1ra-538/16 — art.186 alin.2 lit.c,d; art.192/1 alin.2 lt.c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.186 alin.2 lit.c,d; art.192/1 alin.2 lt.c CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-538/16 — art.186 alin.2 lit.c,d; art.192/1 alin.2 lt.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr.1ra-538/2016
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
24 mai 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Nicolaev Ghenadie,
Judecători – Timofti Vladimir, Toma Nadejda, Alerguș Constantin, Moraru Petru,
a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către partea
vătămată Negru Valentin și de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Rău
Ion, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 15 octombrie 2015, în cauza penală privindu-l pe
Rău Ion Victor, născut la 19 ianuarie 1991,
originar și domiciliat în s. Teleșeu, r-l Orhei.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
23.04.2013 - 26.08.2015 (prima instanță);
15.09.2015 - 15.10.2015 (instanța de apel);
01.02.2016 - 24.05.2016 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Orhei din 26 august 2015, Rău Ion a fost recunoscut
vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute:
- de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă
de închisoare pe un termen de 2 ani;
- de art. 192/1 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de
închisoare pe un termen de 3 ani;
În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al
pedepselor aplicate, difinitiv i-a fost stabilită lui Rău Ion, pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 2 ani 8 luni, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de
tip semiînchis.
În conformitate art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa stabilită
în prezenta cauză s-a adăugat în întregime - pedeapsa neexecutată aplicată prin sentința
1
Judecătoriei Orhei din 09 septembrie 2011, de 2 ani și 4 luni închisoare și definitiv i s-
a stabilit lui Rău Ion 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
Acțiunea civilă înaintată de Negru Valentin s-a admis parțial și s-a încasat de
la Rău Ion în beneficiul lui Negru Valentin prejudiciul material cauzat prin infracțiune
în sumă de 152771,67 lei și prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei. În rest cerințele
din acțiunea civilă au fost respinse ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Rău Ion la 09 septembrie
2011, în intervalul orelor 18.00 – 20.00, urmărind scop de profit și de sustragere pe
ascuns a bunurilor altei persoane, prin alegerea cheii a pătruns în domiciliul cet. Negru
Valentin, situat în satul Seliște raionul Orhei, de unde pe ascuns a sustras bani în sumă
de 7000 lei, certificatul de înmatriculare cu cheile de la automobilul de model „Honda
Accord” cu numerele de înmatriculare K AH 143, о geantă în valoare de 350 lei, două
telefoane mobile cu costul fiecăruia de 1500 lei, două inele din aur cu costul fiecăruia
de 2650 lei, două lănțișoare din aur cu costul fiecăruia de 1600 lei, un lănțișor din argint
cu costul de 600 lei, cauzîndu-i părții vătămate Negru Valentin о daună materială în
proporții considerabile în valoare totală de 19 450 lei.
Tot el în același timp, loc și circumstanțe, urmărind scopul de răpire a mijlocului
de transport, pentru a se plimba, la 09 septembrie 2011, în intervalul orelor 18.00-20.00,
a pătruns în ograda gospodăriei cet. Negru Valentin, situată în satul Seliște raionul
Orhei, unde prin deschiderea ușii, a intrat în posesia ilegală a autoturismului de model
„Honda Accord” cu numerele de înmatriculare de stat K AH 143 care era parcat în
ogradă și care aparține cu drept de proprietate cet. Negru Valentin, și s-a deplasat cu el
în mun. Chișinău unde a abandonat autoturismul deteriorat pe str. Zelinschi.
Sentința a fost atacată cu apel de către partea vătămată Negru Valentin, prin care
a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Rău Ion să-i fie aplicată o
pedeapsă mai aspră, iar acțiunea civilă să fie admisă integral.
În argumentarea cererii de apel apelantul a indicat că:
- instanța de fond reieșind din faptul, că Rău Ion se caracterizează negativ, a comis
infracțiunea fiind în stare de ebrietate, anterior a fost condamnat, însă careva concluzii
nu și-a făcut și îndată după condamnarea sa din nou a comis о infracțiune, totodată
instanța a numit cea mai blandă pedeapsă prevăzută de lege, fără a exista vreun temei
pentru о atare blîndețe;
- reieșind din personalitatea inculpatului și circumstanțele cauzei, instanța urma să
aplice pedepsele maxime, și anume 4 ani pentru infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.
