculpat și partea vătămată în incinta magazinului cad sub incidența acțiunilor de huliganism, care urmează a fi calificate conform normei prevăzute la art.287 alin.(1) Cod penal, iar inculpatului i-a fost incriminată săvârșirea acțiunilor huliganice în fața magazinului ,,Talisman”, și anume că inculpatul fără careva motive întemeiate a provocat un conflict cu Goncear Eduard, pe parcursul căruia i-a aplicat câteva lovituri cu pumnul în regiunea capului. Discuțiile din magazin, au servit ca motiv, ca ulterior inculpatul, în fața magazinului ,,Talisman” să provoace un conflict cu partea vătămată.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2017, a fost admis recursul ordinar declarat, casată total decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a reținut că, instanța de apel potrivit descriptivului deciziei, face trimitere la probele din dosar, și anume: raportul din 22 ianuarie 2015 (f.d.7, vol. I); informația din 26 ianuarie 2015 (f.d.8, vol. I); anexa planșei fotografice la procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29 ianuarie 2015 (f.d.10-11, vol. I); explicația din 22 ianuarie 2015 (f.d.13, vol. I); anunțul în ziarul ,,ESP” (f.d.154- 155, vol. I); procesul-verbal de interogare a succesorului părții vătămate, Goncear Natalia din 07 mai 2015 (f.d.159-163, vol. I); procesele-verbale de audiere a martorilor Moroșanu Elena din 11 mai 2015, Crivaia Anna din 14 august 2015, Jinacai Aliona din 17 august 2015, Melnic Ghenadie din 21 decembrie 2015, Secrieru Liusea din 21 decembrie 2015, Negru Iuliana din 21 decembrie 2015, Leontieva (Stasiuc) Ecaterina din 16 martie 2016 (f.d.166-168, 180-181, 185-186, 209-210, 211, 212, 226, vol. I); procesul-verbal de audiere a inculpatului din 17 martie 2016 (f.d.237-239, vol. I), concluzionând că acestea nu confirmă vinovăția lui Erineac Serghei în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.151 alin.(4) și 287 alin.(1) Cod penal, însă nu a verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenții, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile succesorului părții vătămate, Goncear Natalia, din motiv că aceasta personal nu a văzut ca inculpatul să fi aplicat lovituri soțului acesteia, însă reține declarațiile martorului Moroșanu Elena care a indicat că, nu a văzut dacă inculpatul l-a bătut pe decedat, consideră că nu inculpatul era persoana care plecase de la locul unde a fost bătaia. La fel, instanța în confirmarea nevinovăției inculpatului a făcut trimitere la declarațiile martorului Secrieru Liusea, audiat în cadrul ședinței de judecată a instanței de 6 apel, indicând că, din acestea rezultă că nu a fost prezentă la fața locului în seara de 17 ianuarie 2015, însăși pătimitul peste două zile după incident i-a povestit că a fost lovit cu o rangă metalică și că nu a văzut de către cine a fost lovit. Însă, potrivit procesului-verbal de audierea a martorului Secrieru Liusea în instanța de apel (f.d.142-144, vol. II), acesta a indicat că susține declarațiile date în prima instanță și a mai indicat că, partea vătămată când a ieșit din bar, afară era o persoană, însă aceasta i-a comunicat că nu a văzut persoana care l-a lovit, pe când în prima instanță martorul a indicat că, Eduard i-a povestit că el făcea cumpărături în magazinul ,,Talisman”, unde un bărbat a iscat un conflict cu vânzătoarea, tot bărbatul care a iscat conflictul îl aștepta afară, ulterior l-a lovit cu pumnul în spate și a căzut jos. Deci, instanța de apel urma să se expună asupra divergențelor dintre declarațiile acestui martor depuse în prima instanță și instanța de apel, să indice care declarații urmează să fie apreciate critic și din ce motiv, precum și să le analizeze în coroborare cu celelalte probe. Mai mult, instanța de apel nu a verificat declarațiile martorilor Naghirneac Natalia și Bologa Igor, care au fost audiați în ședința de judecată a primei instanțe, precum și probele materiale care au fost cercetate în ședința de judecată a primei instanțe, procesul- verbal de recunoaștere a persoanei (f.d.29-31, vol. I) și raportul de expertiză medico-legală nr. 67 din 27 ianuarie 2015 (f.d.50-53, vol. I), sub aspectul pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, dar și din punct de vedere al coroborării cu celelalte probe. În contextul dat, instanța de recurs a ajuns la concluzia că decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 iunie 2021, apelul declarat a fost admis din alte motive, casată sentința, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Erineac Serghei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, fiind liberat de pedeapsă penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Erineac Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.151 alin.