1ra-1880/2018 — art. 201-1 alin. 1, lit.b, 287 alin. 3 CP

1ra-1880/2018 — art. 201-1 alin. 1, lit.b, 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1880/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Pascal Veronica în numele inculpatului Cazacu Serghei, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iunie

2018, în cauza penală privindu-l pe

Cazacu XXXXX XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în r-nul

XXXXX, s. XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.09.2017 – 21.03.2018;

Instanța de apel: 23.04.2018 – 13.06.2018;

Instanța de recurs: 20.08.2018 – 31.10.2018.

Asupra admisibilității recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Cazacu Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat:

-în baza art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal, la 6 luni închisoare.

-în baza art.287 alin.(3) Cod penal, la 3 ani închisoare.

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, definitiv i-a fost stabilită pedeapsa 3 ani și 2 luni

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art.901 alin.(1) Cod penal, prima parte a pedepsei cu închisoarea pe un

termen de 1 an și 7 luni urmează a fi executată în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art.901 alin.(3) Cod penal, partea a doua a pedepsei cu închisoarea

pe un termen de 1 an și 7 luni a fost suspendată condiționat pe un termen de

probațiune de 2 ani.

1

Serghei fiind în stare de ebrietate alcoolică la data de 03 ianuarie 2017, aproximativ

la orele 0145, din motiv de gelozie, s-a deplasat la domiciliul soacrei sale Dogot

Anastasia din s. XXXXX, r-nul XXXXXX, unde domicilia soția sa Cazacu Angela și

copii lor minori – XXXXX a.n.2010 și XXXXXX a.n.2007, și prin intimidare,

urmărind scopul impunerii voinței și a controlului personal fată de soția sa, în

vederea obligării acesteia cu care este în proces de divorț, de a locui la domiciliul

său din s. Zîmbreni, r-nul Ialoveni, a inițiat un conflict în cadrul căruia, a deteriorat

bunurile din casă și a amenințat-o pe Cazacu Angela cu aplicarea violenței fizice,

apoi, pentru a înfrânge opunerea de rezistență a victimei, a luat un cuțit pe care

demonstrativ l-a înfipt în patul pe care se afla victima, după care a luat din

bucătărie un alt cuțit cu lama mai mare, cu care a amenințat victima și l-a pus la

gâtul acesteia, în regiunea cefei și aplicând violență prin tragerea părții vătămate

de păr, a determinat-o pe aceasta, de a se supune voinței sale, de a locui la

domiciliul ultimului din s. XXXXX, r-ul XXXXXX.

Tot el, Cazacu Serghei, fiind în stare de ebrietate alcoolică, la 03 ianuarie 2017

în jurul orei 0145 având intenția comiterii unor acțiuni huliganice, cu scopul ca fapta

să fie auzită de două și mai multe persoane, manifestând o vădită lipsă de respect

față de societate a intrat în gospodăria soacrei sale Dogot Anastasia din s. Horești,

r-nul Ialoveni, și a început a bate în ușă și ferestre, după care fără permisiune a

intrat în casă forțând ușa de la intrare, deranjând liniștea și odihna celor patru

persoane - Dogot Anastasia, Cazacu Angela, Cazacu Tatiana și Cazacu Radu, care

la acea oră târzie dormeau. După ce a intrat în casă, Cazacu Serghei inițial a lovit

cu piciorul în aparatul de telefonie fixă cu ajutorul căruia Dogot Anastasia a

încercat să efectueze un apel, și l-a deteriorat. Apoi a numit-o cu cuvinte

necenzurate pe soția sa Cazacu Angela, invocând infidelitatea acesteia. Mai apoi,

a amenințat-o pe ultima cu un cuțit de bucătărie, adaptat în calitate de obiect

pentru vătămarea integrității corporale, că ea și mama acesteia Dogot Anastasia v-

or fi tăiate și a aplicat cu acest cuțit o lovitură în pat pentru credibilitatea

amenințărilor. În acest moment în casă se mai aflau Cazacu Tatiana, a.n.2010 și

Cazacu Radu, a.n.2007.

Ulterior Cazacu Serghei de pe o tumbă din odaie a trântit televizorul ce se

afla pe ea, jos la podea și a sărit cu picioarele peste el pentru a-l deteriora, după

care din nou cu un alt cuțit de bucătărie a amenințat-o pe Cazacu Angela, că ea și

mama ei Dogot Anastasia v-or fi tăiate dacă Cazacu Angela va refuza să meargă

cu el la domiciliul său din s.XXXXX, r-nul XXXXXX, concomitent apucând-o pe

soția sa Cazacu Anastasia de păr, încălcând grosolan ordinea publică.

inculpatului, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței cu pronunțarea

unei noi hotărâri de achitare.

