ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 03.07.2018

1ra-887/2018 — art. 42 alin. 2, 46, 217-1 alin. 4 lit. b, d; 248 alin. 5 lit. b, d CP

HOTĂRÂRE
03.07.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 42 alin. 2, 46, 217-1 alin. 4 lit. b, d; 248 alin. 5 lit. b, d CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6,8,12 CPP
Citează această cauză
1ra-887/2018 — art. 42 alin. 2, 46, 217-1 alin. 4 lit. b, d; 248 alin. 5 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-887/2018

05 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocații

Brînza Constantin și Bodean Ina în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 17 mai 2017 și a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l

pe

Atasi Ghenadie Xxxxx, născut la xxxxx, originar și domiciliat

or. Xxxxx, str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul farmaceuticii, pe un termen

de 4 ani;

- art. 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip închis.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă 10 ani 8

luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul

farmaceuticii, pe un termen de 4 ani.

trei persoane, urmărind premeditat scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor,

în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal

organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate coautor pentru

preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și

1

vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, pe teritoriul

Regatului Spaniei, localitatea Huelva, a obținut drogul - hașiș, pe care în perioada de

timp 27.07.2015- 01.08.2015, prin contrabandă de pe teritoriul Regatului Spaniei, cu

automobilul de model Mercedes Vito, n/î XXXXX, tăinuind-o de controlul vamal,

prin ascundere într-un loc special amenajat și anume, în peretele lateral din stânga al

mijlocului de transport menționat, în spatele scaunului șoferului, sub tapițerie, prin

punctul de traversare a frontierei de stat moldo-român Sculeni, au trecut peste

frontiera vamală a Republicii Moldova, substanță care, fiind depozitată în 61 pachete

din polietilenă, constituie din 605 brichete de culoare cafenie, de formă solidă

dreptunghiulară, au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției acestui mijloc de

transport, efectuate de organul de urmărire penală pe traseul Sculeni - Ungheni și

care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7967 din 05.08.2015, reprezintă

hașiș - substanță narcotică, cu masa totală de 60,501 kg.

Tot el, de comun acord și împreună cu trei persoane, urmărind premeditat

scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, acționând prin

participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile

fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru prepararea, păstrarea, prelucrarea,

procurarea, expediere, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe

nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Regatului Spaniei, a obținut

substanța narcotică - hașiș, pe care, în circumstanțe nestabilite de organul de

urmărire penală, prin contrabandă de pe teritoriul Regatului Spaniei, tăinuind-o de

controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat, au trecut-o peste

frontiera vamală a Republicii Moldova, unde au păstrat-o până la 01.08.2015, când,

în cadrul percheziției efectuate la domiciliul situat pe strada Xxxxx, orașul Xxxxx, a

fost depistată și ridicată o geanta de culoare verde, în care erau depozitate 89

brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care, conform raportului de expertiză

chimică nr. 7968 din 06.08.2015, reprezintă hașiș - substanța narcotică, cu masa totala

de 10,48 kg.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, respectivele acțiuni a lui Atasi G., au fost

calificate în baza art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, circulația ilegală

a drogurilor în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea,

distribuirea și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare de un grup

criminal organizat, în calitate de coautor, în proporții deosebit de mari.

Tot Atasi G., de comun acord și împreună cu alte trei persoane, acționând prin

participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile

fiecăruia, activând în calitate de coautor, urmărind premeditat scopul trecerii peste

frontiera vamala a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de

controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop,

în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penala pe teritoriul Regatului

Spaniei, localitatea Huelva, a obținut substanța narcotica - hașiș, pe care în perioada

de timp 27.07.2015 - 01.08.2015, prin contrabandă de pe teritoriul Regatului Spaniei,

cu automobilul de model Mercedes Vito, cu n/î XXXXX, tăinuind-o de controlul

vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat și anume, în peretele lateral din

2

stânga al mijlocului de transport menționat, în spatele scaunului șoferului, sub

tapițerie, prin punctul de trecere a frontierei de stat moldo-român Sculeni, au trecut-

o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, substanța care, fiind depozitată în 61

pachete din polietilenă, constituite din 605 brichete de culoare cafenie, de formă

solidă dreptunghiulară au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției acestui

mijloc de transport, efectuate de organul de urmărire penală pe traseul Sculeni-

Ungheni și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7967 din 05.08.2015,

reprezintă hașiș - substanța narcotică, cu masa totala de 60,501 kg.

Tot el, de comun acord și împreună cu alte trei persoane, acționând prin

participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile

fiecăruia, activând în calitate de coautor, urmărind premeditat scopul trecerii peste

frontiera vamala a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de

controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop,

în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Regatului

Spaniei, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat,

au trecut-o peste frontiera vamala a Republicii Moldova, unde au păstrat-o până la

01.08.2015, când, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul situat pe strada Xxxxx,

orașul Xxxxx a fost depistată și ridicată o geantă de culoare verde, în care erau

depozitate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care, conform raportului

de expertiză chimică nr. 7968 din 06.08.2015, reprezintă hașiș - substanța narcotică,

cu masa totala de 10,48 kg.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, respectivele acțiuni a lui Atasi G. au fost

calificate în baza art. 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, contrabanda,

adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice,

tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite și adaptate în acest

scop, de mai multe persoane, membri ai grupului criminal organizat, în calitate de coautor și

organizator, în proporții deosebit de mari.

inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care Atasi G. să fie achitat, din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracționale.

