1ra-1497/2018 — art. 201/1 alin. 2 lit. b CP, art. 78/1 CC

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi (sediul Central) din 19 septembrie 2017, cauza a fost examinată în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Luca Serghei a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, la 6 luni închisoare, și în baza art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 8 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă de 8 ani și 1 lună închisoare cu executarea, în penitenciar de tip semiînchis. Solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 1216 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată. 1 1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că în luna aprilie 2016, Luca Serghei aflându-se în locuința proprie din s. xxxx, r-nul xxxx, având-o la întreținere și educație pe minora Pleșcan Aliona, a.n. xxxxxx, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele pe diverse părți ale corpului, apoi a legat-o cu un lanț de pat și a încuiat lanțul cu un lacăt, păstrând cheile la el, izolând-o astfel pe parcursul mai multor ore și intimidând-o în scop de impunere a voinței și controlului personal asupra victimei minore, care a comis sustrageri de mijloace financiare de la persoane terțe, totodată cauzându-i acesteia conform raportului de expertiză judiciară nr. 64/D din 01.06.2017 vătămări corporale neînsemnate exprimate prin o echimoză în regiunea feței pe stânga. Astfel, prin acțiunile sale inculpatul Luca Serghei a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi: „violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin izolare, intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei” Tot el, la 24 aprilie 2017, orele 23:45, aflându-se în locuința proprie din s. xxxxx, r-nul xxxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul intimidării victimei și aplicării violenței fizice, suferințelor psihice și prejudiciului moral în privința concubinei sale Pleșcan Nadejda, a inițiat cu aceasta un conflict și întru demonstrarea supremației sale fizice, în timpul cerții s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa acesteia, totodată i-a aplicat multiple lovituri cu palmele, pumnii peste tot corpul, a îmbrâncit-o și a târât-o afară în curtea gospodăriei unde a doborât-o la pământ și, continuându-și acțiunile sale ilegale, a stropit-o cu combustibil în regiunea capului și feței, incendiind-o și cauzându-i arsuri termice de gradul 1-2-3-4 la nivelul capului, pavilionul urechii drepte și gatului pe o suprafață de circa 10%, arsură căilor respiratorii gr. 1-2 șoc postcombustional - care au fost produse prin acțiunea traumatică a temperaturii înalte a flăcării și în ansamblu au condiționat o dereglarea a sănătății de lungă durată care se califică ca vătămare medie, leziunile corporale stabilite sunt ireparabile și se califică ca vătămări corporale grave. Astfel, prin acțiunile sale a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, după indicii calificativi: „violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin cauzarea vătămării grave a integrității corporale sau a sănătății”.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către Procurorul în Procuratura r-nului Anenii Noi, Elena Roșior, care a solicitat casarea parțială a 2 sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încasat de la inculpat în beneficiul statutului cheltuielile judiciare în sumă de 1216 lei. În argumentarea apelului, procurorul a invocat că: - potrivit art. 229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului; - instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor; - inculpatul nu este persoană vulnerabilă, iar prin încasare de la acesta a cheltuielilor judiciare în sumă de 1216 lei nu se va influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lui. 2.1. Avocatul Vladimir Gromovenco în numele inculpatului Luca Serghei care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă. În argumentarea apelului, avocatul a invocat că: - inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele întâmplate, a solicitat judecarea cauzei penale în baza art. 3641 Cod de procedură penală, se caracterizează satisfăcător; - pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră, nefiind respectate prevederile art. 75 Cod penal, inculpatul întrunind un cumul de circumstanțe atenuante, care toate în ansamblu constituie circumstanțe excepționale ce cad sub incidența art. 79 Cod penal; - rezultatul parvenit în urma acțiunilor inculpatului nu a fost cuprins de scopul acestuia, deoarece el benevol a renunțat la infracțiune, a acordat primul ajutor părții vătămate Pleșcan Nadejda, iar consecințele puteau fi evitate, dacă persoanele cu funcție de răspundere (polițistul de sector, lucrătorul de la primărie) își făceau conștient lucrul și anume luau măsuri la nenumăratele adresări a inculpatului pentru a-l ajuta ca să întreprindă ceva cu fiica minoră Pleșcan Aliona, care permanent sustrăgea mijloace bănești de la el și terțe persoane; - inculpatul în instanță a recunoscut vina pe deplin și a relatat fapta conform învinuirii aduse în rechizitoriu; - pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră, iar de către prima instanță nu s-au luat în considerație prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală; - instanța de judecată nu a relatat de ce nu a fost posibilă aplicarea față de inculpat a prevederilor art. 90 Cod penal. 3