În argumentarea soluției solicitate a invocat următoarele:

2

- acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de

violență în familie, deoarece Cazacu Serghei nu a avut intenția de a o intimida pe

Cazacu Angela și a obliga să locuiască cu el, or relația dintre ei se înrăutățise deja

și inculpatul nu mai dorea să locuiască cu soția sa, iar cuțitul l-a luat cu intenția de

a deteriora televizorul pe care l-a procurat mama sa, Talpiș Tatiana;

- referitor la infracțiunea de huliganism a menționat că organul de urmărire

penală urma să stabilească, în momentul în care a fost pornită urmărirea penală,

dacă în acțiunile inculpatului mai există și altă infracțiune;

- organul de urmărire penală eronat a indicat-o pe Dogot Anastasia ca fiind

parte vătămată pe epizodul de huliganism, or, acesteia nu i-a fost adusă careva

atingere prin acțiunile inculpatului, deoarece Dogot Anastasia nici nu era prezentă

la discuția dintre Cazacu Serghei și Cazacu Angela și nu cunoaște circumstanțele

în care a fost folosit cuțitul, iar Cazacu Angela a declarat că nu a luat în serios

cuvintele inculpatului;

- inculpatul nu a mers la domiciliul lui Dogot Anastasia din intenții

huliganice, acesta a avut scopul de a discuta cu soția sa și a clarifica anumite

circumstanțe legate de relația lor de căsătorie;

- la data de 03.07.2017 s-a dispus prelungirea termenului urmăririi penale

pentru o perioadă de 34 de zile, fără a fi indicate careva chestiuni excepționale, pe

când toate celelalte prelungiri au avut loc maxim pe un termen de 30 zile;

-exercitând urmărirea penală în privința lui Cazacu Serghei pe capătul de

învinuire prevăzut de art.2011 Cod penal, ofițerul de urmărire penală abia peste 9

luni s-a autosesizat ilegal cu depășirea termenului de 30 zile prevăzut la art.274

alin.(1) Cod de procedură penală;

-procurorul a modificat învinuirea pe epizodul de huliganism de la alin.(1) la

alin.(3) art.287 Cod penal, fără a fi pornită urmărirea penală și fără a exista o

plângere a părților vătămate;

- instanța de judecată i-a stabilit inculpatului o pedeapsă mai aspră decât dea

care a fost solicitată de procuror, fără a ține cont de circumstanțele atenuante

prezente în speță și anume prezența la întreținerea inculpatului a copiilor minori.

apelul declarat de către avocatul Talpiș Ivan în numele inculpatului a fost respins

ca nefondat.

prevederile art.101 Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate

aspectele în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței și concludentei, corect ajungând

la concluzia că prin probele acumulate la dosar și cercetate în ședințele de judecată,

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art.2011 alin.(1)

lit. b) și art.287 alin.(3) Cod penal, a fost dovedită pe deplin.

3

Astfel, Colegiul penal a reținut că, latura subiectivă a infracțiunilor examinate

se caracterizează prin intenție directă, ceea ce se conține și în acțiunile inculpatului,

fapt stabilit din declarațiile părților vătămate, date la faza de urmărire penală, și în

cadrul ședințelor de judecată a instanței de fond.

În opinia colegiului, instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului a ținut

cont de prevederile art.61 Cod penal alin.(1) și (2) și art.75 Cod penal, precum și a

luat în considerație toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea

pedepsei, și anume: caracterul prejudiciabil al infracțiunii – care face parte din

categoria celor mai puțin grave și grave, de persoana inculpatului, care se

caracterizează satisfăcător, la evidența medicului narcolog nu se află, pentru prima

dată este atras la răspundere penală, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării acestuia.

Colegiul penal a considerat că, instanța de fond just a apreciat situația,

criteriile de individualizare a pedepsei, și întemeiat a reținut că, faptele de violență

și huliganism au fost comise de un bărbat un toată puterea, fără ocupație, fără loc

permanent de muncă și în concluzie corect a aplicat lui Cazacu Serghei pedeapsa

închisorii care este proporțională în raport cu faptele comise și circumstanțele reale

și personale, sentința fiind legală și întemeiată, iar apelul nefondat .