În motivarea apelului a invocat:

- în ședința de judecată procurorul nu a prezentat probe pertinente și

concludente, privind vinovăția lui Atasi G. în comiterea infracțiunilor imputate;

- s-a constatat cu certitudine că Atasi G. nu a comis infracțiunile indicate, iar

probele prezentate de către procuror nu se referă la învinuirea lui Atasi G., dar la

alte persoane;

- amprente digitale de pe pachetele de hașiș nu au fost ridicate;

- pe Atasi G. nu l-au reținut cu droguri, nu sunt audio-video înregistrări ca

participant la încărcătură ori la reținere, în perioada respectivă, inculpatul era plecat

peste hotare în Germania și nu a fost în Spania, fapt confirmat de mai mulți martori;

3

- în episodul privind procurarea, încărcarea, transportarea a 60 kg de hașiș nu

este indicat ce rol avea și ce legătură avea inculpatul cu Său V., Guțu A. și Meșteșug

- lui Atasi G. nu-i sunt incriminate fapte concrete și s-a constatat că el nu a

comis careva fapte prevăzute de Codul penal.

3.1 La data de 09.10.2017, avocatul Bodean I. a depus cerere de apel

suplimentar, prin care a invocat că:

- instanța de fond nu a dat apreciere juridică corectă circumstanțelor de fapt și

de drept ale cauzei;

- prin ordonanța din 18.02.2015, procurorul-adjunct al Procurorului mun.

Chișinău a desemnat cu atribuirea statutului de ofițer de urmărire penală

colaboratorii operativi din cadrul Direcției nr. 4 a INI a IGP al MAI – Savca A.,

Barbăscumpă I., Bădilă I., Ciubotaru Р., Mîrleanu R., Dimineața V., Rudenco S.,

Chirilov A., Botnari I., Stratulat I., însă asemenea prevederi lipseau în Codul de

procedură penală la momentul emiterii ordonanței și respectiv, toate probele

obținute în rezultatul acțiunilor procesuale a persoanelor respective sunt lovite de

nulitate și inadmisibile;

- până la 15.09.2015, toate acțiunile de urmărire penală și măsurile speciale de

investigație au fost efectuate de către organul de urmărire penală în cadrul cauzei

penale nr. 205031222, adică până la pornirea cauzei penale în privința inculpatului și

nu putea să cuprindă și să producă efecte juridice pentru presupusele infracțiuni

care au fost comise ulterior, adică în perioada 27.07.2015 -01.08.2015;

- toate acțiunile de documentare a faptei incriminate inculpatului până la

15.09.2015 au fost efectuate abuziv, în afara cadrului legal, probele fiind nule;

- formularea învinuirii nu corespunde rigorilor legale;

- nu a fost probată existența grupului criminal organizat și nici a scopului de

înstrăinare;

- probatoriul este insuficient pentru stabilirea vinovăției lui Atasi G.;

- acuzarea a incriminat inculpatului toate elementele alternative ale laturii

obiective incluse în dispoziția art. 2171 Cod penal, fără a le stabili și proba în raport

cu fapta săvârșită efectiv de către acesta;

- în cazul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, acuzarea nu a formulat concret

în învinuire acțiunile lui Atasi G., prin prisma elementelor laturii obiective, ce ar

permite încadrarea în baza art. 248 Cod penal;

- instanța de fond și-a întemeiat hotărârea de condamnare a inculpatului pe

depozițiile martorilor Mîrleanu R., Bădilă I., Savca A., Barbăscumpă I., audiați în

cadrul ședinței de judecată, însă acestea urmează a fi apreciate critic și nu pot fi puse

la baza condamnării lui Atasi G. dat fiind faptul că toți au calitatea de ofițeri de

investigații, care au participat nemijlocit la efectuarea măsurilor speciale de

investigații pe marginea cauzei penale date;

- percheziția din 01.08.2015 a fost realizată cu încălcări procedurale, deoarece

are loc întreruperea înregistrării video;

4

- expertizele s-au efectuat fără a înștiința inculpatul, astfel acesta nu a putut

formula întrebări;

- prima instanță a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, sub

aspectul neasigurării principiului contradictorialității și egalității armelor în proces;

- instanța de judecată, încălcând prevederile alin. (4) art. 101, art. 371 alin. (4)

art. 384 alin. (3), art. 109 Cod de procedură penală, a pus la baza sentinței de

condamnare a inculpatului procesul verbal de audiere a suplimentară a învinuitului

Său V. din 11.09.2015, procesul verbal de audiere al inculpatului Său V., procesul

verbal de audiere suplimentară a învinuitului Guțu A. din 11.09.2015;

- probele în cauză nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare din

moment ce acuzatul nu a avut posibilitatea reală și adecvată de a contesta

declarațiile martorului și de a îi pune întrebări, fiind încălcat dreptul acestuia la

apărare recunoscut de art. 6 par. 3 lit. d) din CEDO - dreptul acuzatului de a întreba

sau de a solicita audierea martorilor acuzării;

- prima instanță nefondat a dat apreciere critică declarațiilor martorilor

Oboroceanu P. și Olărescu G., or aceștia au indicat concret și au confirmat

declarațiile inculpatului;

- prima instanță, încălcând principiul egalității armelor în proces, a încălcat

dreptul inculpatului la un proces echitabil, prin neasigurarea acestuia a posibilității

audierii martorilor solicitați de apărare – Meșteșug A., Tătaru N., Zamă G.

2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și just a

concluzionat că inculpatul Atasi G. a săvârșit infracțiunile imputate. Aceste

împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și

care au fost corect apreciate de către prima instanță, respectându-se prevederile art.

101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor.

Astfel, necătând la faptul că inculpatul Atasi G. vina n-a recunoscut-o, instanța

de apel a reținut că, prima instanță corect și motivat a stabilit vinovăția lui în

comiterea infracțiunilor imputate, concluzii ce sunt bazate pe următoarele probe,

care sunt pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează între ele: declarațiile

martorilor Savca A., Badila I., Mirbanu R., Barbascumpa I., Oboroceanu P., Olarescu

G., procesul-verbal din 31.07.2015 de consemnare a măsurii speciale de investigație -

interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice dintre membrii grupării

criminale, Meșteșug A. și Său V. (v. III f.d. 36-46, 146-149); proces-verbal de

percheziție, efectuată la 01.08.2015 (v. III f.d. 181-183); raport de expertiza chimică nr.

