1ra-887/2018 — Art. 42 alin. 2, 46, 217-1 alin. 4 lit. b, d; 248 alin. 5 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 17 mai 2017, Atasi Ghenadie Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul farmaceuticii, pe un termen de 4 ani; - art. 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă 10 ani 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul farmaceuticii, pe un termen de 4 ani.

Potrivit sentinței s-a stabilit, că Atasi G., de comun acord și împreună cu alte trei persoane, urmărind premeditat scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate coautor pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și 1 vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, pe teritoriul Regatului Spaniei, localitatea Huelva, a obținut drogul - hașiș, pe care în perioada de timp 27.07.2015- 01.08.2015, prin contrabandă de pe teritoriul Regatului Spaniei, cu automobilul de model Mercedes Vito, n/î XXXXX, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat și anume, în peretele lateral din stânga al mijlocului de transport menționat, în spatele scaunului șoferului, sub tapițerie, prin punctul de traversare a frontierei de stat moldo-român Sculeni, au trecut peste frontiera vamală a Republicii Moldova, substanță care, fiind depozitată în 61 pachete din polietilenă, constituie din 605 brichete de culoare cafenie, de formă solidă dreptunghiulară, au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției acestui mijloc de transport, efectuate de organul de urmărire penală pe traseul Sculeni - Ungheni și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7967 din 05.08.2015, reprezintă hașiș - substanță narcotică, cu masa totală de 60,501 kg. Tot el, de comun acord și împreună cu trei persoane, urmărind premeditat scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru prepararea, păstrarea, prelucrarea, procurarea, expediere, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Regatului Spaniei, a obținut substanța narcotică - hașiș, pe care, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, prin contrabandă de pe teritoriul Regatului Spaniei, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat, au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, unde au păstrat-o până la 01.08.2015, când, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul situat pe strada Xxxxx, orașul Xxxxx, a fost depistată și ridicată o geanta de culoare verde, în care erau depozitate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7968 din 06.08.2015, reprezintă hașiș - substanța narcotică, cu masa totala de 10,48 kg. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, respectivele acțiuni a lui Atasi G., au fost calificate în baza art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare de un grup criminal organizat, în calitate de coautor, în proporții deosebit de mari. Tot Atasi G., de comun acord și împreună cu alte trei persoane, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, urmărind premeditat scopul trecerii peste frontiera vamala a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penala pe teritoriul Regatului Spaniei, localitatea Huelva, a obținut substanța narcotica - hașiș, pe care în perioada de timp 27.07.2015 - 01.08.2015, prin contrabandă de pe teritoriul Regatului Spaniei, cu automobilul de model Mercedes Vito, cu n/î XXXXX, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat și anume, în peretele lateral din 2 stânga al mijlocului de transport menționat, în spatele scaunului șoferului, sub tapițerie, prin punctul de trecere a frontierei de stat moldo-român Sculeni, au trecut- o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, substanța care, fiind depozitată în 61 pachete din polietilenă, constituite din 605 brichete de culoare cafenie, de formă solidă dreptunghiulară au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției acestui mijloc de transport, efectuate de organul de urmărire penală pe traseul Sculeni- Ungheni și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7967 din 05.08.2015, reprezintă hașiș - substanța narcotică, cu masa totala de 60,501 kg. Tot el, de comun acord și împreună cu alte trei persoane, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, urmărind premeditat scopul trecerii peste frontiera vamala a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Regatului Spaniei, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat, au trecut-o peste frontiera vamala a Republicii Moldova, unde au păstrat-o până la 01.08.2015, când, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul situat pe strada Xxxxx, orașul Xxxxx a fost depistată și ridicată o geantă de culoare verde, în care erau depozitate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7968 din 06.08.2015, reprezintă hașiș - substanța narcotică, cu masa totala de 10,48 kg. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, respectivele acțiuni a lui Atasi G. au fost calificate în baza art. 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite și adaptate în acest scop, de mai multe persoane, membri ai grupului criminal organizat, în calitate de coautor și organizator, în proporții deosebit de mari.