1ra-1404/2017 — art. 78 alin. 2 CC

1ra-1404/2017 — art. 78 alin. 2 CC (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1404/2017

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

14 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte NICOLAEV Ghenadie

judecători MORARU Petru

TOMA Nadejda

ALERGUȘ Constantin

TIMOFTI Vladimir

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul șef

interimar al Procuraturii de Circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017, în cauza

penală privindu-l pe

Ursu Ion xxxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.08.2015 – 21.02.2017;

Instanța de apel: 20.03.2017 – 27.06.2017;

Instanța de recurs: 07.08.2017 – 14.11.2017.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la 2 ani

închisoare.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, i s-a adăugat parțial, la pedeapsa aplicată prin

noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin decizia Colegiului penale al Curții

de Apel Bălți din 08 aprilie 2015, stabilindu-i-se definitiv pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 6 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă a fost admisă în principiu în partea prejudiciului material, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor materiale să se pronunțe instanța în ordine civilă.

aprilie 2015, în jurul orei 21:00, aflându-se într-un loc public, și anume pe stradă, în s.

Budăi, r-nul Telenești, intenționat, încălcând grosolan ordinea publică, exprimată prin vădită

lipsă de respect față de societate, cu o obrăznicie deosebită, atentând la regulile sociale și

1

morale de conviețuire, fără nici un motiv, în prezența altor persoane, în mod demonstrativ,

dorind de a-și arăta superioritate față de Zgardan Ion, neavând careva relații ostile, fără a

spune ceva, s-a apropiat de ultimul și i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea capului.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 97 „D” din 17 iunie 2015, părții vătămate

i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de plagă și edem a țesăturilor moi a capului,

care se califică ca vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, prima instanță a reținut că, în drept, faptele

inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1)

Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care prin conținutul lor, se deosebesc

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

numele inculpatului, prin care a solicitat, casarea hotărârii date, și pronunțarea unei noi

hotărâri de achitare, deoarece fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În motivarea apelului, avocatul a indicat că în cadrul examinării cauzei vinovăția

inculpatului nu a fost dovedită, din motiv că martorul Zgardan Vladimir a comunicat

instanței că nu a văzut ca Ursu Ion să fi aplicat lovituri părții vătămate Zgardan Ion, la fel a

declarat și martorii Nogai Igor, Zgardan Nicolae, Nogai Victor, Zgardan Nina.

Totodată, avocatul a menționat că la materialele dosarului este anexată dovada, care

confirmă că lui Zgărdan Ion i-a fost ruptă scurta de către Zgardan Vladimir (vol. I, f.d. 10-

11), fapt ce nu i se poate incrimina inculpatului.

Prima instanță, nu a luat în considerație toate probele pertinente administrate la

materialele dosarului, dar s-a condus de părerea acuzatorului de stat, prin ce a încălcat

principiile procesului penal.

declarat a fost admis, sentința a fost casată total și pronunțată o nouă hotărâre potrivit căreia

procesul penal intentat în privința lui Ursu Ion în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, a fost

încetat în temeiul art. 391 alin. (2) Cod de procedură penal, din motiv că fapta inculpatului

constituie contravenția prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod Contravențional, fără aplicarea

sancțiunii contravenționale în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la

răspundere contravențională prevăzut de art. 30 Cod contravențional.

verificării probelor administrate la dosar a ajuns la concluzia că acestea nu demonstrează

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal,

comiterea de către acesta a contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravențional.

Totodată, instanța de apel a constatat că nu au fost prezentate probe precum că

inculpatul a comis careva acțiuni huliganice, acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii de huliganism, în cazul dat lipsește latura subiectivă, or la caz nu

s-a constatat intenția inculpatului de a încălca ordinea publică.