7967 din 05.08.2015 (v. III f.d 192- 198); proces verbal de percheziție, efectuată la

01.08.2015 (v. IV f.d. 17-21); raport de expertiza chimică nr. 7968 din 06.08.2015, (v.

IV, f.d. 24-28); proces verbal de audiere suplimentară a învinuitului Său V. din

11.09.2015 (v. IV, f.d. 194- 195); proces verbal de recunoaștere a persoanei după

5

fotografie din 11.09.2015 (v. IV, f.d. 196); proces verbal de audiere a inculpatului Său

Ghenadie Zeama din 04.08.2015 (v. IV, f.d. 197); proces verbal de audiere

suplimentară a învinuitului Alexandru Guțu din 11.09.2015 (v. IV, f.d. 193); proces

verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.09.2015 (v. IV, f.d. 193);

extrasul din baza de date a Poliției de frontieră (v. IV f.d. 218-220).

Instanța de apel a mai reținut faptul că, inculpatul a părăsit teritoriul Republicii

Moldova la data de 19.07.2015 și la 30.07.2015 (cu o zi înainte de intrarea în țară a

microbuzului în care au fost depistate drogurile), revine în țară. De asemenea, în

conformitate cu informația de la Poliția de frontieră (v. IV, f.d. 228), inculpatul a

traversat de mai multe ori frontiera împreună cu aceleași două persoane - Tataru

Nicolae și Meșteșug Andrei, la ultimul fiind depistată cantitatea de 10,48 kg de hașiș.

Traversările (intrările/ieșirile) frontierei de stat sunt în aceeași perioadă în care au

fost introduse drogurile pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, urmează a fi

reținut că traversările (3 la număr) erau cu aceleași persoane, una din ele fiind

Meșteșug Andrei, la domiciliul căruia au fost depistate încă 10,48 kg de hașiș.

Instanța de apel a constatat că versiunea inculpatului, precum că se afla la

muncă în Germania, nu corespunde și nu poate fi luată în considerație. Multitudinea

traversărilor indică la faptul că, inculpatul se afla pe o perioadă mică de timp peste

hotare. Ținând cont de realitatea existentă și de specificul remunerării muncilor în

spațiul UE, este imposibilă o asemenea situație, deoarece cheltuielile de deplasare și

de întreținere sunt mari comparativ cu remunerația acordată unui salariat într-o

perioadă de 10 - 12 zile.

Referitor la lipsa contradictorialității în administrarea unor probe (procesele

verbale de audiere a învinuiților Său V., Guțu A., Zeama G. și numirea expertizelor

chimice pe cauza penală respectivă), instanța de apel a reținut că la caz, partea

apărării trebuia să indice ce întrebări concrete (întrebări care ar releva alte

circumstanțe decât stabilite) dorea să adreseze și ce s-ar fi schimbat dacă persoanelor

respective li se adresau întrebările respective. De asemenea, în cazul expertizei,

partea apărării trebuia să prezinte întrebările care dorea să le pună și nu a avut

posibilitatea să le pună pentru a fi stabilit dacă acestea sunt unele esențiale pentru

cauză. Asemenea acțiuni din partea apărării nu au fost întreprinse.

La fel, instanța de apel a menționat că procesele verbale de audiere a

învinuiților Său V., Guțu A., Zeama G. nu sânt probe determinative și unicele probe.

Probele respective stabilesc vinovăția inculpatului doar în cumul cu celelalte probe

administrate în cadrul cercetării judecătorești.

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a exclude semnul

„organizator” din calificarea acțiunilor inculpatului Atasi G., cu indicarea că

acțiunile urmează a fi calificate în baza: art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d)

Codul penal, după semnele - circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare,

adică procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea

ilegala a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare de un grup criminal organizat,

în calitate de coautor, în proporții deosebit de mari și în baza art. 42 alin. (2), 46, 248

6

alin. (5) lit. b), d) Cod penal, după semnele - trecerea peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a drogurilor, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascunderea

în locuri special pregătite și adaptate în acest scop, de mai multe persoane, membri

ai grupului criminal organizat, în calitate de autor, în proporții deosebit de mari. În

opinia instanței de apel, excluderea acestui semn – „organizator” nu influențează

aspra gradului prejudiciabil și regimul sancționator aplicat inculpatului de către

prima instanță.

La caz, instanța de apel a mai constatat că, prin probarea modalității de

comitere a infracțiunii (implicarea acelorași trei persoane (printre care și Atasi G.),

comiterea infracțiunii pe teritoriul mai multor state, volumul drogurilor, comiterea

mai multor episoade) în mod implicit a fost probată și existența semnului „grupului

organizat”. Comiterea acestor infracțiuni specifice și modalitatea în care au fost

comise, în mod implicit, indică la posibilitatea comiterii acestora doar de către un

grup criminal organizat sau organizație criminală, însă organizația criminală nu

poate fi reținută cazului.

Referitor la scopul de înstrăinare, instanța de apel a reținut că, existând

cantitatea de 70 kg (14.48 kg și 60,501 kg) de hașiș, în mod neapărat, există și scopul

de înstrăinare, fiind imposibilă existența unor astfel de cantități doar în scop

personal, adică fără scop de înstrăinare.