(4) Cod penal, la 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 7.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că analizând probele administrate în cadrul urmăririi penale, cercetate în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, precum și cercetate și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, consideră că acțiunile infracționale ale inculpatului Erineac Serghei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.art.287 alin.(1) și 151 alin.(4) Cod penal. Instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Erineac Serghei vina în comiterea infracțiunilor incriminate nu a recunoscut-o, faptul comiterii acțiunilor infracționale imputate ultimului este dovedită prin următoarele mijloace de probă, și anume: declarațiile succesorul victimei, Goncear Natalia; declarațiile martorului Nagherneac Natalia; declarațiile martorului Moroșan Elena; declarațiile martorului Bologa Igor; declarațiile martorului Goncear Alexandr; declarațiile martorului Secrieru Liusea; declarațiile martorului Melnic Ghenadie; declarațiile expertului Grecu Laurențiu. De asemenea, în ședința instanței de apel au fost verificate, sub aspectele cercetării și aprecierii, următoarele probe: raportul din 22.01.2015 (f.d.7, vol. I); răspunsul de la INSP ,,Spitalul Clinic Municipal Bălți,, din 26.01.2015 (f.d.46, vol. I); răspunsul de la OPP ,,Grandisimo,, SRL (f.d.221-224, vol. I); procesul-verbal de reținere din 26.01.2015 (f.d.109, vol. II); răspunsul de la CIC,,Fidesco,,SRL din 20.07.2016 (f.d.112, vol. II); procesul-verbal de autosesizare despre săvârșirea infracțiunii din 26.01.2015 (f.d.5, vol. I); 7 procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din 26.01.2015 (f.d.6, vol. I); raportul din 22.01.2015 (f.d.7, vol. I); informația din 26.01.2015 (f.d.8, vol. I); procesul- verbal de cercetare la fața locului din 29.01.2015 (f.d.9-11, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Naghirneac Natalia din 26.01.2015 (f.d.20-22, vol. I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 26.01.2015 (f.d.24-25, vol. I); procesul- verbal de audiere a martorului Goncear Natalia din 26.01.2015 (f.d.26-28, vol. I); procesul- verbal de recunoaștere a persoanei din 26.01.2015 (f.d.29-31, vol. I); extrasul din Registrul de Stat al Populației pe numele lui Erineac Serghei (f.d.32, vol. I); cartela transportului (f.d.33, vol. I); revendicarea (f.d.34, vol. I); cazierul contravențional (f.d.35, vol. I); procesul-verbal de autosesizare despre săvârșirea infracțiunii din 28.01.2015 (f.d.44, vol. I); raportul de constatare despre săvârșirea infracțiunii din 28.01.2015 (f.d.45, vol. I); răspunsul de la INSP ,,Spitalul Clinic Municipal Bălți,, din 26.01.2015 (f.d.46, vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr.67 din 26.01.2015 (f.d.50-53, vol. I); procesul- verbal de comunicare a raportului de expertiză din 28.01.2015 (f.d.54, vol. I); ordonanța de recunoaștere în calitate de succesor al părții vătămate a Nataliei Goncear din 30.01.2015 (f.d.56, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Goncear Natalia din 30.01.2015 (f.d.57-58, vol. I); ordonanța de recunoaștere în calitate de reprezentant legal a Nataliei Goncear din 30.01.2015 (f.d.59-60, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Goncear Alexandr din 30.01.2015 (f.d.61-62, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Moroșan Elena din 30.01.2015 (f.d.63-64, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Coșelev Dmitrii din 29.01.2015 (f.d.67-68, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Crivaia Anna din 31.01.2015 (f.d.69-70, vol. I); extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice (f.d.89, vol. I); certificatul din 28.01.2015 eliberat de SC,,Ecatelena Plast,, SRL (f.d.90, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Jinacai Aliona din 30.01.2015 (f.d.98-99, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Bologa Igor din 17.02.2015 (f.d.105106, vol. I); procesul-verbal de audiere a succesorului părții vătămate Goncear Natalia din 07.05.2015 (f.d.159-163, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Moroșan Elena din 11.05.2015 (f.d.166-168, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Goncear Alexandr din 11.08.2015 (f.d.173-174, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Crivaia Anna din 14.08.2015 (f.d.180-181, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Jinacai Aliona din 17.08.2015 (f.d.185-186, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Bologa Igor din 12.10.2015 (f.d.200-201, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Melnic Ghenadi din 21.12.2015 (f.d.209-210, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Secrieru Liusea din 21.12.2015 (f.d.211, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Negru