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Brînza C. în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Atasi G. să fie achitat, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracționale. În motivarea apelului a invocat: - în ședința de judecată procurorul nu a prezentat probe pertinente și concludente, privind vinovăția lui Atasi G. în comiterea infracțiunilor imputate; - s-a constatat cu certitudine că Atasi G. nu a comis infracțiunile indicate, iar probele prezentate de către procuror nu se referă la învinuirea lui Atasi G., dar la alte persoane; - amprente digitale de pe pachetele de hașiș nu au fost ridicate; - pe Atasi G. nu l-au reținut cu droguri, nu sunt audio-video înregistrări ca participant la încărcătură ori la reținere, în perioada respectivă, inculpatul era plecat peste hotare în Germania și nu a fost în Spania, fapt confirmat de mai mulți martori; 3 - în episodul privind procurarea, încărcarea, transportarea a 60 kg de hașiș nu este indicat ce rol avea și ce legătură avea inculpatul cu Său V., Guțu A. și Meșteșug A. ; - lui Atasi G. nu-i sunt incriminate fapte concrete și s-a constatat că el nu a comis careva fapte prevăzute de Codul penal. 3.1 La data de 09.10.2017, avocatul Bodean I. a depus cerere de apel suplimentar, prin care a invocat că: - instanța de fond nu a dat apreciere juridică corectă circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei; - prin ordonanța din 18.02.2015, procurorul-adjunct al Procurorului mun. Chișinău a desemnat cu atribuirea statutului de ofițer de urmărire penală colaboratorii operativi din cadrul Direcției nr. 4 a INI a IGP al MAI – Savca A., Barbăscumpă I., Bădilă I., Ciubotaru Р., Mîrleanu R., Dimineața V., Rudenco S., Chirilov A., Botnari I., Stratulat I., însă asemenea prevederi lipseau în Codul de procedură penală la momentul emiterii ordonanței și respectiv, toate probele obținute în rezultatul acțiunilor procesuale a persoanelor respective sunt lovite de nulitate și inadmisibile; - până la 15.09.2015, toate acțiunile de urmărire penală și măsurile speciale de investigație au fost efectuate de către organul de urmărire penală în cadrul cauzei penale nr. 205031222, adică până la pornirea cauzei penale în privința inculpatului și nu putea să cuprindă și să producă efecte juridice pentru presupusele infracțiuni care au fost comise ulterior, adică în perioada 27.07.2015 -01.08.2015; - toate acțiunile de documentare a faptei incriminate inculpatului până la 15.09.2015 au fost efectuate abuziv, în afara cadrului legal, probele fiind nule; - formularea învinuirii nu corespunde rigorilor legale; - nu a fost probată existența grupului criminal organizat și nici a scopului de înstrăinare; - probatoriul este insuficient pentru stabilirea vinovăției lui Atasi G.; - acuzarea a incriminat inculpatului toate elementele alternative ale laturii obiective incluse în dispoziția art. 2171 Cod penal, fără a le stabili și proba în raport cu fapta săvârșită efectiv de către acesta; - în cazul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, acuzarea nu a formulat concret în învinuire acțiunile lui Atasi G., prin prisma elementelor laturii obiective, ce ar permite încadrarea în baza art. 248 Cod penal; - instanța de fond și-a întemeiat hotărârea de condamnare a inculpatului pe depozițiile martorilor Mîrleanu R., Bădilă I., Savca A., Barbăscumpă I., audiați în cadrul ședinței de judecată, însă acestea urmează a fi apreciate critic și nu pot fi puse la baza condamnării lui Atasi G. dat fiind faptul că toți au calitatea de ofițeri de investigații, care au participat nemijlocit la efectuarea măsurilor speciale de investigații pe marginea cauzei penale date; - percheziția din 01.08.2015 a fost realizată cu încălcări procedurale, deoarece are loc întreruperea înregistrării video; 4 - expertizele s-au efectuat fără a înștiința inculpatul, astfel acesta nu a putut formula întrebări; - prima instanță a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, sub aspectul neasigurării principiului contradictorialității și egalității armelor în proces; - instanța de judecată, încălcând prevederile alin. (4) art. 101, art. 371 alin. (4) art. 384 alin. (3), art. 109 Cod de procedură penală, a pus la baza sentinței de condamnare a inculpatului procesul verbal de audiere a suplimentară a învinuitului Său V. din 11.09.2015, procesul verbal de audiere al inculpatului Său V., procesul verbal de audiere suplimentară a învinuitului Guțu A. din 11.09.2015; - probele în cauză nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare din moment ce acuzatul nu a avut posibilitatea reală și adecvată de a contesta declarațiile martorului și de a îi pune întrebări, fiind încălcat dreptul acestuia la apărare recunoscut de art. 6 par. 3 lit. d) din CEDO - dreptul acuzatului de a întreba sau de a solicita audierea martorilor acuzării; - prima instanță nefondat a dat apreciere critică declarațiilor martorilor Oboroceanu P. și Olărescu G., or aceștia au indicat concret și au confirmat declarațiile inculpatului; - prima instanță, încălcând principiul egalității armelor în proces, a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, prin neasigurarea acestuia a posibilității audierii martorilor solicitați de apărare – Meșteșug A., Tătaru N., Zamă G.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