(2) lit. c), d) Cod penal și 5 ani pentru infracțiunea prevăzută de art. 192/1 alin. (2) lit.
c) Cod penal. Cu aplicarea art. 84 Cod penal, prin cumul total, pedeapsa urma să fie
stabilită de 9 ani închisoare. Cu aplicarea art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită urma
să fie adăugată în întregime pedeapsa neexecutată aplicată prin sentința Judecătoriei
2
Orhei din 09 septembrie 2011, de 2 ani și 4 luni închisoare, cu stabilirea pedepsei
definitive lui Rău Ion 11 ani și 4 luni închisoare;
- instanța de fond nu a dispus repararea integrală a prejudiciului care i-а fost cauzat
părții vătămate, mai mult ca atît prejudiciul moral de 10000 lei încasat este diminuat și
nu corespunde suferințelor psihice pe care le-a suportat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2015,
apelul declarat a fost admis, casată sentința, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care, Rău Ion a fost recunoscut vinovat de
comiterea infracțiunilor prevăzute:
- de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă
de închisoare pe un termen de 2 ani;
- de art. 192/1 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de
închisoare pe un termen de 3 ani.
În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al
pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Rău Ion, pedeapsa definitivă sub formă de
închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip
semiînchis.
În conformitate cu art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe la pedeapsa numită
s-a adăugat parțial partea din pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Orhei din 09
septembrie 2011, stabilind pedeapsa definitivă lui Rău Ion 5 ani închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
În rest sentința a fost menținută.
4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că circumstanțele pentru
faptele reținute în sarcina inculpatului au fost pe deplin și obiectiv constatate de către
prima instanță din totalitatea de probe acumulate la cauza penală: declarațiile părții
vătămate, declarațiile martorilor, materialele dosarului, fiind corect apreciate, cu
respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblul din
punct de vedere al coroborării lor.
Instanța de apel a reținut că instanța de fond la adoptarea sentinței a comis о
eroare de drept la stabilirea pedepsei prin aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal,
astfel, instanța de fond a numit pedeapsa de 2 ani 8 luni închisoare deși pe art. 1921 alin.
(2) lit. c) Cod penal, i-а numit pedeapsa de 3 ani închisoare, astfel făcînd cumulare
parțială a fost numită în baza art. 84 Cod penal о pedeapsa mai mică.
Astfel, instanța de apel a constatat, că la pronunțarea sentinței, instanța de fond
corect a stabilit circumstanțele de fapt și just a ajuns la concluzia, că inculpatul Rău Ion
a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, pe semnele de
furt - adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit prin pătrundere în
locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile părții vătămate și infracțiunea
prevăzută de art. 192/1 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe semnele de răpirea mijlocului de
3
transport fără scop de însușire, acțiuni săvîrșite prin pătrundere în spații îngrădite, dar
eronat a aplicat prevederile ce țin de cazul unui concurs de infracțiuni conform
prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, ori pedeapsa definitivă în cazul unui concurs de
infracțiuni se aplică la săvîrșirea a două sau a mai multor infracțiuni aflate în concurs.
Totodată, instanța de apel a reținut că, conducîndu-se de prevederile art. 85 Cod
penal, dacă după pronunțarea sentinței, dar înainte de executarea completă a pedepsei,
condamnatul a săvîrșit о nouă infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime sau
parțial, la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutata a pedepsei stabilite
de sentința anterioară.
În temeiul art. 85 alin. (3) Cod penal, pedeapsa definitivă în cazul unui cumul de
sentințe, trebuie să fie mai mare decît pedeapsa stabilită pentru săvîrșirea unei noi
infracțiuni și decît partea neexecutată a pedepsei pronunțate în sentința anterioară a
instanței de judecată.
Prin urmare, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă în corespundere cu
prevederile art. 7,61, 75-78 Cod penal, instanța de apel a ținut cont că, pedeapsa penală
este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a
condamnatului cît și a altor persoane.
Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel a reținut că soluția instanței de fond
este justificată de încasare a prejudiciului moral și material, avînd în vedere faptul că
partea vătămată Negru Valentin nu a prezentat probe care ar justifica mărimea
prejudiciului.
Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către:
5.1. Partea vătămată Negru Valentin, care invocînd temeiurile prevăzute de art. 427
alin. (1) pct. 6), 10), 15) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu remiterea
cauzei spre o nouă rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată, invocînd
că:
- instanța de apel a pronunțat o nouă hotărîre prin care a ușurat situația inculpatului
Rău Ion, necătînd la faptul că a solicitat aplicarea față de Rău Ion a unei pedepse mai
aspre ca cea aplicata de instanța de fond. În atare condiții aplicarea față de Rău Ion a
unor dispoziții mai blînde ca cele aplicate de instanța de fond, constituie о înrăutățire a
situației sale, iar avînd în vedere că a fost unicul apelant și anume apelul său a fost
admis de instanța de apel, această înrăutățire a avut loc în urma propriului său apel;
- instanța de apel nu a motivat în decizie din ce considerente a ajuns la concluzia
că instanța de fond la stabilirea pedepsei definitive prin cumulul de sentințe incorect a
adăugat la pedeapsa stabilită, în întregime partea neexecutată din pedeapsa stabilită prin
sentința Judecătoriei Orhei din 09 septembrie 2011 și de ce este necesar ca această
pedeapsă să fie adăugată doar parțial;
- inculpatul Rău Ion după comiterea acestei infracțiuni, în timp ce se afla în
calitate de inculpat, iarăși a comis un șir de infracțiuni în Republica Moldova și Ucraina.
Toate acestea influențează la stabilirea pedepsei, deoarece îl caracterizează pe Rău Ion
4
ca persoană. Instanța de fond nu a ținut cont de acestea și contrar prevederilor art.75
alin. (l) Cod penal, i-а aplicat inculpatului о pedeapsă prea blîndă. Mai mult ca atît, în
baza art.1921 alin.(2) Cod penal, instanța a numit cea mai blîndă pedeapsă prevăzută de
lege, fără a exista vreun temei pentru o atare blîndețe;
- inculpatul anterior a mai fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute
de art.1921 alin.(2) Cod penal, adică pentru o infracțiune similară, precum și a comis
infracțiunea fiind în stare de ebrietate. Necătînd la aceasta instanța de fond a indicat în
sentință că nu au fost stabilite circumstanțe agravante;
- instanța de fond nu a ținut cont de persoana inculpatului, de circumstanțele
agravante, lipsa circumstanțelor atenuante și nu a aplicat о pedeapsă echitabilă, prin ce
a încălcat prevederile art.7 alin. (l) și 75 alin. (l) Cod penal;
- consideră că reieșind din personalitatea inculpatului și circumstanțele cauzei,
instanța urma să aplice pedepsele maxime în privința inculpatului;
- instanța de fond nu a motivat de ce a respins cerințele lui referitoare la indicele
inflației și de ce a considerat cuantumul de 50000 lei al prejudiciului moral ca fiind unul
exagerat. În acest sens invocă că jurisprudența Curții Europene și anume cauza Fomin
vs. Moldova și Hisvaari vs. Finland, în cadrul cărora Curtea Europeana a indicat
următoarele: „ Dreptul la un proces echitabil include dreptul părților de a fi auzite.
Aceasta presupune nu numai dreptul părții or de a prezenta probe și argumente, dar și
obligația instanței de a motiva de ce admite s-au respinge un argument sau altul. Numai
о motivare a hotărîrilor permite instanței de recurs de a verifica legalitatea hotărîrii
contestate și asigură о bună administrare a justiției. Prin faptul că nu a motivat din ce
cauză respinge cerința sa referitor la încasarea inflației și de ce consideră că cuantumul
de 50000 lei a prejudiciului moral, ca fiind exagerat, instanța a comis încălcări similare
celor constatate de Curtea Europeana pe cauzele Fomin vs. Moldova și Hisvaari vs.
Finland și a făcut ca procesul în privința sa să nu fie unul echitabil.
