1ra-1774/17 — Art.264-1 alin.4 CP

Prima instanță: 28.02.2017 - 31.05.2017;

Instanța de apel: 21.06.2017 - 20.09.2017;

Instanța de recurs: 22.11.2017 - 06.12.2017. CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 31 mai 2017, Bordianu Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, la 160 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. 2. Prima instanță, examinând cauza în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, a constatat că Bordianu Alexandru, la 26 ianuarie 2017, ora 15.00, fiind anterior privat de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un termen de 2 ani în baza hotărârilor Judecătoriei Bălți din 30 martie 2015 și 07 octombrie 2015, a condus automobilul de model „Vaz 21013”, cu n/î XXXXX în stare de ebrietate, deplasându-se pe str.31 August, mun.Bălți, unde a fost stopat de către colaboratorii de poliție, iar în cadrul discuției acesta avea semne vizibile de ebrietate alcoolică. Fiind supus testării cu alcotestul „Drager”, s-a constat că concentrația de alcool pur în aerul expirat este de 1,13 g/l, cantitate care, conform Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.296 din 16.04.2009 și art.13412 Cod penal, se atribuie la stare de ebrietate cu grad avansat. Pentru confirmarea și aprecierea gradului stării de ebrietate, precum și a naturii ei, Bordianu Alexandru a fost condus la Dispensarul narcologic al Spitalului municipal Bălți și fiind supus examinării medicale pentru constatarea consumului de alcool, stării de ebrietate și naturii ei, potrivit procesului-verbal respectiv nr.729 din 26.01.2017, s-a constat repetat că Bordianu Alexandru se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, totodată, fiind prelevate de la acesta probe biologice de sânge pentru examinare toxicologică. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.51 din 03.02.2017, în sângele lui Bordianu Alexandru a fost depistat alcool etilic în cantitate de 3,09 % (3,09 gr/l), cantitate care, conform Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, și art.13412 Cod penal, se atribuie 1 la stare de ebrietate cu grad avansat. 3. Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea acesteia în partea încasării cheltuielilor judiciare, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă solicitarea procurorului privind încasarea de la A.Bordianu în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 148 lei, invocând că instanța, contrar normelor prevăzute de art.227 și 229 Cod de procedură penală, a respins cererea procurorului în vederea compensării cheltuielilor judiciare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 septembrie 2017, apelul declarat de către procuror a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a precizat că potrivit art.143 alin.(1) pct.6) și (2) Cod de procedură penală, expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză, iar plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul bugetului de stat. Astfel, instanța a indicat că în cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești din bugetul de stat. Totodată, instanța de apel a menționat că neindicarea în dispozitivul sentinței a soluției privind respingerea solicitării procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei, nu condiționează casarea sentinței, având în vedere că respectiva chestiune a fost suficient argumentată în partea descriptivă a sentinței.

Împotriva hotărârilor judecătorești a declarat recurs ordinar procurorul care, indicând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în partea încasării cheltuielilor judiciare și în această parte, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună încasarea de la A.Bordianu în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în mărime de 148 lei, pe motiv că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - instanța nu a ținut cont de faptul că respectiva expertiză judiciară a fost efectuată, inclusiv la solicitarea avocatului în interesele inculpatului; - instanțele eronat au respins cererea în vederea compensării cheltuielilor judiciare, încălcând prevederile art.227-229 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către procuror în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel. Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului. Motivele recurentului, precum că instanțele eronat au respins cererea în vederea compensării cheltuielilor judiciare sunt neîntemeiate. Astfel, potrivit art.227 alin.(1) și (3) și 229 alin.(1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. 2 La caz, recurentul nu a ținut cont că cheltuielile pentru efectuarea expertizei judiciare în privința inculpatului A.Bordianu, în mărime de 148 lei, sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului necesar și că acestea sunt trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe seama inculpatului or, aceste acțiuni țin de activitatea organului de urmărire penală, care are un rol activ în procesul de depistare a diferitor circumstanțe care dovedesc infracțiunea și identifică făptuitorul, pentru aducerea învinuirii de stat. Trecerea cheltuielilor judiciare în procesul penal în contul statului își are temeiul în necesitatea desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu rămână nepedepsit. Or, într-o situație contrară, acest principiu nu-și mai are valoarea. Cu referire la argumentul recurentului, precum că instanța nu a ținut cont de faptul că respectiva expertiză judiciară a fost efectuată, inclusiv la solicitarea avocatului în interesele inculpatului, instanța de recurs menționează că acesta este declarativ și urmează a fi respins or, potrivit materialelor dosarului, efectuarea expertizei judiciare a fost dispusă, la 27.01.2017, anume de către ofițerul superior al SUP IP Bălți, locotenent-colonel de poliție, Roșca Natalia pentru stabilirea adevărului pe cauza respectivă, având în vedere că pentru acest fapt sunt necesare cunoștințe speciale (f.d.19). Alte date, precum că expertiza a fost solicitată, inclusiv de către avocatul inculpatului, la materialele dosarului, nu sunt. Argumentul recurentului, precum că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția este neîntemeiat, Colegiul remarcă că recursul repetă textul apelului, argumentele expuse de recurent fiind anterior invocate în apel, iar instanța de apel, examinându-le în ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art.414 Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor. Subsecvent, Colegiul conchide că decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală. Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanței de apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură penală. Astfel, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel recurată, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești. Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 septembrie 2017, în cauza penală în privința lui Bordianu Alexandru, ca fiind vădit neîntemeiat. 3 Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 decembrie 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu 4