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017, ambele apeluri au fost respinse ca nefondate. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a apreciat obiectiv probele administrate prin prisma prevederilor art. 95 și art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al admisibilității, pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, fiind corect stabilită situația de fapt și just încadrate acțiunile inculpatului în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) și art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal. Instanța de apel a concluzionat că starea de fapt și de drept reținută este în concordanță cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză, relevate și analizate în cuprinsul sentinței. Instanța de apel a remarcat faptul că la stabilirea pedepsei, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Instanța de apel a mai menționat că, acuzarea nu a înaintat o acțiune civilă în cadrul procesului penal, formulată conform cerințelor corespunzătoare, limitându-se doar la înaintarea unei cerințe verbale și nemotivate, privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor judiciare, privind constatarea gravității vătămărilor corporale suportate de către părțile vătămate Pleșcan Nadejda și Pleșcan Aliona, urmare a violenței în familie, comise de către inculpat. Sub acest aspect, instanța de apel a reținut faptul că cheltuielile pentru efectuarea expertizelor medico-legale privind constatarea gravității vătămărilor corporale suportate de către părțile vătămate, ca urmare a aplicării loviturilor de către inculpat, nu pot fi dispuse spre încasare din contul inculpatului, de vreme ce norma de drept prevede clar și explicit că acestea se compensează din contul mijloacelor bugetului de stat, astfel fiind inadmisibilă încasarea cheltuielilor vizate din contul ultimului.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Valentina Bradu, care a indicat drept temei de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea parțială a acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, recurentul a invocat că: 4 - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. - instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 143 alin. (1) pct. 1), 2), alin. (2) Cod de procedură penală, însă nu a luat în considerație că în cadrul cauzei penale, statul a suportat cheltuieli financiare, la efectuarea expertizelor judiciare, în mărime de 1216 lei; - art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează că inculpatul suportă cheltuielile judiciare, soluția instanțelor judecătorești de a respinge încasarea acestor cheltuieli judiciare de la inculpat, fiind una neargumentată. 4.1. Inculpatul la fel a declarat recurs ordinar, fără a indica vreun temei prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, în care a solicitat casarea parțială a hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege. Recurentul a indicat că pedeapsa stabilită, este una prea aspră. 4.2. Avocata Maria Antoci în numele inculpatului Luca Serghei, care a indicat temei de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în care a solicitat casarea parțială a hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. În argumentarea recursului, recurenta a invocat că: - inculpatul, a recunoscut integral vina și a solicitat examinarea cauzei conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală; - s-a căit sincer de cele comise, a renunțat benevol la comiterea infracțiunii acordându-i primul ajutor părții vătămate Pleșcan Nadejda; - referitor la partea vătămată Pleșcan Aliona, inculpatul nu o dată s-a adresat la organele competente pentru a lua măsuri, deoarece aceasta permanent sustrăgea mijloace bănești. Inculpatul a procedat astfel, considerând că așa e corect, ulterior a conștientizat că aceasta nu este o ieșire din situație, căindu-se de cele întâmplate; - în privința inculpatului urmând a fi aplicate prevederile art. 79 Cod penal, și anume aplicarea unei pedepse mai blândă decât cea prevăzută de lege.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 20 februarie 2018, s-a respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procuror și s-au admis recursurile ordinare declarate de avocatul Antoci Maria în numele inculpatului Luca Serghei și de către inculpatul Luca Serghei. S-a casat decizia instanței de apel, în partea privind respingerea ca nefondat a apelului înaintat de către avocatul Vladimir Gromovenco, în numele 5 inculpatului Luca Serghei, s-a dispus rejudecarea cauzei, în partea vizată, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 5.1 În motivarea deciziei instanța de recurs a reținut că, primele instanțe au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind soluția încasării cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală, corect au ținut cont de prevederile art. 385 alin. (1) pct. 14), 227 alin. (1) și (3), 143 alin. (1) pct. 1), 