1ra-1654/2017 — art. 151 al. 1 CP

1ra-1654/2017 — art. 151 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1654/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

avocații Gaina Rodica și Prisacari Ion în numele inculpatului Jelezneac Alexandr și

de ultimul, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 28 iunie 2017, în cauza penală în privința lui

Jelezneac Alexandr XXX, născut la XXX,

originar din mun. XXX, domiciliat în sat. XX, r-

nul XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 03.02.2017 pînă la 31.03.2017;

Instanța de apel de la 18.04.2017 pînă la 28.06.2017;

Instanța de recurs de la 11.10.2017 pînă la 22.11.2017.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor ordinare în

cauză în baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, la 5 ani închisoare.

În corespundere cu art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei închisorii pentru perioada de probațiune de 5 ani, în termenul

pedepsei penale fiindu-i inclusă perioada reținerii 18.09.2016-20.09.2016, cu

păstrarea măsurii preventive - obligația de nepărăsire a localității până la devenirea

sentinței definitivă.

A fost admisă acțiunea civilă, prin încasarea de la Jelezneac Alexandr în

beneficiul lui Caț Alexandr a daunei materiale în mărime de 15 000 lei cu titlu de

prejudiciu material, precum și a prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei.

seara de 17.09.2016, în jurul orelor 22:00, în centul localității Brătușenii - Noi,

Edineț, în rezultatul unui conflict, intenționat i-a aplicat lui Caț Alexandr multiple

lovituri cu cuțitul pe diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 175D din 19.09.2016 plăgi a cutiei toracice pe stânga cu

penetrare în cavitatea pleurală cu lezarea plămânului stâng și abdomen pe stânga cu

penetrare în cavitatea peritoneală cu lezarea ficatului și stomacului, leziuni ce au fost

produse prin acțiunea traumatică a unui corp tăietor-înțepător, posibil cuțitul,

calificate ca grave, periculoase pentru viață cu încadrarea lor la art. 151 alin. (1) Cod

penal cu calificativele ,,vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a

sănătății, care este periculoasă pentru viață”.

care necontestând legalitatea încadrării juridice a acțiunilor infracționale, a solicitat

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind înăsprirea pedepsei penale

pentru inculpatul Jelezneac Alexandr, prin excluderea dispozițiilor art. 90 Cod penal,

1

fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe termen de 8 ani cu executare în

penitenciar de tip închis, cu admiterea acțiunii civile și încasarea în beneficiul

victimei a prejudiciului material și moral în sumă de 20 000 lei. În motivarea

cerințelor formulate a invocat gravitatea faptelor comise și urinările prejudiciabile

survenite, personalitatea infractorului, care anterior a mai comis acțiuni ilicite

prevăzute de legea penală, considerând, că pedeapsa numită nu numai, că este

inechitabilă faptelor comise și nici nu-și va atinge scopul corectării celui vinovat, care

pe motivul blândeții ei, nu va sesiza caracterul social periculos a faptelor comise, ce

ar putea servi premiză pentru continuarea activității criminale.

fost admis apelul procurorului, casată sentința primei instanțe în latura stabilirii

pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre, după cum urmează:

Jelezneac Alexandr XXX se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă închisorii pe

termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, dispozițiile sentinței cu privire la corpurile delicte și acțiunea civilă s-au

păstrat fără modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, vinovăția lui

Jelezneac Alexandr în cauzarea vătămărilor grave a integrității corporale sau

sănătății, periculoase pentru viață lui Caț Alexandr, a cărui declarații au stat la baza

sentinței de condamnare, concomitent, reținându-se și depozițiile inculpatului

Jelezneac Alexandr prin care parțial a recunoscut faptele prejudiciabile comise, prima

instanță a dat o apreciere corectă cu statuarea la baza sentinței de condamnare, a

raportului de expertiză medico-legală nr. 175 D din 19.09.2016, potrivit cărui la Caț

Alexandr s-au depistat plăgile cutiei toracice pe stânga penetrantă în cavitatea

pleurală cu lezarea plămânului stâng și a abdomenului pe stânga penetrată în

cavitatea peritoneală cu un corp tăietor-înțepător, posibil cu cuțitul și în

circumstanțele menționate de victimă avute loc la data de 17.09.2016. calificându-se

ca leziuni grave, periculoase pentru viață (f.d. 57-59).

Totodată, instanța a reținut neobiectivitatea în ce privește pedeapsa numită

inculpatului, pe care o apreciază drept una neargumentată și exagerat de blândă în

raport cu caracterul social periculos a faptelor comise și cel prejudiciabil a urmărilor

survenite, fără a se ține cont de personalitatea inculpatului ce nu este la prima abatere

de legea penală, nerecunoscându-și vinovăția și ne manifestând o căință sinceră

pentru cele comise, demonstrându-și caracterul obraznic și agresiv, inclusiv după

primirea pedepsei condiționate, fapt ce denotă, că nu a realizat scopul pedepsei

penale, intenționat impunându-se regulilor stabilite într-o societate democratică, prin

lezarea în continuare a valorilor sociale, ocrotite de legea penală.