5.2. Avocatul Druță Boris în numele inculpatului Rău Ion, invocînd temeiul pentru
recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită
casarea acesteia, cu menținerea sentinței, invocînd că:
- consideră că instanța de apel nu a avut destule temeiuri pentru a-i înrăutăți situația
inculpatului și n-a existat nici un temei de a fi casată sentința, mai indică că, Rău Ion
nu merită o pedeapsă mai aspră decît cea care a fost stabilită de instanța de fond;
- instanța de apel a ignorat față de Rău Ion drepturile prevăzute de art.6 § 1 din
Convenția pentru Apărarea Dreptului Omului – la un proces echitabil în fața unei
instanțe judecătorești, care în partea sa importantă enunță preeminența principiului
supremației dreptului ca element al statelor contractante ca unul din elementele
fundamentale- principiile: procesul echitabil, administrarea probelor;
Pe marginea recursului declarat de avocatul Druță Boris, în conformitate cu
prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul Crijanovschi
Serghei, a prezentat referință, prin care a solicitat inadmisibilitatea acestuia, fiind
5
vădit neîntemeiat, cu menținerea deciziei atacate.
6.1. Referință pe marginea recursului declarat de către avocatul Druță Boris în numele
inculpatului Rău Ion, a depus și partea vătămată Negru Valentin, prin care și-a exprimat
dezacordul cu cererea de recurs înaintată, invocînd că acesta urmează a fi respins, ca
inadmisibil și neîntemeiat.
6.2. Pe marginea recursului declarat de către partea vătămată Negru Valentin, a
prezentat referință, inculpatul Rău Ion, care a solicitat respingerea acestuia, cu
menținerea deciziei atacate.
Judecînd recursurile ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul
lărgit concluzionează, că recursul ordinar declarat de către avocatul Druță Boris în
numele inculpatului Rău Ion și recursul ordinar declarat de către partea vătămată Negru
Valentin în latura penală urmează a fi respinse ca inadmisibile, iar cel al părții vătămate
Negru Valentin în latura civilă urmează a fi admis, din următoarele motive.
7.1. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Druță Boris în numele
inculpatului Rău Ion:
În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de
recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
Conform materialelor dosarului, decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 15 octombrie 2015 în speța dată a fost pronunțată integral la 12 noiembrie
2015, în prezența procurorului, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată
(f.d. 25-26, vol. V), totodată, fiindu-i înmînată contra semnătură copia deciziei motivate,
confirmată prin recipisa anexată la dosar (f.d. 34, vol. V). Despre data pronunțării
deciziei motivate avocatul Druță Boris a fost înștiințat la 15 octombrie 2015, conform
procesului- verbal al ședinței (f.d.25, vol. V).
Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul declarat de avocatul Druță
Boris în numele inculpatului Rău Ion la 14 ianuarie 2016 (f.d. 57, vol. V) depășește în
mod evident termenul limită de declarare a recursului ordinar, care a expirat la data de
14 decembrie 2016.
Aceste momente certifică faptul că termenul de 30 zile de contestare cu recurs a
deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost respectat,
deoarece recursul avocatului Druță Boris în numele inculpatului Rău Ion a fost declarat
cu mult peste termenul de 30 de zile de declarare a recursului ordinar.
Astfel, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că
depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat
după expirarea termenului se va respinge ca tardiv.
În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră,
că recursul ordinar declarat de avocatul Druță Boris în numele inculpatului Rău Ion este
inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.
6
7.2. Referitor la recursul ordinar declarat de partea vătămată Negru Valentin:
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate
instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă
apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în
apel.
În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate de
instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în
corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu
numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni
vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare.
Totodată, potrivit art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de judecată
este obligată să pună la baza hotărîrii sale numai acele probe, la a căror cercetare au
avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărîre admisibilitatea sau
inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.
Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelurilor
declarate nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a răspuns la
modul cuvenit la toate motivele invocate de apelant în latura civilă, în legătură cu ce în
baza temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală urmează a fi casată decizia instanței de apel în latura civilă, cu dispunerea
rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de
instanța de recurs.
Din conținutul recursului declarat, rezultă că partea vătămată critică decizia
instanței de apel atît referitor la pedepsa stabilită inculpatului, cît și la latura civilă.
7.2.1. Cu referire la criticele formulate privind stabilirea pedepsei prea blînde
inculpatului, Colegiul lărgit menționează că instanța de apel corect a stabilit
inculpatului pedepsele pentru infracțiunele comise și ele sunt echitabile, potrivit
criteriilor de individualizare a pedepsei – cerințe de care instanța de judecată este
obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate
de săvîrșirea infracțiunii.