2), alin. (2) Cod de procedură penală, instanțele de fond just și argumentat au statuat că, în speță, cheltuielile pentru efectuarea expertizei medico-legale a părților vătămate urmau a fi făcute din contul mijloacelor bugetului de stat. Instanța de recurs a statuat că, activitatea instanțelor de fond privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în aspectul cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, acesta neconstituind un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, invocarea acestei chestiuni în recursurile ordinare fiind lipsită de orice temei legal. Din care considerente instanța de recurs a ajuns la concluzia că recursul procurorului este neîntemeiat, respingându-l ca inadmisibil. Cu referire la recursul avocatului Antoci Maria în numele inculpatului Luca Serghei și a inculpatului Luca Serghei, instanța de recurs a statuat că, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 385 alin. (1) pct. 1), 3) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea. Totodată instanța de recurs a făcut referire și la prevederile art. 8, 9, 10 alin. (2), 113 alin. (1) Cod penal, menționând că, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Timpul săvârșirii faptei se consideră timpul când a fost săvârșită acțiunea (inacțiunea) prejudiciabilă, indiferent de timpul survenirii urmărilor. Legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv. Se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. În această ordine de idei, instanța de recurs a statuat că potrivit jurisprudenței naționale, până la adoptarea soluției privind admiterea sau respingerea cererii inculpatului, prin care s-a solicitat judecarea cauzei în 6 procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, judecătorul era obligat să verifice dacă fapta imputată inculpatului just a fost încadrată în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Codul penal. În cazul în care din probele administrate în cursul urmăririi penale nu rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite dincolo de orice dubiu rezonabil, instanța de judecată urma să respingă cererea de judecare potrivit procedurii simplificate. Dacă în cadrul examinării conform procedurii simplificate după audierea inculpatului sau în timpul dezbaterilor au apărut circumstanțe care exclud aplicarea dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură penală, de exemplu instanța nu este lămurită asupra împrejurărilor de fapt ale cauzei sau fapta imputată inculpatului nu a fost încadrată corect, instanța de judecată, deliberând în conformitate cu prevederile art. 383 Cod de procedură penală, prin o nouă încheiere motivată, va relua judecarea cauzei și va judeca cauza în procedura generală. Instanța de recurs a conchis că în partea descriptivă a sentinței, instanța de fond nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpatului în rechizitoriu, cât și a celor rezultate din materialele cauzei penale. Astfel, instanța de recurs a constatat că, de către prima instanță s-a constatat că inculpatul i-a aplicat părții vătămate minore Pleșcan Aliona multiple lovituri cu pumnii și picioarele pe diverse părți a corpului, apoi a legat- o cu un lanț de pat și a încuiat lanțul cu un lacăt, păstrând cheile la el, în luna aprilie 2016, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 64/D din 01.06.2017 vătămări corporale neînsemnate și i-a încadrat acțiunile în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi „izolare, intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei”. Totodată instanța de recurs a specificat faptul că, prima instanță a omis să-și argumenteze soluția sub aspectul că elementele calificative „izolare, intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei”, au fost introduse în dispoziția art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal mai târziu, adică prin Legea nr.196 din 28.07.2016, în vigoare 16.09.2016., și că tot din 16.09.2016 calificativul „care au provocat vătămare neînsemnată integrității corporale” se regăsește în dispoziția art. 781 Cod contravențional. Potrivit ordonanței privind pornirea urmăririi penale din 15.05.2017 și a raportului de expertiză judiciară nr. 64/D din 01.06.2017, părții vătămate minore i-au fost provocate vătămările corporale neînsemnate pe data de 24.04.2017 (v. 1, f.d. 4, 9, 96-97). Prin urmare, instanța de recurs a concluzionat faptul că prima instanță nu a judecat cauza în privința episodului cu partea vătămată minoră Pleșcan Aliona, în raport cu caracterul infracțional al faptei conform legii penale în 7 vigoare la momentul săvârșirii ei, cu dezideratul că calificarea infracțiunii se efectuează prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală, cât și cu principiul că legea penală care înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv. Instanța de recurs a constatat, că la 24.04.2017, inculpatul i-a aplicat concubinei Pleșcan Nadejda multiple lovituri cu palmele, pumnii peste tot corpul, a stropit-o cu combustibil în regiunea capului și feței, incendiind-o și cauzându-i o dereglarea a sănătății de lungă durată care calificându-se ca vătămare medie, leziunile corporale stabilite fiind ireparabile