Instanța de apel a respins argumentele de nulitate relativă (acțiunile de

urmărire penală în lipsa pornirii urmăririi penale) ca fiind tardive, nefiind necesar de

a se expune pe fondul acestora, iar acțiunile și probele respective urmează a fi

apreciate ca valabile, deoarece în conformitate cu procesul-verbal de prezentare a

materialelor de urmărire penală (v. IV, f.d. 224), inculpatul și apărătorul său au făcut

cunoștință cu materialele dosarului la data de 11.10.2016. La acea dată și nici ulterior,

partea apărării nu a formulat cereri sau demersuri de invocare a nulităților, acestea

fiind formulate în cadrul cererii suplimentare de apel depuse la 09.10.2017.

La caz, instanța de apel a mai menționat că rechizitoriul corespunde rigorilor

Codului de procedură penală. Totodată, inculpatul și apărătorul acestuia nu au

formulat cerințe de neclaritate la examinarea cauzei în primă instanță. De asemenea,

reieșind din versiunea inculpatului enunțată de ultimul, acestuia i-a fost clară

învinuirea adusă și circumstanțele de loc și de timp, deoarece versiunea inculpatului

se referea anume la locul și timpul comiterii infracțiunilor, iar versiunea enunțată de

inculpat indică în mod expres la claritatea învinuirii formulate în rechizitoriu.

La fel, instanța de apel a reținut că prima instanță la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale și în conformitate cu

prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

declarate de către:

7

6.1 Avocatul Brînza C. în numele inculpatului, prin care solicită casarea

acestora, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Atasi G. să

fie achitat, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

În motivarea recursului invocă aceleași motive pe care le-a indicat în apel,

suplimentar menționând că:

- instanța de apel la emiterea deciziei nu a luat în considerație că nu a fost

dovedită săvârșirea infracțiunilor de către inculpat;

- instanța de apel nu a făcut o analiză detaliată și obiectivă a tuturor probelor pe

cazul dat, dar s-a limitat la descrierea superficială și unilaterală a unor circumstanțe,

decizia fiind bazată pe presupuneri și concluzii ce contravin materialelor dosarului;

- în ședința de judecată apărătorii inculpatului, au solicitat audierea martorilor,

care nu au fost audiați în prima instanță, dar sentința a fost bazată pe mărturiile lor,

date organului de urmărire penală, Său V., Guțu A., Meșteșug A., Tataru N., astfel

poziția instanței de apel nu este corectă, fiind încălcat principiul legalității armelor și

accesul liber la justiție;

- instanța de apel nu s-a expus asupra apelului declarat de către apărătorul

Bodean I.

În drept, recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală.

6.2 Avocatul Bodean I. în numele inculpatului, prin care solicită casarea

deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea apelului a invocat aceleași motive pe care le-a indicat în apel,

suplimentar menționând că:

- instanța de apel a omis să se expună asupra apelului suplimentar declarat de

către avocatul Bodean I. în numele inculpatului, or dispozitivul deciziei cuprinde

doar soluția de respingere a apelului declarat de către avocatul Brînză C.,

circumstanță ce echivalează cu nerezolvarea fondului apelului;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra criticelor invocate de apărare

referitor la încălcarea de către prima instanță a dreptului inculpatului la un proces

echitabil, prin faptul că și-a fundamentat soluția de condamnare a lui Atasi G. pe

probe, care nu au fost cercetate nemijlocit în cadrul anchetei judecătorești și anume

declarațiile lui Guțu A. și Său V., care nu au fost audiate în cadrul examinării cauzei;

- atât instanța de fond, cât și instanța de apel, ignorând principiul egalității

armelor în proces, a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, prin

neasigurarea acestuia a posibilității audierii martorilor solicitați de apărare Meșteșug

A., Tătaru N., Zamă G., Său V. și Guțu A.;

- prin încheierea protocolară din cadrul ședinței de judecată, instanța de apel a

respins fără a motiva și absolut nefondat cererea apărării privind audierea martorilor

menționați;

- este eronată și neîntemeiată soluția instanțelor ierarhic-inferioare referitor la

constatarea existenței grupului criminal organizat, deoarece atât la urmărirea penală,

cât și în cadrul instanțelor de fond, n-au fost prezentate și cercetate probe directe

8

care ar stabili nu doar calitatea fiecărui participant al grupului (autorul,

organizatorul, instigatorul etc.), atribuțiile fiecărui membru, durata stabilității

acestui grup, ci măcar faptul că lui Atasi G. i se poate atribui calitatea de membru al

acestui grup criminal.

În drept, recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8),

12) Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursurilor declarate,

solicitând respingerea acestora, deoarece temeiurile la care se referă autorii nu sunt

aplicabile din punct de vedere al prezentei erori de drept, ce ar fi temei de implicare

a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel, or această instanță a

verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate în

instanță, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de

procedură penală. Autorii recursurilor critică aprecierea probelor administrate de

prima instanță, ce ține de starea de fapt a cauzei, stabilirea căreia este de competența

instanțelor ierarhic inferioare, iar un asemenea temei nu este prevăzut de lege pentru

a judeca cauza la etapa actuală.

lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat

cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat

legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este

legală, întemeiată și motivată.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

Din cuprinsul recursurilor declarate se reține că recurenții invocă ca temeiuri de

drept pct. 6), 8), 12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii,

faptei săvârșite i s-a dat o încadrarea juridică greșită.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat

de către recurenți și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu

și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate. Astfel, instanța de apel, la

adoptarea soluției de respingere a apelului declarat și menținere a sentinței, a

respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Totodată,

instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care această instanță le-a expus în

partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și

exigențelor din art. 6 CEDO.

9

În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea

atacată și corect a considerat, că probele puse la baza sentinței nu conțin erori

procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor, dovedind indubitabil

vinovăția inculpatului de cele incriminate.