În motivarea soluției, instanța de apel a menționat, că la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și just a concluzionat că inculpatul Atasi G. a săvârșit infracțiunile imputate. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate de către prima instanță, respectându-se prevederile art. 101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, necătând la faptul că inculpatul Atasi G. vina n-a recunoscut-o, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect și motivat a stabilit vinovăția lui în comiterea infracțiunilor imputate, concluzii ce sunt bazate pe următoarele probe, care sunt pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează între ele: declarațiile martorilor Savca A., Badila I., Mirbanu R., Barbascumpa I., Oboroceanu P., Olarescu G., procesul-verbal din 31.07.2015 de consemnare a măsurii speciale de investigație - interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice dintre membrii grupării criminale, Meșteșug A. și Său V. (v. III f.d. 36-46, 146-149); proces-verbal de percheziție, efectuată la 01.08.2015 (v. III f.d. 181-183); raport de expertiza chimică nr. 7967 din 05.08.2015 (v. III f.d 192- 198); proces verbal de percheziție, efectuată la 01.08.2015 (v. IV f.d. 17-21); raport de expertiza chimică nr. 7968 din 06.08.2015, (v. IV, f.d. 24-28); proces verbal de audiere suplimentară a învinuitului Său V. din 11.09.2015 (v. IV, f.d. 194- 195); proces verbal de recunoaștere a persoanei după 5 fotografie din 11.09.2015 (v. IV, f.d. 196); proces verbal de audiere a inculpatului Său V. (v. IV, f.d. 204-205); proces verbal de audiere suplimentară a învinuitului Ghenadie Zeama din 04.08.2015 (v. IV, f.d. 197); proces verbal de audiere suplimentară a învinuitului Alexandru Guțu din 11.09.2015 (v. IV, f.d. 193); proces verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.09.2015 (v. IV, f.d. 193); extrasul din baza de date a Poliției de frontieră (v. IV f.d. 218-220). Instanța de apel a mai reținut faptul că, inculpatul a părăsit teritoriul Republicii Moldova la data de 19.07.2015 și la 30.07.2015 (cu o zi înainte de intrarea în țară a microbuzului în care au fost depistate drogurile), revine în țară. De asemenea, în conformitate cu informația de la Poliția de frontieră (v. IV, f.d. 228), inculpatul a traversat de mai multe ori frontiera împreună cu aceleași două persoane - Tataru Nicolae și Meșteșug Andrei, la ultimul fiind depistată cantitatea de 10,48 kg de hașiș. Traversările (intrările/ieșirile) frontierei de stat sunt în aceeași perioadă în care au fost introduse drogurile pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, urmează a fi reținut că traversările (3 la număr) erau cu aceleași persoane, una din ele fiind Meșteșug Andrei, la domiciliul căruia au fost depistate încă 10,48 kg de hașiș. Instanța de apel a constatat că versiunea inculpatului, precum că se afla la muncă în Germania, nu corespunde și nu poate fi luată în considerație. Multitudinea traversărilor indică la faptul că, inculpatul se afla pe o perioadă mică de timp peste hotare. Ținând cont de realitatea existentă și de specificul remunerării muncilor în spațiul UE, este imposibilă o asemenea situație, deoarece cheltuielile de deplasare și de întreținere sunt mari comparativ cu remunerația acordată unui salariat într-o perioadă de 10 - 12 zile. Referitor la lipsa contradictorialității în administrarea unor probe (procesele verbale de audiere a învinuiților Său V., Guțu A., Zeama G. și numirea expertizelor chimice pe cauza penală respectivă), instanța de apel a reținut că la caz, partea apărării trebuia să indice ce întrebări concrete (întrebări care ar releva alte circumstanțe decât stabilite) dorea să adreseze și ce s-ar fi schimbat dacă persoanelor respective li se adresau întrebările respective. De asemenea, în cazul expertizei, partea apărării trebuia să prezinte întrebările care dorea să le pună și nu a avut posibilitatea să le pună pentru a fi stabilit dacă acestea sunt unele esențiale pentru cauză. Asemenea acțiuni din partea apărării nu au fost întreprinse. La fel, instanța de apel a menționat că procesele verbale de audiere a învinuiților Său V., Guțu A., Zeama G. nu sânt probe determinative și unicele probe. Probele respective stabilesc vinovăția inculpatului doar în cumul cu celelalte probe administrate în cadrul cercetării judecătorești. Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a exclude semnul „organizator” din calificarea acțiunilor inculpatului Atasi G., cu indicarea că acțiunile urmează a fi calificate în baza: art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Codul penal, după semnele - circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegala a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare de un grup criminal organizat, în calitate de coautor, în proporții deosebit de mari și în baza art. 42 alin. (2), 46, 248 6 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, după semnele - trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a drogurilor, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite și adaptate în acest scop, de mai multe persoane, membri ai grupului criminal organizat, în calitate de autor, în proporții deosebit de mari. În opinia instanței de apel, excluderea acestui semn – „organizator” nu influențează aspra gradului prejudiciabil și regimul sancționator aplicat inculpatului de către prima instanță. La caz, instanța de apel a mai constatat că, prin probarea modalității de comitere a infracțiunii (implicarea acelorași trei persoane (printre care și Atasi G.), comiterea infracțiunii pe teritoriul mai multor state, volumul drogurilor, comiterea mai multor episoade) în mod implicit a fost probată și existența semnului „grupului organizat”. Comiterea acestor infracțiuni specifice și modalitatea în care au fost comise, în mod implicit, indică la posibilitatea comiterii acestora doar de către un grup criminal organizat sau organizație criminală, însă organizația criminală nu poate fi reținută cazului. Referitor la scopul de înstrăinare, instanța de apel a reținut că, existând cantitatea de 70 kg (14.48 kg și 60,501 kg) de hașiș, în mod neapărat, există și scopul de înstrăinare, fiind imposibilă existența unor astfel de cantități doar în scop personal, adică fără scop de înstrăinare. Instanța de apel a respins argumentele de nulitate relativă (acțiunile de urmărire penală în lipsa pornirii urmăririi penale) ca fiind tardive, nefiind necesar de a se expune pe fondul