În contextul dat, instanța de apel a accentuat că în învinuirea adusă inculpatului nu

sunt indicate concret care acțiuni ale inculpatului încalcă grosolan ordinea publică și sunt

îndreptate împotriva ordinii publice, or, doar indicarea că acesta fără nici un motiv l-a lovit

2

pe Zgardan Ion, nu dovedește că intenția inculpatului a fost îndreptată spre încălcarea

ordinii publice.

Ordinea publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită

de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului

precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice.

Astfel, „prin acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică” se înțelege fapta

prejudiciabilă săvîrșită în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează

în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare, ce încalcă normele etice,

tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor.

Tot aici, instanța de apel a reținut că în învinuirea adusă inculpatului nu se regăsește

acțiunea principală – încălcarea ordinii publice, iar prezența acțiunii adiacente – aplicarea

loviturii, fără cea principală, exclude calificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 287 alin.

(1) Cod penal.

În cauza deferită judecării, aceste acțiuni principale nu au fost comise de inculpat, iar

din probele prezentate de acuzare, rezultă, că partea vătămată Zgardan Ion, inculpatul Ursu

Ion și martorii audiați sunt consăteni, unii rude între ei.

Astfel, din materialele cauzei, declarațiile martorilor audiați, s-a stabilit că conflictul

a apărut în ograda casei lui Nogai Igor, inițiatorul fiind Olișevschi Veaceslav, care l-a numit

cu cuvinte necenzurate pe Ursu Ion, la ce Zgardan Vladimir l-a alungat din gospodăria

ginerelui Nogai Igor, pe Olișevschi Veaceslav, care fiind supărat pe Ursu Ion, i-a spus ca se

vor lămuri și a plecat.

Pe drum, Olișevschi Vladimir s-a întîlnit cu partea vătămată Zgardan Ion, pe care l-a

rugat să-l telefoneze pe Nogai Igor, să-l cheme în drum pe Ursu Ion pentru a clarifica

situația, care a avut loc în gospodăria lui Nogai Igor. Ulterior, Olișevschi Veaceslav a

discutat cu Ursu Ion, numindu-l cu cvinte necenzurate, ultimul, ieșind din ogradă în stradă,

fără careva cuvinte i-a aplicat o lovitură lui Zgardan Ion cu pumnul în față.

Reieșind din circumstanțele faptice menționate, instanța de apel dând o nouă

apreciere probelor administrate a stabilit că în cauza dată acțiunile inculpatului Ursu Ion

constituie o contravenție, și nu o infracțiune după cum a fost învinuit, și anume contravenția

prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod contravențional – vătămarea intenționată ușoară a

integrității corporale care a provocat o dereglarea de scurtă durată a sănătății.

Reținând cele indicate supra, instanța de apel a concluzionat că procesul penal în

cazul dat urmează a fi încetat în temeiul prevăzut la art. 332 alin. (2) Cod penal, din motiv

că fapta săvârșită de inculpat constituie contravenția prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod

contravențional.

De asemenea, instanța de apel a remarcat că în speța dată sunt aplicabile și

prevederile art. 30 Cod contravențional, care prevăd încetarea procesului contravențional în

temeiul survenirii prescripției pentru tragere la răspundere contravențională.

solicită casarea totală a acesteia și menținerea sentinței primei instanțe.

În motivarea recursului, procurorul indică că la examinarea apelului declarat nu s-au

regăsit careva argumente care au stat la baza recalificării acțiunilor inculpatului din

3

prevederile art. 287 Cod penal la art. 78 Cod contravențional, ci împotrivă în cadrul

examinării cauzei în instanța de apel s-a stabilit cu certitudine vinovăția acestuia în

comiterea infracțiunii incriminate, prin cumulul de probe administrate la materialele

dosarului.

Așadar, analizând circumstanțele de fapt ale cauzei în coraport cu cele de drept,

procurorul punctează că prima instanță corect a ajuns la concluzia că în cadrul cercetării

judecătorești prin cumulul de probe administrate, analizate în coroborare cu materialele

cauzei penale, a fost confirmată vinovăția inculpatului Ursu Ion.