Pascal Veronica în numele inculpatului, care invocând prevederile art.427 alin.(1)

pct.6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și dispunerea

rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.

În motivarea cererii depuse, autorul invocă următoarele:

- inculpatul pentru aceleași acțiuni a fost condamnat atât în baza art.2011

alin.(1) lit.b) Cod penal cât și în baza art.287 alin.(3) Cod penal, deoarece orice

comportament necorespunzător, care nu s-a desfășurat în loc public nu se

încadrează în baza art.287 alin.(3) Cod penal;

- în speță nu au fost acumulate suficiente probe pertinente și concludente care

ar permite instanțelor de fond de a concluziona că fapta inculpatului întrunește

elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate;

- Dogot Anastasia nu poate fi victimă, deoarece acesteia nu i-au fost aduse

careva atingere prin comportamentul lui Cazacu Serghei;

- instanțele de fond eronat au reținut depozițiile unei persoane care nu a fost

martor al infracțiunii, or Dogot Anastasia a declarat că doar a auzit cum Cazacu

Serghei a strigat la fiica sa învinuind-o de infidelitate, alte acțiuni nu a văzut

deoarece nu a fost la fața locului;

-la baza condamnării au fost puse doar depozițiile contradictorii ale părții

vătămate;

- instanța de apel examinând cauza a încălcat prevederile art.414 alin.(6) și

art.415 alin.(21) Cod de procedură penală, deoarece și-a întemeiat concluziile pe

4

probele cercetate numai în prima instanță, fără a fi examinate și verificate în

instanța de apel și nu a audiat martorii solicitați de părți;

- audierea inculpatului a fost formală, deoarece instanța s-a limitat la

acordarea unei singure întrebări și anume dacă recunoaște sau nu vina;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentelor invocate în apel și

anume că organul de urmărire penală ilegal la 04.09.2017 s-a autosesizat pe capătul

de învinuire prevăzut de art.287 alin.(3) Cod penal, deoarece a fost depășit

termenul de 30 de zile în care trebuia să decidă pornirea urmăririi penale;

- în speță instanțele de judecată nu au cercetat dacă inculpatul s-a aflat în stare

de afect sau nu, or, acesta a verificat comportamentul mamei copiilor săi care s-a

aflat în relații cu un bărbat străin, care a fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.145 Cod penal;

- Cazacu Serghei eronat a fost condamnat fiindu-i stabilită pedeapsa pentru

infracțiune consumată prevăzută de art. 2011 alin.(1) lit. b) Cod penal dar nu pentru

tentativă, or, în conformitate cu prevederile art. 81 Cod penal, la aplicarea pedepsei

pentru infracțiune neconsumată, se ține cont de circumstanțele în virtutea cărora

infracțiunea nu a fost dusă până la capăt;

- instanțele nu au argumentat de ce i-au stabilit inculpatului cea mai aspră

pedeapsă, precum și nu au argumentat din care considerent nu au aplicat

prevederile art.90 Cod penal, or, Cazacu Serghei se caracterizează pozitiv, are la

întreținere 2 copii minori participă activ la educația acestora și asigură financiar

cheltuielile necesare pentru creșterea copiilor.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

considerându-l inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că instanțele de

fond just au constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și corect au

încadrat acțiunile făptuitorului. Dezacordul recurentului cu modalitatea de

apreciere a probelor nu se conține în temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) Cod

de procedură penală. Concomitent a mai menționat că instanța de apel a apreciat

probele în strictă conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427

5

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Art.427 alin.(1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile instanței

de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel

prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală și anume că,

hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt care a afectat soluția instanței și când acțiunile inculpatului nu

întrunesc elementele constitutive a infracțiunii.

Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că

instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art.417 alin.(1) pct.8) Cod

de procedură penală, indicând temeiurile de fapt și de drept care au dus la

respingerea apelului, în corespundere cu prevederile legii de procedură penală,

decizia instanței fiind legală și întemeiată.

Mai mult, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel la examinarea

cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art.art.27, 99 -101 Cod de

procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat

minuțios, dându-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute în art.287 alin.(3) și art.2011

alin.(1) lit. b) Cod penal.

Totodată, conform art.414 Cod de procedură penală, la judecarea apelurilor

instanța a verificat probele și înscrisurile anexate la cauza penală, fapt confirmat

prin procesul-verbal al ședinței de judecată. Probe suplimentare părțile nu au

prezentat.