Instanța de apel a conchis temeinicia cerințelor formulate de către partea

acuzării, privind înăsprirea pedepsei penale, dispunându-se executarea ei reală în

condiții de penitenciar, or comportamentul manifestat de către inculpat, atât la

momentul comiterii faptei, cât și după consumarea ei, precum și cel de care a dat

dovadă pe parcursul instrumentării cauzei penale și cercetării judecătorești, denotă

lipsă de căință și regret pentru urmările prejudiciabile survenite ca rezultat al

acțiunilor criminale, inclusiv și personalitatea inculpatului ce nu este la prima abatere

de lege, caracterizându-se negativ la locul de trai, nefiind încadrat în câmpul muncii.

2

În același context, s-a menționat și de neîntreprinderea de către inculpat a careva

acțiuni concrete în vederea recuperării despăgubirilor de ordin material și moral,

chiar dacă de la momentul producerii faptei a trecut o perioadă îndelungată de timp,

din care motiv fiind respinsă și solicitarea apărării privind acordarea unui termen

suplimentar în vederea realizării respectivei obligații.

Aceste împrejurări denotă, că pedeapsa numită inculpatului de către instanță nu-

și va atinge scopul în vederea restabilirii echității sociale și corectării ei, întru

prevenirea comiterii pe viitor atât de către el, cât și de alte persoane a faptelor penale.

Or, scopul justiției este nu numai cel de stabilire a adevărului și corectarea efectivă a

vinovatului, ci și satisfacerea echitabilă a intereselor părții vătămate, care în cazul din

speță pledează pentru înăsprirea pedepsei penale, susținând întru totul apelul formulat

de către partea acuzării, ca rezultat al comportamentului manifestat de inculpat după

pronunțarea sentinței pe caz.

De altfel, instanța de apel a reținut că, unica circumstanță ce a determinat

instanța la aplicarea față de inculpat a dispozițiilor art. 90 Cod penal, a fost opinia

victimei referitor la pedeapsa ce urmează a-i fi stabilită, care la etapa judecării

apelului, reieșind din comportamentul obraznic al inculpatului, a fost modificată,

decăzând în fapt această împrejurare, altele nefiind reținute de către instanța de apel

în situația în care el nu și-a manifestat căința activă în sensul celei specificate la art.

57 Cod penal.

Astfel, dispunând executarea reală de către inculpatul Jelezneac Alexandr a

pedepsei închisorii, instanța de apel la numirea termenului ei a ținut cont atât de

prevederile art. 61, 75 Cod penal, ce reglementează criteriile generale de

individualizare a pedepsei penale, cum sunt: gravitatea prin prisma art. 16 alin. (4)

Cod penal a faptei comise și urmările prejudiciabile survenite; personalitatea

inculpatului, care nu este la prima abatere de lege, n-a conștientizat pericolul social a

faptelor comise, manifestând o atitudine indiferentă față de faptele comise și urmările

survenite la victima Caț Alexandr, necontribuind la recuperarea prejudiciului material

și moral cauzat prin infracțiune, chiar dacă respectivul a suportat cheltuieli în legătură

cu tratamentul medical, iar în calitate de circumstanță agravantă reținându-se

comiterea faptei în stare de ebrietate alcoolică.

Aceste împrejurări fac imposibilă aplicarea în privința lui Jelezneac Alexandr a

dispozițiilor respectivei norme penale, fapt pentru care instanța de apel a dispus

înăsprirea pedepsei penale, în limita sancțiunii normelor imputate.

avocații Găină Rodica și Prisacari Ion în numele inculpatului Jelezneac Alexandr și

ultimul, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10 ) Cod de procedură

penală, prin care solicită casarea acesteia și menținerea sentinței primei instanțe, prin

care lui Jelezneac Alexandr i-a fot aplicată pedeapsa nonprivatvă de libertate.

Recurenții invocă dezacordul cu decizia instanței de apel prin care a exclus lui

Jelezneac Alexandr aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Totodată, se invocă că,

cauza a fost examinată în conformitate cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură

penală; Jelezneac Alexandr este unicul întreținător al familiei; cauza a fost examinată

unilateral, neproporțional, încălcând prevederile art. 61 Cod penal; inculpatul fiind

privat de libertate nu va avea posibilitate de a avea surse financiare pentru

supraviețuirea familiei, ori instanța de apel nu a întreprins măsuri în ceia ce privește

recuperarea prejudiciului material și moral părții vătămate.