De asemenea, instanța de recurs atestă acel fapt că, argumentele invocate de

către avocați în recursurile declarate practic sânt identice celor invocate în apel.

Mai mult ca atât, Colegiul penal specifică, că judecând apelul, instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă,

menținând condamnarea inculpatului în baza art. art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit.

b), d), 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, care este argumentată și

corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele

de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, fiind

just evaluate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce.

Prin urmare, dat fiind faptul că avocații în argumentarea recursurilor, invocă

argumente similare cu cele invocate în apel și care au constituit obiect de discuție în

instanța de apel, respectiv cărora le-au fost date evaluări juste și întemeiate

corespunzător, Colegiul penal va păstra raționamentele din hotărârile instanțelor de

fond ce au avut ca efect recunoașterea vinovăției și condamnarea inculpatului pentru

comiterea infracțiunilor menționate, statuând în consecință asupra corectitudinii lor.

Cu referire la argumentele recurenților, precum că instanța de apel a omis să se

expună asupra apelului suplimentar declarat de către avocatul Bodean I. în numele

inculpatului, or dispozitivul deciziei cuprinde doar soluția de respingere a apelului

declarat de către avocatul Brînză C., circumstanță ce echivalează cu nerezolvarea

fondului apelului, Colegiul penal consideră că în prezenta speță invocările date, nu

și-au găsit confirmarea. Din lucrările dosarului, se reține că la data de 23 mai 2017

avocatul Brînza C. în numele inculpatului a depus apel împotriva hotărârii primei

instanței, ulterior la data de 09 octombrie 2017, în temeiul art. 402 alin. (5) Cod de

procedură penală, avocatul Bodean I. a depus cerere de apel suplimentar. Reieșind

din decizia instanței de apel, se atestă că în partea descriptivă a acesteia este indicat

faptul că, sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Brînza C. în numele

inculpatului și că la data de 09 octombrie 2017 avocatul Bodean I. a depus cerere de

apel suplimentar, astfel în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, decizia cuprinde fondul apelului.

Totodată, instanța de recurs reține, că avocatul Bodean I. prin cererea de apel

suplimentar, a invocat motive adăugătoare la apelul declarat de către avocatul

Brînza C., în conformitate cu prevederile art. 402 alin. (5) Cod de procedură penală,

astfel instanța de apel just l-a considerat ca un singur apel declarat de către avocatul

Brînza C. în numele inculpatului, iar în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel (depus inițial de avocatul

Brînza C. în numele inculpatului și motivelor adăugătoare invocate de avocatul

10

Bodean I.). Astfel, decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură

penală, cuprinde fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului

sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la

respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

De asemenea, recurenții critică decizia instanței de apel, din motiv că această

instanță nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor cercetate, astfel în opinia

avocaților, ele nu demonstrează vinovăția lui Atasi G. în comiterea infracțiunilor

imputate.

În primul rând, relevant este de menționat, că chestiunea de apreciere a probelor

și temeinicia faptelor dovedite de ele, nu este obiect de cercetare la etapa judecării

recursului. Deci, pentru a constitui temei de casare eroarea de fapt trebuie să fie

gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte

să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a

probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor,

prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății,

după verificarea actelor cauzei, o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de

recurs.

Cât privește motivele invocate de recurenți, precum că inculpatul nu este

vinovat în comiterea faptelor imputate în baza art. art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit.

b), d), 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, precum și argumentele

invocate în acest sens, Colegiul penal se va expune asupra acestora cercetând

incidența temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală.

De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a

fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori

când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală.

În cauza supusă judecării Colegiul consideră, că instanța de apel reținând

circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe

administrate în cauză, cărora le-a dat o evaluare justă și obiectivă, prin prisma art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele

de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, în

săvârșirea infracțiunilor imputate.

Totodată, nu este fondată nici critica recurenților, în sensul pretinderii că faptele

nu au fost săvârșite de către Atasi G., acesta nu a fost reținut cu droguri, în perioada

respectivă acesta fiind plecat peste hotare în Germania. Dimpotrivă, instanța de

11

recurs atestă că faptul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), 46, 2171

alin. (4) lit. b), d), art. 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, anume de către

inculpat se confirmă prin probele cercetate și verificate de instanța de apel și anume:

- declarațiile martorilor Savca A., Badila I., Mirbanu R., Barbascumpa I., care au

declarat că în vara anului 2015, în vizorul Direcției Antidrog a parvenit informația că

mai multe persoane, intenționau să transporte o cantitate impunătoare de droguri

„hașiș”, pentru comercializare ulterioară cu obținerea venitului ilegal. Membrii

grupării criminale s-au dovedit a fi mai multe persoane, inclusiv Atasi G., în privința

cărora au fost efectuate un spectru de măsuri speciale de investigație. Astfel, organul

de urmărire penală a reușit să contracareze, introducerea în RM, prin contrabandă,

prin punctul vamal Sculeni, circa 60 kg de hașiș, care au fost depistate la 01.08.2015,

în interiorul unui microbuz de tip „Mercedes”, care a fost stopat după ieșirea din

punctul vamal Sculeni, după bara postului vamal, pe teritoriul RM, adică deja au

intrat în țară. S-a stabilit că Său V. a avut rolul de șofer și de transportator a

substanțelor narcotice ce aparțineau organizatorilor acestui tranzit de droguri, dintre

care și Atasi G., care la momentul percheziției deja se aflau pe teritoriul RM și

așteptau ca aceste substanțe narcotice să ajungă la ei sau la alte persoane, complici ai

săi, pentru ulterioara lor comercializare și obținerea profitului ilicit. Mai multe

persoane, dintre care și Atasi G. la data de 19.07.2015 au ieșit cu automobilul lui