Totodată, acuzatorul de stat menționează că prima instanță a constatat existența faptei

de huliganism asupra victimei Zgardan Ion de către inculpatul Ursu Ion, reieșind din

probatoriul administrat, iar în mod prioritar din declarațiile părții vătămate Zgardan Ion,

martorilor Olișevschi Veaceslav, Anghel Andrei și Nogai Igor depuse la faza de urmărire

penală, cât și din raportul de expertiză medico-legală nr. 97 „D” din 17 iunie 2015, care

descriu leziunile suferite de către partea vătămată cu indicarea gradului de gravitate a

acestora.

Prin urmare, reținând cele indicate mai sus, procurorul consideră că decizia instanței

de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, din care motive solicită casarea

totală a acesteia și menținerea sentinței de condamnare adoptate în privința inculpatului

Ursu Ion.

În drept, recurentul își întemeiază recursul pe temeiul prevăzut la pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod penal.

ajunge la concluzia, că acestea urmează a fi respins, cu menținerea deciziei contestate, iar în

vederea susținerii acestei statuări se expun următoarele considerente de fapt și de drept.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva

deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică

legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunța asupra motivelor

invocate în recurs de titularul acestuia.

În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca fiind inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea

condițiilor legale ori nu este întemeiat legal. Recursul este neîntemeiat atunci când hotărârea

atacată este legală, întemeiată și motivată.

Reieșind din prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute la art. 427 aceluiași Cod.

Analizând conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că acuzatorul

de stat invocă drept temei de casare a deciziei instanței de apel pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, și anume cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția. Însă, în esență argumentele invocate în recurs se prescriu criticilor privind

aprecierea eronată a probelor de către instanța de apel, iar prima instanță a apreciat corect

4

probele acuzării constatând vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate,

respectiv apelul a fost greșit admis.

Așadar, temeiul pentru recurs invocat de către recurent prin prisma pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, în cauza supusă judecării, este aplicabil atunci când

instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu s-a motivat

întemeiat hotărârea judecătorească. Adică, este necesar ca hotărârea pronunțată să fie

motivată atât în fapt, cât și în drept.

În atare situație, Colegiul penal respinge ca fiind nefondate argumentele recurentului

și menționează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei în instanța

de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și

indicarea expresă a circumstanțelor faptice ale cauzei.

Verificând hotărârea atacată, Colegiul penal lărgit apreciază că aceasta cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a

expus în partea descriptivă a deciziei, este o motivare obiectivă și justă, care corespunde

rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO.

De asemenea, Colegiul penal nu acceptă criticile recurentului precum că hotărârea

instanței de apel este nemotivată și ilegală, deoarece nu au fost luate în considerație probele

prezentate de către partea acuzării. Tot aici, urmează să se menționeze că motivarea

hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, unde sunt

valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate

componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii de încetare a procesului penal, în

cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție, adică așa cum s-a procedat, de altfel,

în cauza dată. Instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat corect că

în privința lui Ursu Ion, cauza urmează a fi încetată, deoarece faptele comise de către acesta

se încadrează în prevederile art. 78 alin. (2) Cod contravențional.

Prin urmare, contrar celor invocate de către procuror, Colegiul penal lărgit verificând

suplimentar materialele dosarului, remarcă că judecând apelul instanța a examinat cauza sub

toate aspectele, complet și obiectiv, cercetând materialele dosarului, adoptând în consecință

o soluție corectă de casare a sentinței și adoptarea unei noi hotărâri prin care a fost încetat

procesul penal în privința lui Ursu Ion, din motiv că fapta săvârșită constituie o

contravenție.

Tot la acest capitol, Colegiul penal reține că așa cum rezultă din textul deciziei

atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și de drept

ce au dus, la caz, la admiterea apelului declarat de către avocatul Coșneanu Svetlana în

numele inculpatului, cu casarea sentinței și adoptarea unei noi hotărâri de încetare a

procesului penal.