Iuliana din 21.12.2015 (f.d.212, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Leontieva Ecaterina din 16.03.2016 (f.d.226, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Naghirneac Natalia din 06.04.2016 (f.d.11-12, vol. II); procesul- verbal de audiere a martorului Negru Iuliana din 22.12.2016 (f.d.136-137, vol. II); procesul-verbal de audiere a martorului (Leontieva) Stasiuc Ecaterina din 22.12.2016 (f.d.138-139, vol. II); procesul-verbal de audiere a martorului Melnic Ghenadi din 22.12.2016 (f.d.140-141, vol. II); procesul-verbal de audiere a martorului Secrieru Liusea din 22.12.2016 (f.d.142-144, vol. II); procesul-verbal de audiere a expertului Grecu Laurențiu din 13.03.2017 (f.d.145-150, vol. II); procesul-verbal de audiere a succesorului părții vătămate Goncear Natalia din 27.04.2017 (f.d.151-155, vol. II); totodată s-a făcut trimitere și la declarațiile martorilor date în cadrul examinării prezentei cauze penale. Prin urmare, instanța de apel a indicat că, ținând cont de prevederile art.art.27, 99- 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, 8 verificându-le și efectuând o apreciere proprie, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor confirmă vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.287 alin.(1) și 151 alin.(4) Cod penal. Analizând circumstanțele cauzei și cele expuse supra, instanța de apel a conchis că succesorul victimei Goncear Natalia și martorii: Nagherneac Natalia și Secrieru Liusea, consecutiv și succesiv au declarat că, în incinta magazinului a avut loc un conflict între Erineac Serghei și Goncear Eduard, care se certau cu ton ridicat, vânzătoarea speriindu-se, astfel chiar dacă pe parcursul examinării cauzei, care a durat în timp, unele circumstanțe au mai fost date uitării de către martori, faptul dat se confirmă și prin probele scrise administrate în cadrul urmăririi penale, or, potrivit proceselor verbale de recunoaștere a persoanei, se constată cu certitudine, că în incinta magazinului a avut loc un conflict anume între Erineac Serghei și Goncear Eduard. Or, atât succesorul victimei, cât și martorul Nagherneac Natalia, au indicat asupra faptului, că ieșind afară inculpatul Erineac Serghei, peste circa 2-3 minute a întredeschis ușa magazinului pe circa 1-2 secunde, acest fapt determinându-l pe Goncear Eduard să iasă afară. Iar ulterior, ieșirii lui Goncear Eduard imediat s-a auzit de afară o lovitură în ușă. Instanța de apel a remarcat, că Goncear Alaxandr a indicat, că mama sa i-a povestit că tatăl a fost bătut de un bărbat cu care a avut un conflict în magazine, astfel instanța a poziționat declarațiile lui Melnic Ghenadie ca irelevante cazului, or, acesta n-a văzut nemijlocit bătaia, precum martorul Moroșan Elena care a relatat, că prin geam a văzut cum două persoane se băteau afară, însă nu i-a văzut la față, a văzut mâinile lor cum se întindeau. Este evident faptul, că bătaia a avut loc între două persoane și anume inculpatul în urma conflictului derulat în magazin, dorind să se răzbune, așteptând afară victima, asupra cărui fapt indică și întredeschiderea ușii de inculpat pentru a vedea unde se află victima, l-a maltratat. Instanța de apel a accentuat că faptul maltratării lui Goncear Eduard anume de Erineac Serghei se probează și prin declarațiile martorului Bologa Igor care a indicat, că Dmitrii Coșelev i-a spus despre o persoană care fugea, iar după sau alături de acea persoană, fugea un câine. Inițial, Dmitrii Coșelev i-a atras atenția asupra persoanei care fugea și ulterior asupra persoanei care se afla la pământ. Astfel a relatat instanța de apel că, ținându-se cont de faptul, că Erineac Serghei hrănea câinele în cauză, este și firesc ca acesta să-l urmeze, rezumându-se că anume Erineac Serghei fugea de la locul faptei. Astfel, este evident faptul, că anume inculpatul așteptând afară victima, a maltratat-o, or, toate evenimentele au derulat la intervale mici de timp, estimate de martori între 1-2 minute: conflict, ieșirea afară a inculpatului, întredeschiderea ușii de inculpat, ieșirea afară a victimei și imediat survenirea loviturii în ușă pe din afară. Cu referire la declarațiile inculpatului Erineac Serghei care n-a negat că în incinta magazinului a avut un conflict cu victima, dar a indicat, că nu el l-a maltratat, notând că Goncear Eduard ar fi fost bătut în timp ce el se afla în spatele magazinului hrănind un câine, iar când a revenit a văzut două persoane fugind și victima la pământ, instanța de apel a conchis că sunt lipsite de credibilitate, fiind catalogate ca metodă de apărare, or, acestea vin în contradicție cu întreg probatoriu administrat, potrivit cărora bătaia a fost între două persoane (inculpat și victimă) și nu cum pretinde