Tătaru peste hotarele RM, deplasându-se în Spania, unde din înțelegerea prealabilă

cu alți interlopi au organizat și încărcat mijlocul de transport Mercedes Sprinter cu

droguri, circa 60 kg hașiș, care a fost reținut pe 01.08.2015 în preajma punctului

Vamal Sculeni. După ce au încărcat microbuzul, Atasi G. și celelalte persoane s-au

întors în RM, la data de 30.07.2015, cu același automobil cu ceva timp înainte de a

veni Său V. cu microbuzul încărcat cu droguri. După ce a fost reținut microbuzul au

fost declanșate concomitent și alte percheziții, astfel la domiciliul situat în str. Xxxxx

or. Xxxxx, la fel a fost depistat hașiș;

- extrasul din baza de date a Poliției de frontieră, potrivit căreia în vara anului

2015, Atasi G. a traversat de mai multe ori frontiera de stat a Republicii Moldova și

anume la 17.06.2015 pe sensul de ieșire, la 23.06.2015 pe sensul de intrare; la

08.07.2015, orele 16:07, pe sensul de ieșire și tot la 08.07.2015, orele 23:16, pe sensul

de intrare; la 19.07.2015 pe sensul de ieșire și la 30.07.2015 pe sensul de intrare ;

- proces-verbal de percheziție, efectuată la 01.08.2015, cu utilizarea camerei

video, pe traseul Sculeni-Ungheni, în automobilul de model „Mercedes Vito”, cu n/î

XXXXX, condus de către cetățeanul Său V.;

- procesul-verbal din 31.07.2015, de consemnare a măsurii speciale de

investigație – interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice dintre membrii

grupării criminale, Meșteșug A. și Său V.;

- raport de expertiza chimică nr. 7967 din 05.08.2015, potrivit căruia s-a stabilit

că substanța solidă - cleioasă de culoare cafenie - închisă, presată, în formă de 605

brichete, depistate și ridicate la 01.08.2015, în urma efectuării percheziției

automobilului de model „Mercedes Vito”, cu n/î XXXXX, la volanul căruia se afla

Său V., reprezintă substanța narcotică - hașiș, cu masa de 60,501 kg;

12

- proces verbal de percheziție, efectuată la 01.08.2015, cu utilizarea camerei

video, la domiciliul situat pe str. Xxxxx, or. Xxxxx, în cadrul căreia au fost depistate

și ridicate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care conțineau o

substanță de culoare cafenie;

- raport de expertiza chimică nr. 7968 din 06.08.2015, potrivit căruia s-a stabilit

că substanța solidă - cleioasă de culoare cafenie - închisă, presată, în formă de

brichete, în număr total de 89 bucăți, ridicate la 01.08.2015, în urma efectuării

percheziției la domiciliul cet. Meșteșug Ala Dumitru, a.n. 20.04.1969, situate pe

adresa or. Xxxxx, str. Xxxxx, reprezintă substanța narcotică - hașiș, cu masa de 10,48

kg, au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte și atașate la materialele cauzei

penale;

- proces verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.09.2015,

potrivit căruia învinuitul Său V. l-a recunoscut pe Atasi G. ca fiind persoana cu

prenumele Ghenadie menționat de el în declarațiile sale și care era prezent în

localitatea Huelva, Spania, la momentul încărcării substanțelor narcotice;

- proces verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.09.2015,

potrivit căruia învinuitul Guțu A. l-a recunoscut pe Atasi G. ca fiind persoana cu

prenumele Ghenadie menționat de el în declarațiile sale.

Instanța de recurs conchide că toate aceste probe coroborează între ele și indică

la Atasi G. că a comis infracțiunile incriminate, or modalitatea comiterii infracțiunii,

faptul că încărcătura a avut loc în altă țară, participarea mai multor persoane,

evitarea de către făptuitor de a se afla în mijlocul de transport care transporta

drogurile, condiționează existența unor probe indirecte, însă la caz, aceste probe

coroborează între ele și confirmă cu certitudine săvârșirea de către inculpat a faptei

imputate, care întrunește atât elementele infracțiunii de circulația ilegală a drogurilor

în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și

înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare de un grup criminal

organizat, în calitate de coautor, în proporții deosebit de mari, cât și a infracțiunii de

contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor

narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite și

adaptate în acest scop, de mai multe persoane, membri ai grupului criminal organizat, în

calitate de autor, în proporții deosebit de mari.

La acest capitol, instanța de recurs consideră juste și concluziile instanței de

apel, precum că urmează a fi reținut faptul că inculpatul a părăsit teritoriul

Republicii Moldova la data de 19.07.2015, iar la data de 30.07.2015 (cu o zi înainte de

intrarea în țară a microbuzului în care au fost depistate drogurile) revine în țară. De

asemenea, în conformitate cu informația de la Poliția de frontieră (v. IV, f.d. 228),

inculpatul a traversat de mai multe ori frontiera împreună cu aceleași două persoane

- Tataru N. și Meșteșug A., la ultimul fiind depistată cantitatea de 10,48 kg de hașiș.

Traversările (intrările/ieșirile) frontierei de stat sunt în aceeași perioadă în care au

fost introduse drogurile pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, urmează a fi

reținut că traversările (3 la număr) erau cu aceleași persoane, una din ele fiind

Meșteșug A., la domiciliul căruia au fost depistate încă 10,48 kg de hașiș.

13

Colegiul penal lărgit reține că versiunea inculpatului, precum că se afla la

muncă în Germania, nu corespunde și nu poate fi luată în considerație. Multitudinea

traversărilor indică la faptul că inculpatul se afla pe o perioadă mică de timp peste

hotare. Ținând cont de realitatea existentă și de specificul remunerării muncilor în

spațiul UE, se reține că este imposibilă o asemenea situație, deoarece cheltuielile de

deplasare și de întreținere sunt mari comparativ cu remunerația acordată unui

salariat într-o perioadă de 10 - 12 zile.