În acest context, Colegiul penal menționează că, instanța de apel justificat a reținut că

în învinuirea înaintată nu sunt indicate concret care acțiuni ale inculpatului încalcă grosolan

ordinea publică și sunt îndreptate împotriva ordinii publice, or, doar indicarea că acesta fără

5

motiv l-a lovit pe Zgardan Ion, nu dovedește că intenția inculpatului a fost îndreptată spre

încălcarea ordinii publice, și nu pot fi încadrate în baza art. 287 Cod penal.

În contextul dat, Colegiul penal punctează că instanța de apel corect a constatat că în

cauza dată inculpatul a aplicat violența împotriva părții vătămate, din motivul relațiilor

ostile care existau între ei, respectiv nicidecum nu poate fi actuală învinuirea înaintată

inculpatului precum că acesta fără nici un motiv și neavând relații ostile a acționat împotriva

părții vătămate Zgardan Ion.

Astfel, reieșind din declarațiile martorilor audiați pe caz, instanța de apel corect a

stabilit că intenția inculpatului Ursu Ion nu a fost de a încălca ordinea publică, dar a clarifica

situația conflictuală care a fost inițiată anterior în ograda gospodăriei lui Nogai Igor, de către

martorului Olișevschi Veaceslav.

Respectiv conflictul survenit între inculpatul Ursu Ion și partea vătămată Zgardan Ion

a rezultat din relațiile ostile pe care le avea Ursu Ion cu Olișevschi Veaceslav.

Tot aici, se remarcă că acțiunile inculpatului au fost realizate în urma cuvintelor

necenzurate primite la adresa sa, având intenția de clarifica conflictul iscat cu aplicarea

violenței, însă nicidecum nu încălcarea ordinii publice.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel abilitată cu dreptul de a da o nouă

apreciere probelor, lucru care l-a și îndeplinit, just a concluzionat că probele administrate de

acuzare nu dovedesc indubitabil vinovăția inculpatului Ursu Ion în săvârșirea infracțiunii de

huliganism, dar a contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravenționale, adică

vătămarea ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată.

În continuarea, Colegiul penal relevă că instanțele judecătorești urmează să țină cont

de faptul că sentința de condamnarea trebuie să se bazeze pe probe exacte, când toate

versiunile au fost verificate, iar divergențele apărute au fost înlăturate și apreciate în mod

corespunzător.

În ordinea celor expuse, se accentuează că vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se

consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul

nevinovăției, cercetând toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind

interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la

toate chestiunile prevăzute la art. 385 Cod de procedură penală, recomandări prevăzute și la

pct. 6 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 19.06.2006 privind sentința

judecătorească.

În cele din urmă, Colegiul penal conchide că instanța de apel verificând cele imputate

lui Ursu Ion, corect a concluzionat că probele administrate și prezentate instanței nu sunt

verosimile, pertinente și concludente, ce ar confirma cu desăvârșire intenția inculpatului de

comitere a unui act huliganic.

Luând în considerare cele menționate supra, Colegiul penal statuează că soluția

instanței de apel privitor la încetarea procesului penal privind săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal în privința lui Ursu Ion, din motiv că fapta acestuia

constituie contravenția prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, este întemeiată și

corespunde tuturor prevederilor legii procedural penale, fiind legală și motivată, respectiv

instanța de apel a apreciat just probatoriul administrat, indicând motivele pe care și-a

6

întemeiat hotărârea adoptată, drept urmare toate criticile expuse de către recurent, sunt vădit

neîntemeiate, respectiv acesta urmează a fi respins ca inadmisibil.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul șef interimar al

Procuraturii de Circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017, în cauza penală privindu-l pe Ursu

Ion xxxxx, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 decembrie 2017.

Președinte NICOLAEV Ghenadie

Judecători MORARU Petru

TOMA Nadejda

ALERGUȘ Constantin

TIMOFTI Vladimir

7

8