acestora, iar acțiunile și probele respective urmează a fi apreciate ca valabile, deoarece în conformitate cu procesul-verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală (v. IV, f.d. 224), inculpatul și apărătorul său au făcut cunoștință cu materialele dosarului la data de 11.10.2016. La acea dată și nici ulterior, partea apărării nu a formulat cereri sau demersuri de invocare a nulităților, acestea fiind formulate în cadrul cererii suplimentare de apel depuse la 09.10.2017. La caz, instanța de apel a mai menționat că rechizitoriul corespunde rigorilor Codului de procedură penală. Totodată, inculpatul și apărătorul acestuia nu au formulat cerințe de neclaritate la examinarea cauzei în primă instanță. De asemenea, reieșind din versiunea inculpatului enunțată de ultimul, acestuia i-a fost clară învinuirea adusă și circumstanțele de loc și de timp, deoarece versiunea inculpatului se referea anume la locul și timpul comiterii infracțiunilor, iar versiunea enunțată de inculpat indică în mod expres la claritatea învinuirii formulate în rechizitoriu. La fel, instanța de apel a reținut că prima instanță la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale și în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Hotărârile judecătorești adoptate în cauză sunt atacate cu recursuri ordinare, declarate de către: 7 6.1 Avocatul Brînza C. în numele inculpatului, prin care solicită casarea acestora, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Atasi G. să fie achitat, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În motivarea recursului invocă aceleași motive pe care le-a indicat în apel, suplimentar menționând că: - instanța de apel la emiterea deciziei nu a luat în considerație că nu a fost dovedită săvârșirea infracțiunilor de către inculpat; - instanța de apel nu a făcut o analiză detaliată și obiectivă a tuturor probelor pe cazul dat, dar s-a limitat la descrierea superficială și unilaterală a unor circumstanțe, decizia fiind bazată pe presupuneri și concluzii ce contravin materialelor dosarului; - în ședința de judecată apărătorii inculpatului, au solicitat audierea martorilor, care nu au fost audiați în prima instanță, dar sentința a fost bazată pe mărturiile lor, date organului de urmărire penală, Său V., Guțu A., Meșteșug A., Tataru N., astfel poziția instanței de apel nu este corectă, fiind încălcat principiul legalității armelor și accesul liber la justiție; - instanța de apel nu s-a expus asupra apelului declarat de către apărătorul Bodean I. În drept, recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 6.2 Avocatul Bodean I. în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea apelului a invocat aceleași motive pe care le-a indicat în apel, suplimentar menționând că: - instanța de apel a omis să se expună asupra apelului suplimentar declarat de către avocatul Bodean I. în numele inculpatului, or dispozitivul deciziei cuprinde doar soluția de respingere a apelului declarat de către avocatul Brînză C., circumstanță ce echivalează cu nerezolvarea fondului apelului; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra criticelor invocate de apărare referitor la încălcarea de către prima instanță a dreptului inculpatului la un proces echitabil, prin faptul că și-a fundamentat soluția de condamnare a lui Atasi G. pe probe, care nu au fost cercetate nemijlocit în cadrul anchetei judecătorești și anume declarațiile lui Guțu A. și Său V., care nu au fost audiate în cadrul examinării cauzei; - atât instanța de fond, cât și instanța de apel, ignorând principiul egalității armelor în proces, a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, prin neasigurarea acestuia a posibilității audierii martorilor solicitați de apărare Meșteșug A., Tătaru N., Zamă G., Său V. și Guțu A.; - prin încheierea protocolară din cadrul ședinței de judecată, instanța de apel a respins fără a motiva și absolut nefondat cererea apărării privind audierea martorilor menționați; - este eronată și neîntemeiată soluția instanțelor ierarhic-inferioare referitor la constatarea existenței grupului criminal organizat, deoarece atât la urmărirea penală, cât și în cadrul instanțelor de fond, n-au fost prezentate și cercetate probe directe 8 care ar stabili nu doar calitatea fiecărui participant al grupului (autorul, organizatorul, instigatorul etc.), atribuțiile fiecărui membru, durata stabilității acestui grup, ci măcar faptul că lui Atasi G. i se poate atribui calitatea de membru al acestui grup criminal. În drept, recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursurilor declarate, solicitând respingerea acestora, deoarece temeiurile la care se referă autorii nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezentei erori de drept, ce ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel, or această instanță a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate în instanță, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală. Autorii recursurilor critică aprecierea probelor administrate de prima instanță, ce ține de starea de fapt a cauzei, stabilirea căreia este de competența instanțelor ierarhic inferioare, iar un asemenea temei nu este prevăzut de lege pentru a judeca cauza la etapa actuală.