Astfel, instanța de recurs respinge afirmațiile recurentului, ca fiind

neîntemeiate, deoarece instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele

invocate de apelant, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată.

În ce privește argumentul avocatului Pascal Veronica precum că, fapta lui

Cazacu Serghei nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3)

Cod penal, care reprezintă eroare de drept prevăzută la pct.8) alin.1) al art.427 Cod

de procedură penală, instanța de recurs relatează că acest temei este prezent atunci,

când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar

fi situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea

infracțiunii dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund

elementelor constitutive ale infracțiunii respective.

6

Prin urmare, temeiul la care se face trimitere în recurs, nu este aplicabil în

speța examinată din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina

necesitatea casării deciziei instanței de apel.

La fel, temeiul invocat include cazurile când nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul căror s-au constatat elementele constitutive.

La caz, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat

și mult-aspectual în textul sentinței și deciziei instanțelor de fond, iar careva

temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece

ele au fost obținute cu respectarea normelor de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită

de către instanțele de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu

probator administrat, încadrarea juridică a faptelor este corectă și corespunde

situației de fapt reținute, instanța ajungând la concluzia de menținere a soluției

primei instanțe, prin care inculpatul a fost condamnat și pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art.287 alin.(3) și art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal.

De asemenea, Colegiul penal reține că argumentul precum că, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii de huliganism este neîntemeiat și constituie o

interpretare subiectivă a recurentului.

Argumentul invocat de apărare precum că inculpatul pentru aceleași acțiuni

a fost condamnat atât în baza art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal cât și în baza art.287

alin.(3) Cod penal, Colegiul îl respinge ca neîntemeiat și reține că, în conformitate

cu prevederile art. 33 alin.(4) Cod penal, în cazul în care persoana săvârșește o

acțiune (inacțiune) care întrunește elementele a mai multor infracțiuni, atunci

există un concurs ideal de infracțiuni

Caracteristic pentru concursul ideal de infracțiuni este faptul că, deși

făptuitorul comite o singură acțiune sau inacțiune, comportamentul infracțional

este manifestat de o așa manieră și în așa împrejurări ce fac să se realizeze,

cumulativ, elementele constitutive ale conținuturilor concrete a două sau mai

multe infracțiuni.

Prin urmare în cazul concursului ideal, două sau mai multe valori ocrotite

prin normele juridic-penale distincte sunt lezate prin intermediul săvârșirii uneia

și aceleiași acțiuni sau inacțiuni.

Pentru existența unui concurs ideal de infracțiuni este necesar să fie

îndeplinite următoarele condiții: a) infracțiunile să fie comise de una și aceiași

persoană; b) infracțiunile să fie comise prin aceiași acțiune sau inacțiune; c) fapta

săvârșită să lezeze mai multe obiecte ocrotite de legea penală.

Revenind la speța supusă judecării și ținând cont de cele menționate,

Colegiul constată că în cazul dat condițiile specificate mai sus sunt întrunite, iar în

acțiunile inculpatului sunt prezente și semnele constitutive ale infracțiunii de

7

huliganism, care formează un concurs ideal cu componența prevăzută la art.2011

alin.(1) lit. b) Cod penal.

Referitor la argumentul apărătorului prin care se invocă că, orice

comportament necorespunzător, care nu s-a desfășurat în loc public nu se

încadrează în baza art.287 alin.(3) Cod penal Colegiul penal reține, că acesta este

neîntemeiat și urmează a fi respins din următoarele considerente

În conformitate cu prevederile art.131 lit.c) și e) Cod penal, fapta se consideră

a fi săvârșită în public și atunci când este comisă: într-un loc inaccesibil publicului,

însă cu intenția ca fapta să fie auzită sau văzută, dacă aceasta s-a produs față de

două sau mai multe persoane; prin orice mijloace, la care, recurgând făptuitorul,

își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului.

Astfel, în cele mai frecvente cazuri, infracțiunea de huliganism este comisă

în locuri publice (străzi, piețe, cafenele etc.), însă această infracțiune poate fi

săvârșită și în locuri care nu au un caracter public (apartamente, sedii de

întreprinderi etc.).