calificându-se ca vătămări corporale grave, acțiunile lui fiind încadrate în baza art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, după indicii calificativi: „violență manifestată prin cauzarea vătămării grave a integrității corporale sau a sănătății”, remarcând faptul că prima instanță nu și-a argumentat în niciun fel concluzia cu privire la acordarea calificativului „grave” vătămărilor corporale provocate respectivei părți vătămate. Or, pentru constatarea gradului de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale se efectuează în mod obligatoriu expertiza judiciară, iar conform unicului raport de expertiză judiciară în acest sens, cu nr. 71/D din 13.06.2017, vătămările depistate la Pleșcan Nadejda s-au calificat ca „medii” (v. 1, f.d. 114). Astfel, instanța de recurs a constatat că, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. În această ordie de idei, instanța de recurs a conchis că instanța de apel, nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, le-a repetat întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată legal, nu a examinat respectivele aspecte de fapt și de drept ale cauzei, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate în apelurile apărării, în conformitate cu principiul efectului devolutiv al apelului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2018 s-a admis apelul declarat de către avocatul Gromovenco Vladimir în numele inculpatului Luca Serghei, s-a casat sentința și s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Procesul penal intentat în privința lui Luca Serghei în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, s-a încetat deoarece fapta constituie o contravenție. 8 Luca Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 781 Cod contravențional. Procesul contravențional intentat în privința lui Luca Serghei în baza art. 781 Cod contravențional s-a încetat, în legătură cu expirarea prescripției tragerii la răspundere contravențională. A fost recunoscut vinovat Luca Serghei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 6.1 Instanța de apel a constatat că, Luca Serghei în luna aprilie 2016 aflându-se în locuința proprie din s. xxxx r-nul xxxx, având-o la întreținere și educație pe minora Pleșcan Aliona i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele pe diverse părți a corpului, apoi a legat-o cu un lanț de pat, și a încuiat lanțul cu un lacăt, păstrând cheile la el, izolând-o astfel pe minora Pleșcan Aliona, pe parcursul mai multor ore și intimidând-o în scop de impunere a voinței și controlului personal asupra victimei minore, care a comis sustrageri de mijloace financiare de la persoane terțe, totodată cauzându-i acesteia, conform raportului de expertiză judiciară nr. 64/D din 01.06.2017 vătămări corporale neînsemnate exprimate prin o echimoză în regiunea feței pe stânga. Astfel, instanța de apel a constatat că, Luca Serghei la 24.04.2017, aproximativ la ora 23:45, aflându-se în locuința proprie din s. xxxxx, r-nul xxxxx și fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul intimidării victimei și aplicării violenței fizice, suferințelor psihice și prejudiciului moral în privința concubinei sale Pleșcan Nadejda, a inițiat cu aceasta un conflict și întru demonstrarea supremației sale fizice, în timpul cerții s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa acesteia, totodată i-a aplicat multiple lovituri cu palmele, pumnii peste tot corpul, a îmbrâncit-o și a târât-o afară în curtea gospodăriei unde a doborât-o la pământ și, continuându-și acțiunile sale ilegale, a stropit-o cu combustibil în regiunea capului și feței, incendiind-o și cauzându-i arsuri termice de gradul 1-2-3-4 la nivelul capului, pavilionul urechii drepte și gatului pe o suprafață de circa 10%, arsură căilor respiratorii gr. 1-2 șoc postcombustional - care au fost produse prin acțiunea traumatică a temperaturii înalte a flăcării și în ansamblu au condiționat o dereglarea a sănătății de lungă durată care se califică ca vătămare medie, leziunile corporale stabilite sunt ireparabile care se califică ca vătămăre medie. 6.2 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat faptul că, la examinarea cauzei de către prima instanță nu s-au respectat prevederile art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, fapt ce a dus la încălcarea prevederilor legale a primei instanțe la dispunerea și judecarea cauzei în procedură simplificată de 9 judecare a cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale și netemeinicia încheierii protocolare din 18.08.2017 prin care s-a dispus examinarea cauzei penale în baza art. 3641 Cod de procedură penală, din care considerente instanța de apel a anulat această încheiere și a dispus examinarea cauzei penale privind învinuirea lui Luca Serghei în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. b), art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, în procedură generală. Cercetând totalitatea probelor administrate la cauza penală, instanța de apel a ajuns la concluzia că cele imputate inculpatului Luca Serghei, urmează a fi reîncadrate juridic în baza art. 781 Cod Contravențional și în temeiul prevederilor