inculpatul, că Goncear Eduard ar fi fost bătut de 2 persoane, astfel, în cadrul urmăririi penale și a cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine, că anume Bologa Igor și Coșelev Dmitrii s-au apropiat de victimă și au ajutat-o, ducând-o ulterior până acasă, iar inculpatul a părăsit locul incidentului fără a se apropia de victimă și a se interesa ce s-a întâmplat, or, dacă nu era vinovat în cele întâmplate 9 anume că urma să clarifice situația, dar nu să părăsească în grabă locul faptei. Cu referire la alegațiile apărării precum că leziunile cauzatoare de deces ar fi putut apărea la victimă și anterior/ulterior conflictului de la magazinul „Talisman”, instanța de apel a precizat că anume după altercația în cauză victima prezenta dureri acute, practic majoritatea timpului petrecându-l în casă, în poziție orizontală, iar după altercația din fața magazinului „Talisman” și până la survenirea decesului, nu s-a stabilit ca victima să fi fost agresată sau să fi suportat careva căderi pe plan dur. Analizând circumstanțele cauzei și cele expuse supra, instanța de apel a conchis că acțiunile lui Erineac Serghei întrunesc toate elementele componente ale infracțiunilor imputate, astfel că argumentele apărării sub aspectul nevinovăției inculpatului, reprezintă opinia subiectivă a părții apărării, or, din probele administrate este evident faptul, că anume inculpatul în urma unui conflict iscat cu victima, l-a maltratat, ultimul ulterior decedând în rezultatul traumelor suportate. Referitor la individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului, instanța de apel a reținut în acest sens că pe capătul de acuzare în comiterea infracțiunii prevăzută de art.287 alin.(1) Cod penal, la caz a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală, iar în conformitate cu prevederile art.389 alin.(4) pct. 3) Cod de procedură penală, inculpatul Erineac Serghei urmează a fi liberat de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție. În conformitate cu criteriile prevăzute de art.16 alin.(3) Cod penal, infracțiunea prevăzută la art.287 alin.(1) Cod penal, se califică ca infracțiune mai puțin gravă, aceasta fiind săvârșită la 17 ianuarie 2015 și de la săvârșirea ei au trecut mai mult de 5 ani, iar ținând cont de prevederile art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal, rezultă că termenul pentru tragere la răspundere penală, a expirat, instanța de apel a subliniat că inculpatul Erineac Serghei urmează a fi liberat de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Cu referire la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului pe capătul de acuzare în comiterea infracțiunii prevăzută de art.151 alin.(4) Cod penal, instanța de apel a menționat că potrivit prevederilor art.art.76, 77 Cod penal, careva circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite. În acest sens, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, și anume că Erineac Serghei a săvârșit o infracțiune mau puțin gravă și una deosebit de gravă, de persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, de faptul că acesta nu a recunoscut vinovăția, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, și astfel concluzionând că pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal, inculpatului Erineac Serghei urmează să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de 12 ani închisoare.

Avocatul Bosîi Ion în numele inculpatului, declară recurs împotriva deciziei instanței de apel, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În dezvoltarea argumentelor recursului, apărarea susține că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, expunându-se evaziv și neclar, fără a examina chestiunile esențiale supuse atenției sale. Susține apărarea că, în pofida faptului că în decizie sunt enumerate probele pe care instanța de apel le-a pus la baza soluției sale, este evident că această instanță nu a făcut o analiză obiectivă a acestor probe și nu le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. 10 Menționează că, în decizia instanței de recurs de remitere a cauzei la rejudecare au fost date indicații clare, în privința cărora instanța de apel la o nouă rejudecare urma să se expună și să țină cont, însă contrar acestor indicații, aspectele evidențiate au fost lăsate fără soluționare sau examinate superficial. Însă, instanța de apel nu a înlăturat divergențele din declarațiile depuse de către martorii Naghirneac Natalia și Bologa Igor, și anume declarațiile depuse de la urmărirea penală, în cadrul ședinței de judecată în prima instanță și în instanța de apel, unde ambii martori au indicat că nu au văzut cine la lovit pe Goncear Eduard, însă instanța de apel a concluzionat ulterior precum că vina inculpatului este dovedită prin