Nu pot fi reținute ca întemeiate de către Colegiul penal, nici argumentele

invocate în recursuri referitoare la faptul, că în cazul lui Atasi G. nu au fost

administrate probe ce ar demonstra faptul înstrăinării substanțelor narcotice. La

aceste alegații, Colegiul notează, că existând cantitatea de 70 kg (14.48 kg și 60,501

kg) de hașiș, în mod neapărat, există și scopul de înstrăinare, fiind imposibilă

existența unor astfel de cantități doar în scop personal, adică fără scop de înstrăinare.

De asemenea, urmează a fi reținut faptul că gruparea respectivă a apărut în vizorul

organelor de drept ca grupare care transportă droguri din Uniunea Europeană în

Federația Rusă. Toate aceste aspecte indică, în mod indiscutabil, la existența scopului

de înstrăinare.

Cu referire la un alt motiv de critică din recursul avocatului Bodean I., precum

că este neîntemeiată soluția instanțelor de fond referitor la constatarea existenței

grupului criminal organizat, Colegiul penal la fel o respinge ca fiind neîntemeiată,

deoarece instanța de apel a cercetat aceste aspecte și s-a expus argumentat în

privința lor, constatând just prezența semnului calificativ „săvârșite de un grup

criminal organizat” .

În dispoziția art. 46 Cod penal, avem expusă noțiunea grupului criminal

organizat – reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a

comite una sau mai multe infracțiuni.

Așadar, Colegiul penal atestă, că în speța dată prin probarea modalității de

comitere a infracțiunii (implicarea acelorași trei persoane (printre care și Atasi G.),

comiterea infracțiunii pe teritoriul mai multor state, volumul drogurilor) în mod

implicit a fost probată și existența semnului „grupului organizat”, Comiterea acestor

infracțiuni specifice și modalitatea în care au fost comise, indică la posibilitatea

comiterii acestora doar de către un grup criminal organizat.

Referitor la invocările avocatului Bodean I., precum că instanțele de judecată și-

au întemeiat hotărârile pe declarațiile martorilor Savca A., Badila I., Mirbanu R.,

Barbascumpa I., care sunt membrii grupului de urmărire penală și pot și audiați

doar la capitolul modului de dobândire a mijloacelor de probă, instanța de recurs

reține că martorii menționați au participat la reținerea în flagrant delict a

microbuzului de tip „Mercedes”, în interiorul căruia se aflau circa 60 kg de hașiș,

care a fost stopat după ieșirea din punctul vamal Sculeni, astfel în conformitate cu

prevederile art. 90 alin. (3) Cod de procedură penală, nu pot fi citați și ascultați ca

martori: judecătorul, procurorul, reprezentantul organului de urmărire penală,

grefierul – cu privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu

exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de

14

participare la reținere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobândite prin

intermediul lor, erorilor sau abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectivă,

de reexaminare a cauzei în ordine de revizie sau de restabilire a dosarului pierdut.

Ce ține de critica recurenților precum că formularea învinuirii nu corespunde

rigorilor legale, instanța de recurs verificând actele și lucrările dosarului constată că

în cuprinsul filei 233, în decizie se motivează corespunzător că, rechizitoriul pe cauza

dată conține toate compartimentele. Nu este obligatoriu și necesar ca aceste

compartimente să înceapă cu o frază anumită, este esențial ca să fie prezentă

informația respectivă. Astfel, în rechizitoriu, după informația cu numărul cauzei

penale, data intentării urmăririi penale și articolul părții speciale a Codului penal, se

regăsește descrierea faptei. Mai mult, descrierea faptei se regăsește și în partea

dispozitivă. În rechizitoriu sunt enumerate și descrise probele acuzării, fiind

prezentă și analiza acestora. În acest context, instanța de apel a reținut că

rechizitoriul, corespunde rigorilor prevederilor art. 296 Cod de procedură penală.

Totodată, urmează a fi reținut faptul c, inculpatul și apărătorul acestuia nu au

formulat cerințe de neclaritate la examinarea cauzei în primă instanță. Mai mult ca

atât, în cadrul ședinței de judecată în prima instanță la data de 18.11.2016 (f.d. 159 v.

V), inculpatul Atasi G. în prezența apărătorului, a declarat, că învinuirea îi este clară.

Prin urmare, Colegiul penal constată, că Atasi G. a fost informat într-o limbă pe care

o cunoaște în mod amănunțit asupra naturii și cauzei acuzației împotriva lui,

declarând în fața instanței de judecată în prezența avocatului prin viu grai, că îi este

clară învinuirea adusă, așa cum prescriu garanțiile prevăzute la art. 6§3 lit. a) al

Convenției europene.

Colegiul penal lărgit respinge ca neîntemeiate și argumentele recurenților

precum că instanțele de fond, ignorând principiul egalității armelor în proces, au

încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, prin neasigurarea acestuia a

posibilității audierii martorilor solicitați de apărare Său V., Guțu A., Meșteșug A.,

Tătaru N., Zamă G.

La criticile recurenților menționate supra, Colegiul relevă, că dreptul la

audierea martorilor se prezintă ca unul subsecvent principiului contradictorialității

procesului penal și dreptul la egalitatea armelor în cadrul procesului, fiind

reglementat de art. 6§3 lit. d) al Convenției europene, reprezentând și un aspect

special al dreptului consacrat de art. 6§1, și urmează a fi evaluat ori de câte ori se

analizează echitatea unei proceduri penale. În acest sens, statelor părți a Convenției

le revine obligația pozitivă de a crea condiții necesare ca acuzatul să poată atât

prezenta în cadrul procesului penal martorii, depozițiile cărora demonstrează

nevinovăția sa, cât și să dispună de posibilitățile egale cu partea acuzării, să ofere

întrebări și să audieze răspunsurile martorilor părții adverse.