Judecând recursurile declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. Din cuprinsul recursurilor declarate se reține că recurenții invocă ca temeiuri de drept pct. 6), 8), 12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrarea juridică greșită. Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat de către recurenți și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate. Astfel, instanța de apel, la adoptarea soluției de respingere a apelului declarat și menținere a sentinței, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care această instanță le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. 9 În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată și corect a considerat, că probele puse la baza sentinței nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor, dovedind indubitabil vinovăția inculpatului de cele incriminate. De asemenea, instanța de recurs atestă acel fapt că, argumentele invocate de către avocați în recursurile declarate practic sânt identice celor invocate în apel. Mai mult ca atât, Colegiul penal specifică, că judecând apelul, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă, menținând condamnarea inculpatului în baza art. art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d), 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, care este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, fiind just evaluate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce. Prin urmare, dat fiind faptul că avocații în argumentarea recursurilor, invocă argumente similare cu cele invocate în apel și care au constituit obiect de discuție în instanța de apel, respectiv cărora le-au fost date evaluări juste și întemeiate corespunzător, Colegiul penal va păstra raționamentele din hotărârile instanțelor de fond ce au avut ca efect recunoașterea vinovăției și condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunilor menționate, statuând în consecință asupra corectitudinii lor. Cu referire la argumentele recurenților, precum că instanța de apel a omis să se expună asupra apelului suplimentar declarat de către avocatul Bodean I. în numele inculpatului, or dispozitivul deciziei cuprinde doar soluția de respingere a apelului declarat de către avocatul Brînză C., circumstanță ce echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, Colegiul penal consideră că în prezenta speță invocările date, nu și-au găsit confirmarea. Din lucrările dosarului, se reține că la data de 23 mai 2017 avocatul Brînza C. în numele inculpatului a depus apel împotriva hotărârii primei instanței, ulterior la data de 09 octombrie 2017, în temeiul art. 402 alin. (5) Cod de procedură penală, avocatul Bodean I. a depus cerere de apel suplimentar. Reieșind din decizia instanței de apel, se atestă că în partea descriptivă a acesteia este indicat faptul că, sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Brînza C. în numele inculpatului și că la data de 09 octombrie 2017 avocatul Bodean I. a depus cerere de apel suplimentar, astfel în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde fondul apelului. Totodată, instanța de recurs reține, că avocatul Bodean I. prin cererea de apel suplimentar, a invocat motive adăugătoare la apelul declarat de către avocatul Brînza C., în conformitate cu prevederile art. 402 alin. (5) Cod de procedură penală, astfel instanța de apel just l-a considerat ca un singur apel declarat de către avocatul Brînza C. în numele inculpatului, iar în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel (depus inițial de avocatul Brînza C. în numele inculpatului și motivelor adăugătoare invocate de avocatul 10 Bodean I.). Astfel, decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, cuprinde fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. De asemenea, recurenții critică decizia instanței de apel, din motiv că această instanță nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor cercetate, astfel în opinia avocaților, ele nu demonstrează vinovăția lui Atasi G. în comiterea infracțiunilor imputate. În primul rând, relevant este de menționat, că chestiunea de apreciere a probelor și temeinicia faptelor dovedite de ele, nu este obiect de cercetare la etapa judecării recursului. Deci, pentru a constitui temei de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății, după verificarea actelor cauzei, o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. Cât privește motivele invocate de recurenți, precum că inculpatul nu este vinovat în comiterea faptelor imputate în baza art. art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d), 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, precum și argumentele invocate în acest sens, Colegiul penal se va expune asupra acestora cercetând incidența temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. În cauza supusă judecării Colegiul consideră, că instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o evaluare justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunilor imputate. Totodată, nu este fondată nici critica recurenților, în sensul pretinderii că faptele nu au fost săvârșite de către Atasi G., acesta nu a fost reținut cu droguri, în perioada respectivă acesta fiind plecat peste hotare în Germania. Dimpotrivă, instanța de 11 recurs atestă că faptul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d), art. 