cumulul de probe acumulate la materialele cauzei, pe când la materialele cauzei nu se regăsește faptul că cineva din martori ar fi văzut momentul altercațiilor dintre Erineac Serghei și Goncear Eduard. De asemenea, indică faptul că, instanța de apel a constatat că, în incinta magazinului "Talisman" а avut 1ос un conflict verbal între Erineac Serghei și Goncear Eduard, care vorbeau cu un ton ridicat, martorii Naghirneac Natalia și Bologa Igor au declarat că, după discuții, Erineac Serghei a ieșit afară, iar peste un timp a ieșit și Goncear Eduard, însă nimeni nu a văzut altercația care sa petrecut în afara magazinului. Tot martorii menționați au declarat că, Erineac Serghei hrănea niște câini afară, după care a plecat în direcția opusă magazinului. Consideră că, instanța de apel urma să analizeze dubiile care au fost stabilite de către prima instanță, referitor la faptul că Goncear Eduard până la deces i-a povestit soției sale că a fost bătut de două persoane și că pe Erineac Serghei îl cunoaște însă ultimul nu l-a bătut la 17.01.2015, or, martorii Melnic Ghenadie și Bologa Igor sunt persoanele oculare care au asistat la conflict, însă potrivit procesului-verbal al ședințelor de judecată în instanța de apel Melnic Ghenadie și Bologa Igor au declarat că la 17.01.2015, seara se plimba cu Coșelev în fața magazinului "Talisman" și au văzut o persoană care stătea la pământ și doi tineri care fugeau din direcția magazinului, iar o altă persoană în apropierea magazinului "Talisman" hrănea doi câini. 8.1. Avocatul Pascari Veaceslav în numele inculpatului, declară recurs împotriva deciziei instanței de apel, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel greșit a reținut că, vina inculpatului este dovedită prin declarațiile succesorului părții vătămate, martorilor și materialele dosarului și a calificat acțiunile acestuia în baza art.151 alin.(4) Cod penal, or fiind audiați în ședința de judecată, atât martorii acuzării, precum și martorii apărării au susținut faptul că, nu Serghei Erineac l-a bătut pe Eduard Goncear. Mai indică, că succesorul părții vătămate, Natalia Goncear precum și martorul Alexandru Goncear au afirmat cu certitudine că, Goncear Eduard acasă le-a povestit că a fost bătut de două persoane. Reiterează, că judecarea cauzei a fost realizată cu încălcarea standardelor de probațiune stabilite la nivel național de art.8 alin.(3) Cod de procedură penală, or, instanța a pus la baza acuzării probele scrise care nu au fost apreciate din punct de vedere al concludenții, pertinenței și veridicității, acestea fiind doare enumerate. Învinuirea înaintată inculpatului este bazată pe presupuneri fără a fi confirmată prin probele administrate.

Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Astfel, potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de 11 apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate în speță, acestea se întemeiază pe prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recursuri și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că criticele aduse de către titularii cererilor de recurs și-au găsit confirmare parțial în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, deoarece la o nouă rundă a procedurilor de judecare a cauzei în ordine de apel, nu au fost respectate pe deplin prevederile procesual penale cu privire la rejudecarea cauzei. În acest context, instanța de recurs reține că, conform art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit notează că, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Totodată, potrivit art.436 alin.(2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. 12 În conformitate cu art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Colegiul penal lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, întrucât decizia contestată nu conține motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată. Având în vedere prevederile legale citate, în speță, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2017, decizia instanței de apel a fost casată total cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În decizia instanței de recurs de remitere a cauzei la rejudecare au fost date indicații clare, în privința cărora instanța de apel urma să se expună la noua rejudecare și să țină cont de cele expuse în decizia instanței de recurs, însă, contrar acestor indicații, aspectele evidențiate au fost lăsate fără soluționare sau examinate superficial. Totodată, instanța de recurs atestă că, în cererea de apel depusă au fost invocate argumente privind ilegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate prin faptul că, instanța de apel pripit a decis asupra soluției adoptate fără a face o analiză amplă a tuturor probelor administrate în