Astfel, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la stabilirea pedepsei
inculpatului corect a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75, 77, 79, 85 Cod penal, de
gravitatea faptei, motivul comiterii acesteia, personalitatea inculpatului, prezența
circumstanțelor ce atenuează sau agravează pedeapsa penală, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, condițiile de trai, cât și de faptul că
executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească
demnitatea persoanei condamnate.
7
Solicitarea recurentului de a aplica pedepse maxime inculpatului, Colegiul penal
lărgit o respinge considerînd că ea contravine principiului umanismului.
7.2.2. Referitor la latura civilă, Colegiul lărgit invocă, că partea vătămată Negru
Valentin, în apel (f.d. 215-218, vol. IV), motivînd cerințele sale, s-a expus
asupra dezacordului său cu sentința adoptată referitor la acțiunea civilă,
solicitînd admiterea acțiunii civile integrale, însă instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra motivelor invocate în apelul declarat, deși apelantul invocă
probe concrete care, în opinia sa, confirmau cerințele sale referitoare la
încasarea prejudiciului material, referitor la indexarea sumei la coeficientul de
inflație de 23 % și moral.
Instanța de apel sa expus superficial asupra acțiunii civile înaintată de
partea vătămată Negru Valentin, invocînd că „…referitor la acțiunea civilă instanța
de apel consideră justificată soluția primei instanțe de încasare a prejudiciului moral și
material, avînd în vedere faptul că partea vătămată Negru Valentin nu a prezentat probe
care ar justifica mărimea prejudiciului în acest aspect nu sunt temeiuri de a casa
sentința…” (f.d. 32, vol. V).
Această motivare duce la concluzia, că instanța de apel a motivat
insuficient (neconcret) argumentele din apel, fiindcă motivarea este în
contradicție cu prevederile art. 387 Cod de procedură penală, care stipulează, că
o dată cu pronunțarea sentinței de condamnare, instanța de judecată, apreciind
dacă sînt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, este
obligată să admită acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori să o respingă și numai,
alin. (3) - în cazuri excepționale cînd, pentru a stabili exact suma despăgubirilor
cuvenite părții civile, ar trebui amînată judecarea cauzei, instanța poate să
admită, în principiu, acțiunea civilă, urmînd ca asupra cuantumului
despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.
Relevantă în acest sens, este hotărîrea CEDO din 19.11.2009, în cauza
Tonchev vs. Bulgaria, prin care s-a constatat că prin nesoluționarea acțiunii
civile în proces penal, a fost încălcat art.6 din Convenție, Curtea a considerat
că, “… în situația în care sistemul intern permite reclamanților să introducă o
acțiune civilă alăturată procesului penal, statul are obligația să se asigure că
aceștia se bucură de garanțiile fundamentale prevăzute în art.6.”
Din materialele dosarului se confirmă că partea vătămată Negru Valentin a
prezentat instanței de fond probe care justifică încasarea prejudiciului material cu
indexarea sumei la coeficientul de inflație de 23 %, ce se confirmă prin informația
eliberată de către Direcția pentru Statistică a raionului Orhei din 27.05.2015 (f.d. 174,
vol. IV), care a fost total ignorată cum de prima instanță, așa și de instanța de apel.
Analizînd aceste motive, Colegiul lărgit consideră că instanța de apel s-a
pronunțat pur formal - superficial, fără a invoca motive relevante în decizia atacată,
asupra argumentului invocat de către partea vătămată Negru Valentin, în latura civilă,
8
cu referire la dauna materială cu referire la indexarea sumei la coeficientul de inflație
de 23 %, ceea ce nu poate fi acceptat și la o nouă rejudecare urmează a fi corectat.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.
436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia,
să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual-
penale asupra motivelor invocate de apelant, partea vătămată Negru Valentin în latura
civilă - în apel, și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de practica CEDO,
să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Druță Boris
în numele inculpatului Rău Ion.
Admite recursul ordinar declarat de către partea vătămată Negru Valentin,
casează în partea laturii civile decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
15 octombrie 2015 în cauza penală privindu-l pe Rău Ion Victor, cu dispunerea
rejudecării cauzei în această parte de către Curtea de Apel Chișinău în alt complet de
judecată.
În rest decizia atacată se menține.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia motivată pronunțată la 07 iulie 2016.
Președinte Nicolaev Ghenadie
Judecători Timofti Vladimir
Toma Nadejda
Alerguș Constantin
Moraru Petru
9