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, anume de către inculpat se confirmă prin probele cercetate și verificate de instanța de apel și anume: - declarațiile martorilor Savca A., Badila I., Mirbanu R., Barbascumpa I., care au declarat că în vara anului 2015, în vizorul Direcției Antidrog a parvenit informația că mai multe persoane, intenționau să transporte o cantitate impunătoare de droguri „hașiș”, pentru comercializare ulterioară cu obținerea venitului ilegal. Membrii grupării criminale s-au dovedit a fi mai multe persoane, inclusiv Atasi G., în privința cărora au fost efectuate un spectru de măsuri speciale de investigație. Astfel, organul de urmărire penală a reușit să contracareze, introducerea în RM, prin contrabandă, prin punctul vamal Sculeni, circa 60 kg de hașiș, care au fost depistate la 01.08.2015, în interiorul unui microbuz de tip „Mercedes”, care a fost stopat după ieșirea din punctul vamal Sculeni, după bara postului vamal, pe teritoriul RM, adică deja au intrat în țară. S-a stabilit că Său V. a avut rolul de șofer și de transportator a substanțelor narcotice ce aparțineau organizatorilor acestui tranzit de droguri, dintre care și Atasi G., care la momentul percheziției deja se aflau pe teritoriul RM și așteptau ca aceste substanțe narcotice să ajungă la ei sau la alte persoane, complici ai săi, pentru ulterioara lor comercializare și obținerea profitului ilicit. Mai multe persoane, dintre care și Atasi G. la data de 19.07.2015 au ieșit cu automobilul lui Tătaru peste hotarele RM, deplasându-se în Spania, unde din înțelegerea prealabilă cu alți interlopi au organizat și încărcat mijlocul de transport Mercedes Sprinter cu droguri, circa 60 kg hașiș, care a fost reținut pe 01.08.2015 în preajma punctului Vamal Sculeni. După ce au încărcat microbuzul, Atasi G. și celelalte persoane s-au întors în RM, la data de 30.07.2015, cu același automobil cu ceva timp înainte de a veni Său V. cu microbuzul încărcat cu droguri. După ce a fost reținut microbuzul au fost declanșate concomitent și alte percheziții, astfel la domiciliul situat în str. Xxxxx or. Xxxxx, la fel a fost depistat hașiș; - extrasul din baza de date a Poliției de frontieră, potrivit căreia în vara anului 2015, Atasi G. a traversat de mai multe ori frontiera de stat a Republicii Moldova și anume la 17.06.2015 pe sensul de ieșire, la 23.06.2015 pe sensul de intrare; la 08.07.2015, orele 16:07, pe sensul de ieșire și tot la 08.07.2015, orele 23:16, pe sensul de intrare; la 19.07.2015 pe sensul de ieșire și la 30.07.2015 pe sensul de intrare ; - proces-verbal de percheziție, efectuată la 01.08.2015, cu utilizarea camerei video, pe traseul Sculeni-Ungheni, în automobilul de model „Mercedes Vito”, cu n/î XXXXX, condus de către cetățeanul Său V.; - procesul-verbal din 31.07.2015, de consemnare a măsurii speciale de investigație – interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice dintre membrii grupării criminale, Meșteșug A. și Său V.; - raport de expertiza chimică nr. 7967 din 05.08.2015, potrivit căruia s-a stabilit că substanța solidă - cleioasă de culoare cafenie - închisă, presată, în formă de 605 brichete, depistate și ridicate la 01.08.2015, în urma efectuării percheziției automobilului de model „Mercedes Vito”, cu n/î XXXXX, la volanul căruia se afla Său V., reprezintă substanța narcotică - hașiș, cu masa de 60,501 kg; 12 - proces verbal de percheziție, efectuată la 01.08.2015, cu utilizarea camerei video, la domiciliul situat pe str. Xxxxx, or. Xxxxx, în cadrul căreia au fost depistate și ridicate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care conțineau o substanță de culoare cafenie; - raport de expertiza chimică nr. 7968 din 06.08.2015, potrivit căruia s-a stabilit că substanța solidă - cleioasă de culoare cafenie - închisă, presată, în formă de brichete, în număr total de 89 bucăți, ridicate la 01.08.2015, în urma efectuării percheziției la domiciliul cet. Meșteșug Ala Dumitru, a.n. 20.04.1969, situate pe adresa or. Xxxxx, str. Xxxxx, reprezintă substanța narcotică - hașiș, cu masa de 10,48 kg, au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte și atașate la materialele cauzei penale; - proces verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.09.2015, potrivit căruia învinuitul Său V. l-a recunoscut pe Atasi G. ca fiind persoana cu prenumele Ghenadie menționat de el în declarațiile sale și care era prezent în localitatea Huelva, Spania, la momentul încărcării substanțelor narcotice; - proces verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.09.2015, potrivit căruia învinuitul Guțu A. l-a recunoscut pe Atasi G. ca fiind persoana cu prenumele Ghenadie menționat de el în declarațiile sale. Instanța de recurs conchide că toate aceste probe coroborează între ele și indică la Atasi G. că a comis infracțiunile incriminate, or modalitatea comiterii infracțiunii, faptul că încărcătura a avut loc în altă țară, participarea mai multor persoane, evitarea de către făptuitor de a se afla în mijlocul de transport care transporta drogurile, condiționează existența unor probe indirecte, însă la caz, aceste probe coroborează între ele și confirmă cu certitudine săvârșirea de către inculpat a faptei imputate, care întrunește atât elementele infracțiunii de circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare de un grup criminal organizat, în calitate de coautor, în proporții deosebit de mari, cât și a infracțiunii de contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite și adaptate în acest scop, de mai multe persoane, membri ai grupului criminal organizat, în calitate de autor, în proporții deosebit de mari. La acest capitol, instanța de recurs consideră juste și concluziile instanței de apel, precum că urmează a fi reținut faptul că inculpatul a părăsit teritoriul Republicii Moldova la data de 19.07.2015, iar la data de 30.07.2015 (cu o zi înainte de intrarea în țară a microbuzului în care au fost depistate drogurile) revine în țară. De asemenea, în conformitate cu informația de la Poliția de frontieră (v. IV, f.d. 228), inculpatul a traversat de mai multe ori frontiera împreună cu aceleași două persoane - Tataru N. și Meșteșug A., la ultimul fiind depistată cantitatea de 10,48 kg de hașiș. Traversările (intrările/ieșirile) frontierei de stat sunt în aceeași perioadă în care au fost introduse drogurile pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, urmează a fi reținut că traversările (3 la număr) erau cu aceleași persoane, una din ele fiind Meșteșug A., la domiciliul căruia au fost depistate încă 10,48 kg de hașiș. 