3

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursurilor declarate de

avocații Găină Rodica și Prisacari Ion în numele inculpatului Jelezneac Alexandr și

ultimul, prin care a menționat că, este de poziția respingerii acestor recursuri,

deoarece instanța de apel s-a pronunțat argumentat și detailat asupra apelurilor

declarate, corect constatînd vinovăția inculpatului în comiterea infracții imputate. Din

textul deciziei rezultă că aceasta a analizat obiectiv probele administrate și hotărârea

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de condamnare și corespunde

prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

avocații Găină Rodica și Prisacari Ion în numele inculpatului Jelezneac Alexandr și

ultimul, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție consideră inadmisibilitatea acestora, deoarece sunt vădit

neîntemeiate, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest

sens.

În această consecutivitate se reține că, în recursurile ordinare, recurenții au

invocat în drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 10) Cod de procedură penală, precum că hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Colegiul penal reține că, aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea în instanța de

recurs.

În fapt, motivele aduse de către autorii recursurilor, se referă la dezacordul cu

aplicarea pedepsei prea aspre, considerînd că sunt prezente toate condițiile pentru

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Instanța de recurs precizează că, instanța de apel la adoptarea soluției sale pe

deplin a ținut cont de prevederile menționate mai sus și corect a stabilit pedeapsa

inculpatului, argumentînd motivat în decizia sa.

4

De fapt, recurenții sunt de acord cu starea de fapt în privința lui Jelezneac

Alexandr, cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală și critică decizia instanței de apel doar în partea stabilirii pedepsei,

considerînd-o prea aspră.

Referitor la criticile recurenților precum că contrar prevederilor art. 427 alin. (1)

pct. 10) Cod de procedură penală, s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a

condamnat inculpatul în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, prin prisma prevederilor

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, ținînd cont de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii, datele

privind personalitatea inculpatului, circumstanțele atenuante și agravante inclusiv și

cele invocate în recurs.

Cauza penală a fost examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, astfel, limitele pedepsei de închisoare fiind reduse cu o treime din

maximul pedepsei (de 10 ani) și o treime din minimul prevăzut de sancțiune (5 ani)

ce constituie de la 4,4 ani la 6,8 ani închisoare.

Astfel, pedeapsa stabilită lui Jelezneac Alexandr de către instanța de apel, se

încadrează în limitele legale prevăzute.

Pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corijare și

reeducare a inculpatului, și are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

vinovatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea acestuia,

cît și a altor persoane.

Colegiul menționează că, instanța de apel întemeiat a constatat că, prima

instanță, la numirea pedepsei inculpatului, nu a ținut cont în deplină măsură de

circumstanțele cauzei și de caracterul social periculos al infracțiunii săvîrșite de către

acesta. Or, inculpatul nu este la prima abatere de legea penală, Jelezneac Alexandr

nu și-a făcut careva concluzii, nu s-a corectat și a comis din nou altă infracțiune.

Cît privește temeiurile invocate de recurenți privind stabilirea pedepsei mai

blînde, Colegiul penal le consideră neîntemeiate. Or, circumstanțele indicate în recurs

(contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, recunoașterea vinovăției, este unicul

întreținător al familiei), au fost luate în considerație de către instanța de apel la

stabilirea pedepsei, fiindu-i numită inculpatului o pedeapsă echitabilă potrivit

sancțiunii art. 151 alin. (1) Cod penal.

În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală concluzia

instanței de apel referitor la neaplicarea dispozițiilor art. 90 Cod penal, deoarece

pedeapsa stabilită de instanța de apel, este proporțională faptelor comise de către

inculpat.

Colegiul penal conchide că, la stabilirea pedepsei cu închisoarea instanța de

apel, după cum rezultă din partea descriptivă a deciziei, și-a motivat soluția adoptată

indicînd din care motive a ajuns la concluzia că corijarea și reeducarea inculpatului

Jelezneac Alexandr pentru faptele comise este posibilă doar cu aplicarea pedepsei

închisorii reale.

La fel nu poate fi reținut argumentul recurentului privind aplicarea inechitabilă a

unei pedepse prea severe, deoarece la stabilirea pedepsei instanța de apel, a ținut cont

și de efectul preventiv al sancțiunii penale.

În consecință, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2)

Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de

5

apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-

417 Cod de procedură penală, iar recursurile declarate, sunt vădit neîntemeiate și se

apreciază ca inadmisibile.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocații Gaina Rodica

și Prisacari Ion în numele inculpatului Jelezneac Alexandr și de ultimul, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2017, în cauza penală, în

privința lui Jelezneac Alexandr XXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 13 decembrie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

6