Comiterea infracțiunii de huliganism, într-un loc public, nu este o

caracteristică obligatorie a acestei infracțiuni. Obligatoriu este modul public al

infracțiunii: actele huliganice sunt săvârșite în prezența unor persoane sau

rezultatul actelor huliganice devine inevitabil cunoscut altor persoane

Prin urmare, acțiunile întreprinse de inculpat (a intrat la o oră târzie (145) în

gospodăria soacrei sale, unde se aflau 4 persoane, a început a bate în ușă și în

geamurile casei, fără permisiune prin forțarea ușii a intrat în locuință, unde a

deteriorat aparatul de telefon, televizorul, a numit-o cu cuvinte necenzurate pe

soția sa, a amenințat-o cu răfuială, pentru credibilitate a luat un cuțit de bucătărie

pe care l-a înfipt în pat), corect au fost apreciate de instanțele de fond ca acțiuni

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe.

Infracțiunea specificată la art.287 Cod penal este o infracțiune formală, care

se consideră consumată din momentul realizării acțiunilor care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe.

Aplicarea sau intenția de a aplica arma de foc, cuțite, boxe sau diferite arme

albe, precum și alte obiecte, inclusiv cele special adaptate pentru vătămarea

integrității corporale la săvârșirea actelor de huliganism, constituie temei pentru

calificarea infracțiunii în baza alin.(3) art.287 Cod penal, nu numai în acele cazuri

în care vinovatul cu ajutorul lor cauzează sau intenționează să cauzeze vătămări

corporale, dar și atunci când utilizarea obiectelor menționate în procesul actelor

huliganice creează un pericol real pentru viața și sănătatea cetățenilor.

Rezumând cele menționate mai sus instanța de recurs respinge argumentele

recurentei referitor la faptul că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele

8

infracțiunii de huliganism și violență în familie și în speță nu au fost prezentate

suficiente probe în acest sens, ca fiind neîntemeiate care contravin materialelor

cauzei, și anume declarațiilor părților vătămate, a martorilor și a cumulului de

probe pertinente și concludente administrate în cauza penală.

Instanța de recurs nu poate reține afirmațiile recurentei referitor la faptul că

la baza sentinței de condamnare au fost puse doar depozițiile contradictorii ale

părții vătămate, iar instanțele de fond eronat au reținut depozițiile lui Dogot

Anastasia, deoarece aceasta nu a fost martor al infracțiunilor, or declarațiile

părților vătămate sunt consecvente și se completează reciproc, fiind depuse sub

jurământ, fiind avertizați de răspundere penală pentru depunerea de declarații

false, astfel careva temei de a nu crede celor declarate de pătimiți instanța nu are.

Tot aici, Colegiul reține că cele relatate de părțile vătămate sunt confirmate și

prin depozițiile inculpatului, care de fapt recunoaște comiterea acțiunilor descrise

în rechizitoriu, însă nu este de acord cu faptul că acțiunile comise de el constituie

infracțiuni. Astfel, fiind audiat în cadrul urmăririi penale și în instanța de fond,

Cazacu Serghei a declarat „Eu m-am dus în bucătărie și am luat de pe masă un cuțit

mic și am ridicat cuțitul și am vrut să lovesc în ecranul televizorului, însă Angela a tras

televizorul din fața mea și televizorul a căzut jos. Atunci eu am înfipt cuțitul în pat, încât

lama lui a rămas înfiptă în pat” „Am sărit cu picioarele peste ecranul televizorului încât

acesta s-a spart” „Atunci soacră-mea s-a dus și a luat telefonul fix ca să sune undeva,

le-am zis că acest aparat de telefon nu este a lor, și cum aparatul de telefon era pe un scăunel,

l-am lovit o dată cu călcâiul piciorului și aparatul de telefon s-a spart” (f.d.52, 175-176).

Neîntemeiată este și afirmația recurentului precum că instanța de apel,

examinând apelul, a încălcat prevederile art.414 alin.(6) și art. 415 alin.(21) Cod de

procedură penală, deoarece după cum rezultă din materialele cauzei, instanța a

verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, verificându-le în ședința de judecată cu consemnarea acestora în

procesul-verbal (f.d.219). Totodată, se atestă că părțile nu au prezentat probe noi

și nu au solicitat audierea repetată a martorilor.

Acestea fiind menționate Colegiul penal constată că instanța de apel la

judecarea apelului a ținut cont de prevederile art.413-414 Cod de procedură

penală, examinând cauza fără careva încălcări.

Lipsită de temei este și afirmația avocatului Pascal Veronica referitor la

încălcarea prevederilor art.415 alin.(21) Cod de procedură penală, or, aceste

dispoziții se referă la cazurile când în prima instanță a fost pronunțată o sentință

de achitare, fapt care nu este incident speței, deoarece prin sentința instanței de

fond Cazacu Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat.