13 Colegiul penal lărgit reține că versiunea inculpatului, precum că se afla la muncă în Germania, nu corespunde și nu poate fi luată în considerație. Multitudinea traversărilor indică la faptul că inculpatul se afla pe o perioadă mică de timp peste hotare. Ținând cont de realitatea existentă și de specificul remunerării muncilor în spațiul UE, se reține că este imposibilă o asemenea situație, deoarece cheltuielile de deplasare și de întreținere sunt mari comparativ cu remunerația acordată unui salariat într-o perioadă de 10 - 12 zile. Nu pot fi reținute ca întemeiate de către Colegiul penal, nici argumentele invocate în recursuri referitoare la faptul, că în cazul lui Atasi G. nu au fost administrate probe ce ar demonstra faptul înstrăinării substanțelor narcotice. La aceste alegații, Colegiul notează, că existând cantitatea de 70 kg (14.48 kg și 60,501 kg) de hașiș, în mod neapărat, există și scopul de înstrăinare, fiind imposibilă existența unor astfel de cantități doar în scop personal, adică fără scop de înstrăinare. De asemenea, urmează a fi reținut faptul că gruparea respectivă a apărut în vizorul organelor de drept ca grupare care transportă droguri din Uniunea Europeană în Federația Rusă. Toate aceste aspecte indică, în mod indiscutabil, la existența scopului de înstrăinare. Cu referire la un alt motiv de critică din recursul avocatului Bodean I., precum că este neîntemeiată soluția instanțelor de fond referitor la constatarea existenței grupului criminal organizat, Colegiul penal la fel o respinge ca fiind neîntemeiată, deoarece instanța de apel a cercetat aceste aspecte și s-a expus argumentat în privința lor, constatând just prezența semnului calificativ „săvârșite de un grup criminal organizat” . În dispoziția art. 46 Cod penal, avem expusă noțiunea grupului criminal organizat – reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Așadar, Colegiul penal atestă, că în speța dată prin probarea modalității de comitere a infracțiunii (implicarea acelorași trei persoane (printre care și Atasi G.), comiterea infracțiunii pe teritoriul mai multor state, volumul drogurilor) în mod implicit a fost probată și existența semnului „grupului organizat”, Comiterea acestor infracțiuni specifice și modalitatea în care au fost comise, indică la posibilitatea comiterii acestora doar de către un grup criminal organizat. Referitor la invocările avocatului Bodean I., precum că instanțele de judecată și- au întemeiat hotărârile pe declarațiile martorilor Savca A., Badila I., Mirbanu R., Barbascumpa I., care sunt membrii grupului de urmărire penală și pot și audiați doar la capitolul modului de dobândire a mijloacelor de probă, instanța de recurs reține că martorii menționați au participat la reținerea în flagrant delict a microbuzului de tip „Mercedes”, în interiorul căruia se aflau circa 60 kg de hașiș, care a fost stopat după ieșirea din punctul vamal Sculeni, astfel în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) Cod de procedură penală, nu pot fi citați și ascultați ca martori: judecătorul, procurorul, reprezentantul organului de urmărire penală, grefierul – cu privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de 14 participare la reținere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobândite prin intermediul lor, erorilor sau abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectivă, de reexaminare a cauzei în ordine de revizie sau de restabilire a dosarului pierdut. Ce ține de critica recurenților precum că formularea învinuirii nu corespunde rigorilor legale, instanța de recurs verificând actele și lucrările dosarului constată că în cuprinsul filei 233, în decizie se motivează corespunzător că, rechizitoriul pe cauza dată conține toate compartimentele. Nu este obligatoriu și necesar ca aceste compartimente să înceapă cu o frază anumită, este esențial ca să fie prezentă informația respectivă. Astfel, în rechizitoriu, după informația cu numărul cauzei penale, data intentării urmăririi penale și articolul părții speciale a Codului penal, se regăsește descrierea faptei. Mai mult, descrierea faptei se regăsește și în partea dispozitivă. În rechizitoriu sunt enumerate și descrise probele acuzării, fiind prezentă și analiza acestora. În acest context, instanța de apel a reținut că rechizitoriul, corespunde rigorilor prevederilor art. 296 Cod de procedură penală. Totodată, urmează a fi reținut faptul c, inculpatul și apărătorul acestuia nu au formulat cerințe de neclaritate la examinarea cauzei în primă instanță. Mai mult ca atât, în cadrul ședinței de judecată în prima instanță la data de 18.11.2016 (f.d. 159 v. V), inculpatul Atasi G. în prezența apărătorului, a declarat, că învinuirea îi este clară. Prin urmare, Colegiul penal constată, că Atasi G. a fost informat într-o limbă pe care o cunoaște în mod amănunțit asupra naturii și cauzei acuzației împotriva lui, declarând în fața instanței de judecată în prezența avocatului prin viu grai, că îi este clară învinuirea adusă, așa cum prescriu garanțiile prevăzute la art. 6§3 lit. a) al Convenției europene. Colegiul penal lărgit respinge ca neîntemeiate și argumentele recurenților precum că instanțele de fond, ignorând principiul egalității armelor în proces, au încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, prin neasigurarea acestuia a posibilității audierii martorilor solicitați de apărare Său V., Guțu A., Meșteșug A., Tătaru N., Zamă G. La criticile recurenților menționate supra, Colegiul