cauză, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția inculpatului Erineac Serghei în săvârșirea faptelor imputate. În acest sens, conform deciziei instanței de recurs ordinar de remitere a cauzei spre rejudecare, instanța de apel avea obligația să verifice declarațiile martorilor Naghirneac Natalia și Bologa Igor, care au fost audiați în ședința de judecată a primei instanțe, precum și probele materiale care au fost cercetate în ședința de judecată a primei instanțe, procesul- verbal de recunoaștere a persoanei (f.d.29-31, vol. I) și raportul de expertiză medico-legală nr. 67 din 27 ianuarie 2015 (f.d.50-53, vol. I), sub aspectul pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, dar și din punct de vedere al coroborării cu celelalte probe. Mai mult, instanța de apel nu a apreciat în niciun fel și a omis să se pronunțe asupra constatărilor indicate în decizia instanței de recurs din 29 noiembrie 2017, în special asupra: „declarațiilor succesorului părții vătămate, Natalia Goncear, din motiv că aceasta personal nu a văzut ca inculpatul să fi aplicat lovituri soțului, însă reține declarațiile martorului Elena Moroșanu care a indicat că, nu a văzut dacă inculpatul l-a bătut pe decedat, consideră că nu inculpatul era persoana care plecase de la locul unde a fost bătaia. La fel, în confirmarea nevinovăției inculpatului, instanța a făcut trimitere la declarațiile martorului Liusea Secrieru, audiat în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, indicând că din acestea rezultă că nu a fost prezentă la fața locului în seara de 17 ianuarie 2015 și doar înseși pătimitul peste două zile după incident i-a povestit că - a fost lovit cu o rangă metalică, însă nu a văzut de către cine a fost lovit. Totodată, potrivit procesului-verbal de audierea a martorului Liusea Secrieru în instanța de apel (f.d.142- 144, vol. II), dânsa susține declarațiile date în prima instanță și a mai indicat că, partea vătămată când a ieșit din bar, afară era o persoană, însă aceasta i-a comunicat că nu a văzut persoana care l-a lovit, pe când în prima instanță martorul a indicat că, Eduard i-a povestit că el făcea cumpărături în magazinul ,,Talisman”, unde un bărbat a iscat un conflict cu vânzătoarea, tot bărbatul care a iscat conflictul îl aștepta afară, ulterior l-a lovit cu pumnul în spate și a căzut jos. Deci, instanța de apel urma să se expună asupra divergențelor dintre declarațiile acestui martor depuse în prima instanță și instanța de apel, să indice care declarații urmează să fie apreciate critic și din ce motiv, precum și să le analizeze în coroborare cu celelalte 13 probe, încă din conținutul deciziei recurate rezultă că, instanța de apel nu s-a pronunțat la acest aspect, a neglijat indicațiile instanței de recurs. Totodată, instanța de recurs ajunge la concluzia despre prezența unor formulări insuficient de clare, expuse în decizia recurată: 1) dispozitivul deciziei nu conține o formulare clară – în care parte anume este casată sentința, dacă Erineac Serghei (prin dispozitivul deciziei) este condamnat din nou în baza art.287 alin.(1) Cod penal, în descriptiv lipsește cu desăvârșire descrierea faptei de huliganism, cum o cer prevederile art.385 Cod de procedură penală; 2) fiind deja recunoscut vinovat prin sentință, în baza art.287 alin.(1) Cod penal, din dispozitivul deciziei instanței de apel nu-i clar dacă în această parte sentința este casată, sau ar rezulta că Erineac Serghei în mod repetat este condamnat pentru aceleași acțiuni. În această ordine de idei, Colegiul lărgit constată că, la rejudecarea cauzei, instanța de apel nu s-a conformat cu exactitate situației stabilite de către instanța de recurs și nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, indicate în pct.3. a prezentei decizii, constatând, că inculpatul a săvârșit infracțiunile imputate, fără a fi dată o analiză amplă tuturor probelor administrate în cauza dată, fără a aprecia fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, limitându-se repetat la mențiuni neclare, confuze și sumare. Având în vedere aceste argumente, Colegiul penal lărgit reține că în apel și recursuri, partea apărării a supus criticii concluziile instanțelor de judecată despre contradicțiile declarațiilor martorilor Naghirneac Natalia și Bologa Igor, cât și a succesorului părții vătămate, Goncear Natalia, și anume declarațiile depuse de la urmărirea penală, în cadrul ședinței de judecată în prima instanță și în instanța de apel, unde ambii martori au indicat că nu au văzut cine la lovit pe Goncear Eduard, însă aspectele evidențiate au fost lăsate fără soluționare sau examinate superficial. Astfel, în decizia instanței de recurs de remitere a cauzei la rejudecare au fost date indicații clare, în privința căror argumente, instanța de apel la o nouă rejudecare urma să se expună și să țină cont, însă din conținutul deciziei recurate rezultă, că instanța de apel nu s-a pronunțat la acest aspect, a neglijat indicațiile instanței de recurs la judecarea apelului declarat, or, probele administrate nu au primit o apreciere la justa valoare, iar concluziile instanței de apel sunt formale și premature, ce nu rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză. Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel. La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, în primul rând, rolul instanțelor judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești. Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. În continuare urmează a se accentua, că analizând decizia contestată în raport cu temeiurile de casare invocate de către partea apărării, Colegiul penal lărgit constată, că 14 instanța de apel a omis să se expună asupra corectitudinii încadrării acțiunilor inculpatului conform alin.(1) art.287 Cod penal, atât prin prisma art.133 Cod de procedură penală, cât și prin prisma prevederilor Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a adoptat Hotărârea din 19.06.2006, nr. 4 – „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism”, în care a estimat că: „Huliganismul însoțit de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violente constituie atât violența psihică, cât și cea fizică, ce se poate manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot surveni în urma săvârșirii unor acțiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, prin imobilizarea, îmbrâncirea, punerea unei piedici victimei, urmate de vătămarea integrității corporale sau de leziuni corporale, sau fără cauzarea prejudiciului sănătății. Este necesar de explicat că, în sensul art.287 Cod penal, prin „violență” se înțelege violența soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății, fie cu vătămare neînsemnată, care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă. … vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății poate să reprezinte violența, care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice, în acest caz, calificarea trebuie făcută, în temeiul art.151 Cod penal și art.354 „Huliganismul nu prea grav” Cod contravențional. În cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art.151 și art.287 Cod penal. Or, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice tragerea, de două ori, la răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest gen, violența este cea, pe care o desemnăm prin sintagma „aceeași faptă”. Doar în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de vătămarea intenționată gravă a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face, prin prisma art.287 și art.151 Cod penal”. Prin urmare, speței abordate îi este relevantă doctrina, cât și jurisprudența națională și internațională, conform căreia, în cazul în care vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății rezultă din violența aplicată, în cadrul încălcării grosolane a ordinii publice (art.287 Cod penal), calificarea se va efectua, în virtutea art.151 Cod penal și art.354 Cod contravențional (Huliganismul nu prea grav). Nu este admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art.151 și art.287 Cod penal, deoarece principiul non bis in idem interzice tragerea, de două ori, la răspundere penală și sancționarea pentru aceeași faptă. La caz, violența enunțată reprezintă „aceeași faptă”. Pe lângă aceasta, acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, fiind însoțite de o violență mai gravă decât cea absorbită de infracțiunea de huliganism – vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății și vătămarea neînsemnată, nu mai pot constitui o parte a infracțiunii stabilite la art.287 Cod penal. Or, infracțiunea de huliganism (art.287 Cod penal) nu poate absorbi infracțiunea stipulată la art.151 Cod penal, deoarece infracțiunea absorbantă trebuie să prevadă o pedeapsă mai aspră, decât infracțiunea absorbită. Reieșind din aspectele elucidate și ținând cont de faptul că motivarea deciziei instanței de apel este contradictorie, iar erorile evidențiate nu pot fi corectate de instanța de recurs, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia cu privire la necesitatea casării deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și 15 temeinicia sentinței atacate, dând o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, cu respectarea art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către avocații Bosîi Ion și Pascari Veaceslav în numele inculpatului Erineac Serghei, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Erineac Serghei xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată. Erineac Serghei xxxx urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în privința acestuia nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest pe altă cauză sau acesta nu execută pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 28 aprilie 2022. Președinte Diaconu Iurie Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie Boico Victor 16 01 martie 2022 Dosarul nr. 1ra-1976/2021 O p i n i e s e p a r a t ă a judecătorului Cobzac Elena Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală în cauza penală privindu-l pe Erineac Serghei xxxx. 1. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 01 martie 2022, au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocații Bosîi Ion și Pascari Veaceslav în numele inculpatului Erineac Serghei, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Erineac Serghei xxxx, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată. 2. Am semnat decizia, conform prevederilor art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală, dar, cu privire la soluția adoptată, exprim dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece consider că, recursurile ordinare declarate de către avocații Bosîi Ion și Pascari Veaceslav în numele inculpatului Erineac Serghei, urmau a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 iunie 2021. 3. Având în vedere materialele cauzei, consider corectă și conformă soluția instanței de apel în decizia din 07 iunie 2021, prin care a fost admis din alte motive apelul declarat, fiind casată sentința cu pronunțarea în această parte, a unei noi hotărâri după cum urmează. Erineac S. a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin.(1) Cod penal și prin coroborare cu prevederile art. 389 alin. (4) pct. 3) CPP, a fost liberat de pedeapsă penală în legătură cu prescrierea atragerii la răspunderea penală, prevăzută la art. 60 alin.(1) lit.b) Cod penal. Erineac S. s-a considerat condamnat în baza art. 151 alin.(4) Cod penal, conform acestei legi stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Astfel, analizând argumentele invocate în recursurile ordinare declarate, constat că, se face referire la temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 12) Cod de procedură penală. Cu referire la temeiul invocat la pct. 2) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume ce ține de critica recurentului, precum că, a fost respinsă cererea de recuzare înaintată judecătorului Liulca G., fără a fi verificate argumentele expuse, constat că cererea de recuzare înaintată de inculpatul Erineac S. a fost respinsă prin încheierea din 05 martie 2021, fiind motivată și conținând răspuns la criticile inculpatului. Totodată, motivele reflectate în recursuri și opinia subiectivă a recurenților asupra nevinovăției inculpatului, nu constituie temei de intervenire în procedura precedentă. Mai mult, esența criticilor aduse în recursurile ordinare au constituit obiect de discuție în 17 cadrul examinării apelului, asupra căror instanța s-a expus motivându-și soluția detaliat asupra tuturor argumentelor potrivit deciziei adoptate, concluzionându-se asupra faptului că, Erineac S. a comis infracțiunile prevăzute de art. 287 alin. (1) și art. 151 alin.(4) Cod penal. Reieșind din materialele dosarului, se atestă că, instanța de apel a respectat prevederile art. 436 Cod de procedură penală și indicațiile instanței de recurs, la fel corect a apreciat întreg probatoriul, în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă privind vinovăția lui Erineac S. în baza art.287 alin. (1) și art. 151 alin.(4) Cod penal, fiind prezente în acțiunile lui elementele constitutive ale infracțiunii în cauză. Astfel, decizia instanței de apel cuprinde raspunsuri referitor la faptul că, din probele administrate se confirmă că anume inculpatul în urma unui conflict iscat cu victima, l-a maltratat, ultimul ulterior decedând în rezultatul traumelor suportate. Totodată consider, că toate probele prezentate au primit o apreciere corectă, iar concluziile făcute de instanța de apel, rezultă din probele acumulate la prezenta cauză, careva încălcări procedurale, nu se regăsesc în speța dată, iar hotărârea instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și motivată, fiind evaluat just probatoriul administrat și indicate motivele pe care și-a întemeiat hotărârea adoptată, drept urmare toate criticile din recursurile declarate de avocații Bosîi Ion și Pascari Veaceslav în numele inculpatului Erineac Serghei, sunt vădit neîntemeiate. Pentru aceste motive am optat pentru respingerea ca inadmisibile a recursurilor ordinare declarate de către avocații Bosîi Ion și Pascari Veaceslav în numele inculpatului Erineac Serghei, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe Erineac Serghei xxxx. Judecător Cobzac Elena 18