Referitor la afirmația avocatului precum că audierea inculpatului a fost

formală, deoarece instanța s-a limitat la acordarea unei singure întrebări și anume

dacă recunoaște sau nu vina Colegiul reține, că din procesul verbal de audiere a

9

lui Cazacu Seghei în instanța de apel rezultă, că acesta a susținut declarațiile date

anterior la urmărirea penală și în instanța de judecată. Totodată, se reține că

inculpatul a fost audiat în prezența apărătorului ales Talpiș Ivan, care nu a fost

lipsit de dreptul de a adresa întrebări și de a elucida unele circumstanțe, care în

opinia apărării sunt importante (f.d.216). Referitor la argumentele invocate de

apărare precum că organul de urmărire penală ilegal la 04.09.2017 s-a autosesizat

pe capătul de învinuire prevăzut de art.287 alin.(3) Cod penal, deoarece a fost

depășit termenul de 30 de zile în care trebuia să decidă pornirea urmăririi penale,

Colegiul reține că în textul sentinței (f.d.195) instanța s-a pronunțat asupra

pretinselor încălcări argumentându-și clar și riguros concluzia la acest capitol,

argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le

însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În ce privește alegațiile recurentei precum că instanțele de judecată nu au

verificat presupusa stare de afect a inculpatului și nu i-au stabilit pedeapsa pentru

tentativă de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal,

Colegiul reține că prin apelul declarat apărarea nu a invocat aceste argumente, iar

în conformitate cu prevederile art.427 alin.(2) Cod de procedură penală, temeiurile

menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate

în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, or, în speță, se constată că în

instanța de apel s-a contestat sentința, invocându-se doar nevinovăția inculpatului

pe ambele capete de învinuire (f.d.205).

În această ordine de idei, Colegiul reține că instanța de apel s-a expus

motivat asupra solicitării avocatului privind pronunțarea unei sentințe de achitare

în privința lui Cazacu Sergiu.

În continuare Colegiul va respinge ca fiind neîntemeiate și alegațiile

avocatului prin care se susține că este prezentă situația când, concluziile

instanțelor de fond, sunt neargumentate la capitolul stabilirii categoriei pedepsei

și modului de executare a acesteia.

Lecturând textul sentinței și deciziei, Colegiul penal constată că instanțele de

fond și-au argumentat concluziile în acest sens, astfel este justă și întemeiată

concluzia primei instanțe, care la stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile

art.art.61, 75, 76 Cod penal și a indicat circumstanțele în care Cazacu Serghei a

săvârșit infracțiunile, și anume: - timpul (noaptea), deranjând nu doar pe soția sa,

dar și copii minori care la acea oră dormeau; - comportamentul extrem de agresiv

10

(a deteriorat mai multe bunuri din casă, a înfipt cuțitul în pat). Prin urmare instanța

de fond având în vedere personalitatea inculpatului, pericolul pe care acesta îl

reprezintă atât pentru membrii familiei sale cât și pentru societate, corect a ajuns

la concluzia că scopul pedepsei penale prevăzut la art.61 alin.(2) Cod penal poate

fi atins doar prin stabilirea pedepsei privative de libertate.

Totodată, instanța de fond a conchis just că inculpatul este pentru prima dată

atras la răspundere penală, astfel că corectarea și reeducarea acestuia va fi posibilă

fără executarea integrală a pedepsei cu închisoarea prin urmare întemeiat a aplicat

prevederile art.901 Cod penal și a dispus suspendarea parțială a executării

pedepsei stabilite.

Astfel, Colegiul penal statuează că pedeapsa închisorii și modalitatea de

executare a acesteia aplicată lui Cazacu Serghei de către instanța de fond și

menținută de instanța de apel, a fost stabilită și individualizată corect, în așa fel

încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor

a săvârșirii unor fapte similare, iar aplicarea unei pedepse mai blânde, poate

încuraja pe viitor săvârșirea altor infracțiuni.

Generalizând cele expuse mai sus, Colegiul penal conchide că decizia

instanței de apel este legală și întemeiată, iar argumentele avocatului Pascal

Veronica privind nevinovăția și încadrarea greșită a acțiunilor lui Cazacu Sergiu

urmează a fi respinse ca fiind neîntemeiate și declarative.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pascal

Veronica în numele inculpatului Cazacu Serghei, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Cazacu Serghei XXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 noiembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

11