1ra-1489/2017 — art. 171 alin. 3 lit. a, b CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 24 mai 2007, Levițchi Serghei a fost condamnat în baza art. 171 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, la 15 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Levițchi Serghei începând cu toamna anului 2005 până în luna februarie 2007, aflându-se la domiciliul său din s. XXXXX, r-nul XXXXX, fiind în stare de ebrietate, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, prin constrângere fizică și psihică, profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra, în mod repetat a întreținut rapoarte sexuale cu fiica concubinei sale – XXXXX, care se afla în grija sa și despre care cu certitudine cunoștea că nu a atins vârsta de 14 ani.

Împotriva sentinței a declarat recurs în anulare condamnatul, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 28 ianuarie 2009, s-a decis inadmisibilitatea recursului în anulare declarat ca fiind necorespunzător după conținut.

La 23 decembrie 2010 inculpatul a declarat apel prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, argumentând că nu a 1 săvârșit infracțiunea incriminată, iar la materialele cauzei lipsesc careva probe care ar dovedi incontestabil vinovăția sa.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2011 apelul declarat a fost respins, ca fiind depus peste termen.

În argumentarea deciziei adoptate Colegiul a menționat că din materialele cauzei rezultă că, lui Levițchi S. i-a fost înmânată copia sentinței la data de 24.05.2007, însă acesta nu a contestat-o cu apel în termenul prevăzut de lege.

Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs ordinar de către inculpatul Levința S., care, fără a invoca nici un temei de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, argumentând că la examinarea cauzei în instanța de fond au fost comise grave încălcări, dânsul fiind condamnat doar în baza declarațiilor controversate a părții vătămate.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind declarat peste termen.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 415 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, respinge apelul în cazul în care acesta a fost depus peste termen. După cum s-a menționat, instanța de apel a respins apelul inculpatului, din motiv că a fost declarat peste termen. Astfel, conform art.402 Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale. Verificînd legalitatea deciziei instanței de apel, Colegiul conchide că ultima, corect a respins apelul inculpatului ca fiind tardiv, just constatând că sentința Judecătriei Cimișlia a fost pronunțată la 24 mai 2007 în prezența inculpatului, iar copia sentinței integrale i-a fost înmânată inculpatului în aceiași zi, fapt confirmat prin dovada de primire (f.d.144), însă nici dânsul și nici apărătorul acestuia nu au atacat cu apel sentința adoptată, în termen de 15 zile, astfel demonstrând că sunt de acord cu aceasta, cu calificarea faptei și cu pedeapsa aplicată. Inculpatul a declarat apel la 23 decembrie 2010, adică peste doi ani și șase 2 luni după epuizarea termenului de declarare a acestuia prevăzut de art.402 Cod de procedură penală, prin urmare, decizia instanței de apel este legală și întemeiată. În conformitate cu prevederile art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Totodată, potrivit prevederilor art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația. În speță însă, prin decizia contestată lui Levițchi S. nu i s-a înrăutățit situația. Analizînd textul recursului Colegiul penal remarcă că inculpatul, în recursul declarat își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor, invocând că a fost condamnat doar în baza declarațiilor pății vătămate care în opinia sa sunt contradictorii. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, solicitările recurentului de a pune în discuție în instanța de recurs vinovăția acestuia sunt neîntemeiate, de vreme ce instanța de apel a respins apelul inculpatului Levițchi S., pe motiv că a fost depus peste termenul legal prevăzut de lege, fapt ce echivalează cu neutilizarea de către aceasta a căii ordinare de atac – apelul 9. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Levițchi Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2011, în cauza penală în privința lui Levițchi Serghei, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute în art. 430 pct.5) Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 decembrie 2017. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 3