art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a reținut faptul că în urma analizei dispozițiilor legale, rezultă că dispoziția art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, în baza amendamentelor din Legea nr. 196 din data de 28.07.2016 privind modificarea unor acte legislative, în vigoare din 16.09.2016 a căpătat un caracter mai blând, ca urmare fapta săvârșită de inculpatul Luca Serghei a fost scoasă din sfera legii penale și înglobată în cadrul Codului contravențional. În aceste condiții, instanța de apel a relevat faptul că acțiunile inculpatului Luca Serghei nu mai constituie infracțiunea prevăzută de art. 2011alin. (1) lit. b) Cod penal, ci contravenția prevăzută de art. 781Cod contravențional, deoarece în accepțiunea art. 8 al Codului penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Prin urmare instanța de apel a ajuns la concluzia încetării procesului penal în privința lui Luca Serghei pentru fapta comisă în privința părții vătămate Pleșcan Aliona soluționând cauza potrivit dispozițiilor Codului contravențional. În această ordine de idei instanța de apel a ajuns la concluzia că vina lui Luca Serghei în comiterea contravenției prevăzute de art. 781 Cod contravențional, a fost demonstrată în ședința de judecată, mai mult ca atât inculpatul nici nu a negat că a comis circumstanțele imputate. Astfel instanța de apel a considerat necesar de a înceta procesul în conformitate cu art. 441 alin. (1) lit. b) Cod contravențional, din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională care la acel moment era de trei luni. Totodată, analizând în ansamblu probele cauzei penale prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a concluzionat că în acțiunile inculpatului Luca Serghei există indicii infracțiunii prevăzute de art. 2011alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a încadrat acțiunile lui Luca Serghei în art. 2011alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 71/D din 10 13.06.2017, s-a constatat pe corpul lui Pleșcan Nadejda arsuri termice de gradul 1-2-3-4- la nivelul capului, pavilionul urechii drepte și gâtului pe o suprafață de circa 10%, arsură a căilor respiratorii gr.1-2 șoc postcombustional care au fost produse prin acțiunea traumatică a temperaturii înalte de flăcări și în ansamblu au condiționat o dereglare a sănătății de lungă durată care se califică ca vătămare medie. Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Luca Serghei a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Totodată instanța de apel a ținut să menționeze faptul că pedeapsa stabilită inculpatului este în corespundere și cu Regula 6 din Recomandarea nr. R (92) 16 a Comitetului de miniștri către statele membre referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor aplicate în comunitate, adoptată de Comitetul de Miniștri la 19 octombrie 1992 cu ocazia a celei de a 482-a reuniune a Delegațiilor de Miniștri, potrivit căreia „ natura și durata sancțiunilor și măsurilor aplicate în comunitate trebuie de asemenea să fie proporțională cu gravitatea infracțiunii pentru care un delicvent a fost condamnat sau o persoană este inculpată, cât și cu situația personală a acesteia ținând cont de circumstanțele săvârșirii infracțiunii”. Prin urmare instanța de apel nu a reținut argumentele din apelul avocatului privind iraționalitatea pedepsei penale stabilite cu închisoare cu executare, deoarece în rezultatul infracțiunii comise au avut loc urmări ireparabile produse prin acțiunea traumatică a temperaturii înalte a flăcării ce în ansamblu au condiționat dereglarea sănătății de lungă durată și anume arsuri termice de gradul 1-2-3-4 la nivelul capului, pavilionul urechii drepte și gâtului pe o suprafață de circa 10%, arsură a căilor respiratorii gr.1-2 șoc postcombustional. Astfel instanța de apel a conchis că doar aplicarea unei pedepse penale sub formă de închisoare cu executare, ar duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu tragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său. La stabilirea cuantumului pedepsei aplicate sub formă de închisoare, instanța de apel a luat în considerație faptul că inculpatul Luca Serghei a comis o infracțiune mai puțin gravă, iar consecințele vătămărilor corporale sunt ireparabile. 11

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocata Antoci Maria în numele inculpatului Luca Serghei, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, și solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, cu aplicarea unei pedepse mai blânde. În argumentarea recursului, recurenta invocă că: - în instanța de apel au fost audiați și martori și părțile vătămate, care au declarat că l-au iertat pe inculpat și nu doresc ca acesta să fie privat de libertate deoarece au necesitatea de ajutorul acestuia acasă; - inculpatul a recunoscut în totalitate acțiunile săvârșite, a înaintat cerere privind examinarea cauzei în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură penală, s-a căit sincer în cele comise; - din circumstanțele cauzei, consideră că sunt întrunite toate condițiile necesare care permit aplicarea față de inculpat a unei pedepse mai blânde, nonprivative de libertate.

