1ra-1640/2017 — art. art. 46, 42 alin. 2, 5; 217-1 alin. 3 lit. b, f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. art. 46, 42 alin. 2, 5; 217-1 alin. 3 lit. b, f CP
- Temei legal
- art. 422 CP
1ra-1640/2017 — art. art. 46, 42 alin. 2, 5; 217-1 alin. 3 lit. b, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-1640/2017
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
22 noiembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Gordilă Nicolae
Judecători Covalenco Elena
Diaconu Iurie
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
inculpat și avocatul acestuia Bejan-Popa Natalia, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017, în cauza penală
privindu-l pe
Vasilachi Harlampie Xxxxx, născut la xxxxx, originar din r-
nul Xxxxx, domiciliat mun. Xxxxx str. Xxxxx ap. xx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 05.08.2016-20.12.2016
instanța de apel: 20.01.2017-04.05.2017
instanța de recurs: 03.10.2017 - 22.11.2017
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 20 decembrie 2016, în
procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,
Vasilachi Harlampie Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42
alin. (2), (5), 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita
activități de gestionare a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, pe
un termen de 4 ani.
Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare i-a fost suspendată
condiționat pe o perioadă de probațiune de 4 ani și nu va fi executată dacă
inculpatul va comite noi infracțiuni, fiind obligat să nu-și schimbe domiciliul fără
consimțământul organului competent.
Prin aceeași sentință a fost încetat procesul penal în privința lui Mardari
Sergiu, în privința căruia hotărârile judecătorești nu se contestă în ordine de recurs.
Potrivit sentinței, s-a constatat, că Vasilachi H., în complicitate cu o persoană
în privința cărei cauza a fost disjunsă și care face parte dintr-o reuniune stabilă de
persoane, orientate în practicarea și obținerea de venit în rezultatul circulației ilegale
a substanțelor narcotice, la 26 aprilie 2016 a primit ilegal de la aceasta substanță
narcotică heroină, divizată în 11 pachețele din folie de staniol și pe care, urmare a
înțelegerii lor prealabile, au înstrăinat-o lui Mardari S. Potrivit raportului de
1
expertiză nr. 34/12/1-R-2360 din 05 mai 2016, substanța sub forma de pulbere de
culoare bej, reprezintă - heroină cu masa de 1,170 grame, constituind proporții mari.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,
fapta inculpatului Vasilachi H., a fost calificată de drept în baza art. 42 alin. (2), (5),
2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal și anume – circulația ilegală a substanțelor narcotice în
scop de înstrăinare, săvârșită prin păstrarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a
substanțelor narcotice, acțiuni săvârșite de două persoane în proporții mari.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, prin care a solicitat casarea
parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Vasilachi H., recunoscut vinovat
în baza art. 42 alin. (2), (5), 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă
sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități de
gestionare a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor pe un termen de 4
ani.
În motivarea apelului a invocat:
- deși prima instanță a ținut cont de cumulul circumstanțelor atenuante și
agravante identificate, inclusiv conștientizarea impactului faptei comise,
comportamentul inculpatului, Vasilachi H., până și după comiterea infracțiunii,
căință sinceră a acestuia, însă instanța nu a motivat sentința în partea ce ține de
aplicarea art. 90 Cod penal;
- sentința este parțial neîntemeiată și anume în partea ce ține de suspendarea
condiționată a pedepsei stabilite inculpatului;
- prima instanță a ignorat criteriile prevăzute de art. 7, 75 Cod penal și
neîntemeiat a stabilit inculpatului o pedeapsă cu închisoare, cu suspendarea
condiționată a executării acesteia;
- instanța de judecată a ignorat faptul, că inculpatul Vasilachi H., a comis o
infracțiune care face parte din categoria celor grave, potrivit informației
Dispensarului Republican de Narcologie, inculpatul se află la evidență din
25.03.2011 cu diagnoza consumator de substanțe narcotice, anterior a fost judecat de
mai multe ori, inclusiv pentru comiterea infracțiunilor similare, dar care nu s-a
corectat și din nou a comis cu intenție fapte infracționale, iar pedeapsa solicitată de
acuzare are drept scop corectarea și reeducarea inculpatului, ca urmare prevenirea
săvârșirii de către acesta a noi infracțiuni, este posibilă doar prin aplicarea față de
Vasilachi H. a unei pedepse echitabile cu fapta comisă;
- instanța nu a ținut cont de scopul pedepsei penale care primordial trebuie să
stabilească echitatea socială și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni, atât din partea
inculpatului, cât și altor persoane, prin urmare, consideră că îndreptarea și
reeducarea inculpatului, este posibilă doar cu aplicarea pedepsei cu închisoarea.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017 a
fost admis apelul declarat, fiind casată sentința în partea stabilirii pedepsei și
pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
lui Vasilachi H. recunoscut vinovat în baza art. 42 alin. (2), (5), 2171 alin. (3) lit. b), f)
2
Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare, pe un termen de 4 ani,
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și
de a exercita activități în domeniul farmaceuticii, de gestionare și circulație a
substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor pe un termen de 4 ani, cu
executare în penitenciar de tip semiînchis.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat, că prima instanță a
dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele
administrate din punct de vedere al utilității și veridicității lor, sub toate aspectele,
complet și în mod obiectiv, încadrând just acțiunile inculpatului, Vasilachi H. în baza
art. art. 42 alin. (2), (5), 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal.
Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului, Vasilachi H.
pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (5), art. 2171 alin. (3) lit. b),
f) Cod penal, instanța de apel a reținut, că prima instanță la aplicarea
pedepsei incorect a reținut aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, existând motive
temeinice de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în
partea individualizării pedepsei.
La stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a ținut cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, astfel fiind comisă o infracțiune gravă, de persoana
inculpatului, care este cu antecedente penale, anterior fiind condamnat, însă nu a
făcut concluzii pozitive, nu s-a corectat și a comis din nou infracțiuni din aceeași
categorie, și-a recunoscut vina, figurează la evidența medicului narcolog din
25.03.2011 cu diagnoza consumator de substanțe narcotice, de faptul că nu a
participat la examinarea cauzei în apel, fiind anunțat în căutare.
Instanța de apel a reținut că inculpatul, Vasilachi H.,
este supus militar, cu studii medii, celibatar, nu are persoane la întreținere, nu
dispune de careva titluri speciale, grade de calificare și distincții de stat, nu are grad
de invaliditate, neangajat în câmpul muncii și are antecedente penale. Circumstanțe
atenuante conform art. 76 Cod penal nu au fost reținute, însă în privința
inculpatului, instanța a stabilit circumstanțe agravante și anume: săvârșirea
infracțiunii de o persoană care anterior a mai fost condamnată pentru o infracțiune
similară cu alte fapte care au relevanță pentru cauză și săvârșirea faptei prin orice
formă de participație.
Apreciind totalitatea împrejurărilor de ordin obiectiv și subiectiv, instanța de
apel a considerat, că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza
penală dată în privința lui Vasilachi H. nu poate fi atins decât prin aplicarea
pedepsei penale cu închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții sau de a exercita activități de gestionare a substanțelor narcotice,
psihotrope sau analoagelor lor, pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de
tip semiînchis.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul
Vasilachi H. și avocatul acestuia Bejan-Popa N., prin care solicită casarea parțială a
acesteia, în partea ce ține de aplicarea pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Vasilachi H., recunoscut
3
vinovat în baza art. art. 42 alin. (2), (5), 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, să-i fie
stabilită pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia, pe o perioadă
de probațiune, în baza art. 90 Cod penal.
În motivarea recursului invocă:
- cu decizia instanței de apel din 04.05.2017, inculpatul a făcut cunoștință la data
de 13.09.2017, când a fost reținut de către ofițerul de investigații a IP Ciocana;
- la urmărirea penală și în instanța de judecată, Vasilachi H. vina în comiterea
infracțiunii a recunoscut-o, a înțeles că a greșit, motiv din care la cererea sa cauza
penală a fost examinată în procedură simplificată, în ordinea art. 3641 Cod de
procedură penală, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală;
- instanța de judecată nu a luat în considerație faptul, că inculpatul este tânăr,
are un copil la întreținere, a recunoscut vina, se căiește sincer de cele comise, a
conștientizat legalitatea acțiunilor sale, declarând că pe viitor nu va mai comite
asemenea fapte;
- instanța de apel nu a individualizat pedeapsa potrivit prevederilor art. 61, 75
Cod penal și a practicii judiciare constante, ce a dus la stabilirea unei pedepse
neechitabile;
- la stabilirea pedepsei, instanța de apel nu a luat în considerație gradul
infracțiunii comise, împrejurările în care a fost consumată infracțiunea,
personalitatea lui Vasilachi H., dar și prezență circumstanțelor atenuante:
recunoaștere vinovăției și prezența unui copil minor la întreținere;
- având în vedere faptul, că Vasilachi H. vina o recunoaște pe deplin, regretă
cele săvârșite și se căiește sincer, a conștientizat gravitatea faptelor sale și rezonanța
acestor fapte, consideră că corectarea lui este posibilă fără a fi lipsit de libertate;
- scopul corectării și reeducării se va atinge și fără izolarea lui Vasilachi H. de
societate, fiind posibil de a stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de
4 ani, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, conform art. 90 Cod penal
pe o perioadă de probațiune, luând în considerație că Vasilachi H. a recunoscut vina
pe deplin, se căiește sincer de cele comise, având o posibilitate reală să dovedească,
că corectarea sa este posibilă prin comportament exemplar și muncă cinstită,
nesăvârșind o nouă infracțiune;
- instanța de apel în speța dată, nu a ținut cont de faptul că conform
materialelor din dosar se demonstrează că inculpatul nu încalcă ordinea publică, nu
este subiect a cărorva materiale contravenționale, nu a fost luată în considerație
căința sinceră exprimată față de faptele comise și faptul că este o persoană tânără.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,
considerând că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece la stabilirea
pedepsei instanța s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum
și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal.