Totodată, instanța de recurs menționează că prevederile art. 6 §3 lit. d) al

Convenției Europene cu privire la drepturile omului, care constă în posibilitatea ce

trebuie să-i fie acordată acuzatului, de a contesta o mărturie făcută în defavoarea sa,

de a putea cere să fie audiați martori care să-l disculpe, în aceleași condiții în care

sunt audiați și interogați martorii acuzării. Acest drept constituie o aplicație a

15

principiului contradictorialității în procesul penal și, în același timp, o componentă

importantă a dreptului la un proces echitabil.

Astfel, Colegiul penal analizând conținutul procesului-verbal al ședințelor de

judecată din data de 15.12.2016 (f.d. 162 v. V), de către avocatul Brînză C., s-a

solicitat audierea martorilor menționați, astfel prima instanță a admis audierea

martorilor Său V. și Guțu A., însă a respins solicitarea de audiere a martorilor

Meșteșug A., Tătaru N., Zamă G., în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) pct.

8) Cod de procedură penală. În ședința de judecată din data de 23.01.2017, avocatul

Brînză C. a comunicat instanței că martorii Său V. și Guțu A., sunt plecați peste

hotarele țării. Ulterior, în următoarea ședință de judecată, a solicitat repetat instanței

citarea acestora, demers admis de instanță, astfel în ședința din data de 14.03.2017,

avocatul Brînza C. din nou a menționat faptul că, martorii sunt plecați peste hotarele

țării. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit reține că prima instanță a

motivat din care considerent a respins solicitarea de audiere a martorilor Meșteșug

A., Tătaru N., Zamă G., totodată această instanță a admis demersul de citare și

audiere a martorilor Său V. și Guțu A., însă nu a fost posibilă asigurarea prezenței

acestora, din motiv că erau plecați peste hotare, avocatul Brînza C. neinsistând

asupra citării ulterioare a acestora.

Totodată, în cadrul ședinței instanței de apel, avocatul Bodean I., a solicitat

audierea martorilor Cătărău N., Chiștiuc A. și Său V., însă fără a se invoca careva

motive în acest sens, or în conformitate cu prevederile art. 413 alin. (4) Cod de

procedură penală, în cazul în care invocă necesitatea administrării de noi probe,

părțile trebuie să indice aceste probe și mijloacele cu ajutorul cărora pot fi

administrate, precum și motivele care au împiedicat prezentarea lor în primă

instanță. Astfel, instanța de apel just a respins demersul înaintat prin încheiere

protocolară, nefiind încălcate prevederile art. 6 §3 lit. d) al Convenției Europene.

Cu privire la invocările avocaților, precum că instanța de apel și-a fundamentat

soluția de condamnare a lui Atasi G. în baza procesului verbal de audiere

suplimentară a învinuitului Său V. din 11.09.2015, procesul verbal de audiere al

inculpatului Său V., procesul verbal de audiere suplimentară a învinuitului Guțu A.

din 11.09.2015, instanța de recurs reține, că în cauza dată au fost audiate și au fost

efectuate operațiuni în privința mai multor persoane, deoarece dosarul a fost intentat

pe fapt, în conformitate cu prevederile art. 265 alin. (3), 274 alin. (2) Cod de

procedură penală, fiind constatată o bănuială rezonabilă cu privire la infracțiunile

comise, din care considerent Colegiul penal respinge și critica precum că toate

acțiunile de urmărire penală și măsurile speciale de investigație au fost efectuate de

către organul de urmărire penală în cadrul cauzei penale nr. 205031222, adică până la

pornirea cauzei penale în privința inculpatului și nu putea să cuprindă și să producă

efecte juridice pentru presupusele infracțiuni care au fost comise ulterior.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal reține că corect au fost calificate

acțiunile inculpatului în baza art. art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod

penal, precum și art. 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, iar din

ansamblu de probele administrate, nu se constată prezența a careva dubii privind

16

vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunilor imputate și în cele din urmă

temeiurile pentru recurs invocate și stipulate la pct. 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, nu și-au găsit confirmarea.

Totodată, instanța de recurs reține, că hotărârea instanței de apel corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și motivată, fiind evaluat

just probatoriul administrat și indicate motivele pe care și-a întemeiat hotărârea

adoptată, drept urmare toate criticile din recursurile declarate de către avocații

Brînza Constantin și Bodean Ina în numele inculpatului, sunt vădit neîntemeiate,

respectiv acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile.

Colegiul penal lărgit,

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocații

Brînza Constantin și Bodean Ina în numele inculpatului, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, în cauza penală

privindu-l pe Atasi Ghenadie Xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 03 iulie 2018.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

17

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-01-23
0,96
1ra-1643/2017 — art. 46, 248 alin. 5 lit. d; 217-1 alin. 4 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-1643/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 26 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion judecân
CSJ 2017-06-19
0,95
1ra-685/2017 — art. 190 alin. 2 lit. c; 190 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-685/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 16 mai 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion judecând, fără
CSJ 2018-04-03
0,95
1ra-381/2018 — 42 alin. 2, 46, 217-1 alin. 4 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-381/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 27 februarie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion judecând
CSJ 2017-04-04
0,95
1ra-514/2017 — art. 186 alin. 2 lit. c,d; 197 alin. 2 lit. a; art. 192-1 alin. 2 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-514/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 04 aprilie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion judecând,
CSJ 2018-02-14
0,95
1ra-150/2018 — art. 217-1 alin. 4 lit. d; 27, 248 alin. 5 lit. b,d CP
Dosarul nr. 1ra-150/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 ianuarie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând admis
Sursă