Procurorul a prezentat referință pe marginea recursului, pledând pentru inadmisibilitatea recursului declarat de avocata Antoci Maria în numele inculpatului Luca Serghei, din motiv că soluția instanței referitoare la categoria și mărimea pedepsei a fost reținută în strictă conformitate cu prevederile art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal, conform cărora, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unor infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă, în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Consideră că, instanța și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite, a ținut cont pe deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, iar în final fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, 12 este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temei pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Referitor la motivele invocate de recurent prin care acesta își manifestă dezacordul cu privire la aplicarea pedepsei față de inculpat precum că „inculpatul a recunoscut în totalitate acțiunile săvârșite, a înaintat cerere privind examinarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, s-a căit sincer în cele comise”, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat, or, prin încheierea instanței de apel din data de 25 aprilie 2018 a fost admis demersul procurorului și a fost dispusă examinarea cauzei penale în procedură generală (f. d. 106) luându-se în considerație decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 20 februarie 2018, prin urmare inculpatul nu a putut beneficia de reducerea limitelor pedepsei prevăzute pentru infracțiunea incriminată în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Mai mult Colegiul penal constată că, din conținutul declarației inculpatului Luca Serghei, ultimul nu și-a recunoscut întru totul fapta constatată în rechizitoriu, recunoașterea acestuia nefiind expresă și echivocă așa după cum este prevăzut în art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul penal consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că „în instanța de apel au fost audiați martorii și părțile -vătămate care l-au iertat pe inculpat și nu doresc ca acesta să fie privat de libertate deoarece au necesitate de ajutorul acestuia acasă” astfel posibilitatea împăcării părților în cadrul procesului penal în cazurile despre violență în familie nu este preluată de art. 109 Cod penal, potrivit căruia, „împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, infracțiuni prevăzute la capitolele II-VI din Partea specială (Cod penal), precum și în cazurile prevăzute de procedura penală”, or, art. 2011 Cod penal este o infracțiune stabilită în capitolul VII al părții speciale a Codului penal, făcând parte din capitolul infracțiunilor contra familiei și minorilor, nefiind incidentă 13 prevederilor art. 109 Cod penal și nici în prevederile art. 276 alin. (1) Cod de procedură penală, nu se regăsește infracțiunea prevăzută de art. 2011 Cod penal. Neîntemeiat consideră instanța de recurs și alegația recurentului precum că „ din circumstanțele cauzei, consideră că sunt întrunite toate condițiile necesare care permit aplicarea față de inculpat a unei pedepse mai blânde, nonprivative de libertate” or, de către instanța de apel au fost examinate toate circumstanțele cauzei importante pentru justa soluționare a cauzei, instanța de apel deplin și-a motivat soluția în privința aplicării pedepsei față de inculpat, a ținut cont de prevederile art. 7 Cod penal, art. 61 alin. (2) Cod penal, de criteriile de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii și impactul acesteia asupra părții-vătămate, prin urmare pedeapsa stabilită de către instanța de apel este una echitabilă și proporțională faptei săvârșite, care va asigura atingerea scopului pedepsei penale. Mai mult ca atît Colegiul penal conchide că, la examinarea cauzei instanța de apel a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), art. 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat, iar motive de a interveni în decizia instanței de apel sub acest aspect nu se depistează de instanța de recurs ordinar.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de instanța de apel, este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocata Antoci Maria în numele inculpatului Luca Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2018, în cauza penală privindu-l pe Luca Serghei Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 01 noiembrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor 14