relevă, că dreptul la audierea martorilor se prezintă ca unul subsecvent principiului contradictorialității procesului penal și dreptul la egalitatea armelor în cadrul procesului, fiind reglementat de art. 6§3 lit. d) al Convenției europene, reprezentând și un aspect special al dreptului consacrat de art. 6§1, și urmează a fi evaluat ori de câte ori se analizează echitatea unei proceduri penale. În acest sens, statelor părți a Convenției le revine obligația pozitivă de a crea condiții necesare ca acuzatul să poată atât prezenta în cadrul procesului penal martorii, depozițiile cărora demonstrează nevinovăția sa, cât și să dispună de posibilitățile egale cu partea acuzării, să ofere întrebări și să audieze răspunsurile martorilor părții adverse. Totodată, instanța de recurs menționează că prevederile art. 6 §3 lit. d) al Convenției Europene cu privire la drepturile omului, care constă în posibilitatea ce trebuie să-i fie acordată acuzatului, de a contesta o mărturie făcută în defavoarea sa, de a putea cere să fie audiați martori care să-l disculpe, în aceleași condiții în care sunt audiați și interogați martorii acuzării. Acest drept constituie o aplicație a 15 principiului contradictorialității în procesul penal și, în același timp, o componentă importantă a dreptului la un proces echitabil. Astfel, Colegiul penal analizând conținutul procesului-verbal al ședințelor de judecată din data de 15.12.2016 (f.d. 162 v. V), de către avocatul Brînză C., s-a solicitat audierea martorilor menționați, astfel prima instanță a admis audierea martorilor Său V. și Guțu A., însă a respins solicitarea de audiere a martorilor Meșteșug A., Tătaru N., Zamă G., în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) pct. 8) Cod de procedură penală. În ședința de judecată din data de 23.01.2017, avocatul Brînză C. a comunicat instanței că martorii Său V. și Guțu A., sunt plecați peste hotarele țării. Ulterior, în următoarea ședință de judecată, a solicitat repetat instanței citarea acestora, demers admis de instanță, astfel în ședința din data de 14.03.2017, avocatul Brînza C. din nou a menționat faptul că, martorii sunt plecați peste hotarele țării. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit reține că prima instanță a motivat din care considerent a respins solicitarea de audiere a martorilor Meșteșug A., Tătaru N., Zamă G., totodată această instanță a admis demersul de citare și audiere a martorilor Său V. și Guțu A., însă nu a fost posibilă asigurarea prezenței acestora, din motiv că erau plecați peste hotare, avocatul Brînza C. neinsistând asupra citării ulterioare a acestora. Totodată, în cadrul ședinței instanței de apel, avocatul Bodean I., a solicitat audierea martorilor Cătărău N., Chiștiuc A. și Său V., însă fără a se invoca careva motive în acest sens, or în conformitate cu prevederile art. 413 alin. (4) Cod de procedură penală, în cazul în care invocă necesitatea administrării de noi probe, părțile trebuie să indice aceste probe și mijloacele cu ajutorul cărora pot fi administrate, precum și motivele care au împiedicat prezentarea lor în primă instanță. Astfel, instanța de apel just a respins demersul înaintat prin încheiere protocolară, nefiind încălcate prevederile art. 6 §3 lit. d) al Convenției Europene. Cu privire la invocările avocaților, precum că instanța de apel și-a fundamentat soluția de condamnare a lui Atasi G. în baza procesului verbal de audiere suplimentară a învinuitului Său V. din 11.09.2015, procesul verbal de audiere al inculpatului Său V., procesul verbal de audiere suplimentară a învinuitului Guțu A. din 11.09.2015, instanța de recurs reține, că în cauza dată au fost audiate și au fost efectuate operațiuni în privința mai multor persoane, deoarece dosarul a fost intentat pe fapt, în conformitate cu prevederile art. 265 alin. (3), 274 alin. (2) Cod de procedură penală, fiind constatată o bănuială rezonabilă cu privire la infracțiunile comise, din care considerent Colegiul penal respinge și critica precum că toate acțiunile de urmărire penală și măsurile speciale de investigație au fost efectuate de către organul de urmărire penală în cadrul cauzei penale nr. 205031222, adică până la pornirea cauzei penale în privința inculpatului și nu putea să cuprindă și să producă efecte juridice pentru presupusele infracțiuni care au fost comise ulterior. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal reține că corect au fost calificate acțiunile inculpatului în baza art. art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, precum și art. 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, iar din ansamblu de probele administrate, nu se constată prezența a careva dubii privind 16 vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunilor imputate și în cele din urmă temeiurile pentru recurs invocate și stipulate la pct. 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea. Totodată, instanța de recurs reține, că hotărârea instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și motivată, fiind evaluat just probatoriul administrat și indicate motivele pe care și-a întemeiat hotărârea adoptată, drept urmare toate criticile din recursurile declarate de către avocații Brînza Constantin și Bodean Ina în numele inculpatului, sunt vădit neîntemeiate, respectiv acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocații Brînza Constantin și Bodean Ina în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Atasi Ghenadie Xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 03 iulie 2018. Președinte Gordilă Nicolae Judecător Covalenco Elena Judecător Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Guzun Ion 17