Totodată, a menționat că inculpatul a omis termenul de declarare a recursului
ordinar, prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală.
4
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din
următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste
termen.
Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de
declarare a recursului ordinar este de 30 zile de la data pronunțării deciziei.
Norma prevăzută la alin. (3) art. 231 Cod de procedură penală, stipulează că la
calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care
începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.
Din actele dosarului, rezultă că în urma dezacordului cu sentința adoptată de
către prima instanță, procurorul a atacat-o cu apel. În cadrul judecării acestei cauze
penale, din motiv că inculpatul Vasilachi H., nu se prezenta la ședințele de judecată
în instanța de apel, prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
06.03.2017, ultimul a fost anunțat în căutare (f.d. 140-146 v. II), iar potrivit informației
parvenite de la Inspectoratul de poliție Ciocana, în privința acestuia a fost intentat
dosar de căutare (f.d. 159 v. II).
Prin urmare, la data de 04 mai 2017, instanța de apel în prezența procurorului și
avocatului inculpatului Arnaut V. a adoptat hotărâre, prin care Vasilachi H., a fost
condamnat în baza art. 42 alin. (2), (5), 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, la 4 ani
închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, decizie care a fost
pronunțată integral la data de 05 iunie 2017.
Prin urmare, Colegiul atestă că inculpatul și avocatul acestuia Bejan-Popa N., au
declarat recurs ordinar împotriva hotărârii instanței de apel la data de 20 septembrie
2017, fapt confirmat prin mențiunea despre dată de pe amprenta ștampilei oficiului
poștal aplicată pe plic (f.d. 197 v. II).
În prezenta speță, Colegiul penal constată că, termenul de 30 de zile se
calculează începând cu data de 06 iunie 2017 și se epuizează la data de 05 iulie 2017 -
ultima zi de depunere a recursului, pe când inculpatul și avocatul acestuia au depus
recursul ordinar comun, abia la data de 20 septembrie 2017, cu mult după expirarea
termenului de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar.
Opozant, mențiunii indicate de către autorii recursului, precum că Vasilachi H.
a făcut cunoștință cu decizia instanței de apel la data de 13.09.2017, Colegiul penal
menționează că, potrivit art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a
recursului ordinar este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. Totodată, instanța
de recurs menționează, că inculpatul fiind prezent la examinarea cauzei în prima
instanță și cunoscând despre existența în privința acestuia a unui dosar penal aflat
pe rol în cadrul Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, ulterior fiind informat prin
scrisoarea din 17.01.2017, că cauza penală în privința acestuia se expediază în
instanța de apel (f.d. 121 v. II), nu s-a interesat și nu s-a prezentat în ședințele
5
instanței de apel, inclusiv la pronunțarea deciziei, astfel asumându-și
responsabilitate pentru realizarea dreptului de atac asupra hotărârii nominalizate,
chiar și în cazul neprezentării la pronunțarea deciziei motivate, aceasta urma să dea
dovadă de diligență la realizarea dreptului său de a ataca hotărârea instanței de
judecată, cu care probabil putea să nu fie de acord.
Prevederile alin. (2) art. 230 Cod de procedură penală stipulează că, în cazul în
care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,
nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului
efectuat peste termen.
Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea
lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat
după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală
ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea
de repunere în termen a recursului.
Totodată, Colegiul remarcă acel fapt, că legea procesual-penală nu stabilește
alte condiții de calculare a termenului pentru recurs, decât cel prevăzut la art. 422
Cod de procedură penală, și anume de la data pronunțării deciziei.
Având ca reper cele menționate, Colegiul penal conchide, că termenul de 30 zile
pentru depunerea recursului ordinar de către inculpat și avocatul său Bejan-Popa
Natalia a fost depășit, impunându-se în consecință inadmisibilitatea recursului, ca
fiind declarat peste termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 2) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat către inculpat și avocatul acestuia
Bejan-Popa Natalia împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 04 mai 2017, în cauza penală privindu-l pe Vasilachi Harlampie Xxxxx, ca fiind
declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă.
Decizia pronunțată integral la data de 13 decembrie 2017.
Președinte Gordilă Nicolae
Judecător Covalenco Elena
Judecător Diaconu Iurie
6