1ra-887/2018 — art. 42 alin. 2, 46, 217-1 alin. 4 lit. b, d; 248 alin. 5 lit. b, d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 42 alin. 2, 46, 217-1 alin. 4 lit. b, d; 248 alin. 5 lit. b, d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6,8,12 CPP
1ra-887/2018 — art. 42 alin. 2, 46, 217-1 alin. 4 lit. b, d; 248 alin. 5 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-887/2018
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
DECIZIE
05 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte Gordilă Nicolae
Judecători Covalenco Elena
Diaconu Iurie
Catan Liliana
Guzun Ion
judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocații
Brînza Constantin și Bodean Ina în numele inculpatului, prin care se solicită casarea
sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 17 mai 2017 și a deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l
pe
Atasi Ghenadie Xxxxx, născut la xxxxx, originar și domiciliat
or. Xxxxx, str. Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 19.10.2016-17.05.2017
instanța de apel: 12.07.2017-08.11.2017
instanța de recurs: 04.04.2018 - 05.06.2018
A C O N S T A T AT:
Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 17 mai 2017, Atasi Ghenadie Xxxxx a
fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:
- art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu
executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul farmaceuticii, pe un termen
de 4 ani;
- art. 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu
executare în penitenciar de tip închis.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă 10 ani 8
luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul
farmaceuticii, pe un termen de 4 ani.
Potrivit sentinței s-a stabilit, că Atasi G., de comun acord și împreună cu alte
trei persoane, urmărind premeditat scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor,
în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal
organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate coautor pentru
preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și
1
vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, pe teritoriul
Regatului Spaniei, localitatea Huelva, a obținut drogul - hașiș, pe care în perioada de
timp 27.07.2015- 01.08.2015, prin contrabandă de pe teritoriul Regatului Spaniei, cu
automobilul de model Mercedes Vito, n/î XXXXX, tăinuind-o de controlul vamal,
prin ascundere într-un loc special amenajat și anume, în peretele lateral din stânga al
mijlocului de transport menționat, în spatele scaunului șoferului, sub tapițerie, prin
punctul de traversare a frontierei de stat moldo-român Sculeni, au trecut peste
frontiera vamală a Republicii Moldova, substanță care, fiind depozitată în 61 pachete
din polietilenă, constituie din 605 brichete de culoare cafenie, de formă solidă
dreptunghiulară, au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției acestui mijloc de
transport, efectuate de organul de urmărire penală pe traseul Sculeni - Ungheni și
care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7967 din 05.08.2015, reprezintă
hașiș - substanță narcotică, cu masa totală de 60,501 kg.
Tot el, de comun acord și împreună cu trei persoane, urmărind premeditat
scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, acționând prin
participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile
fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru prepararea, păstrarea, prelucrarea,
procurarea, expediere, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe
nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Regatului Spaniei, a obținut
substanța narcotică - hașiș, pe care, în circumstanțe nestabilite de organul de
urmărire penală, prin contrabandă de pe teritoriul Regatului Spaniei, tăinuind-o de
controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat, au trecut-o peste
frontiera vamală a Republicii Moldova, unde au păstrat-o până la 01.08.2015, când,
în cadrul percheziției efectuate la domiciliul situat pe strada Xxxxx, orașul Xxxxx, a
fost depistată și ridicată o geanta de culoare verde, în care erau depozitate 89
brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care, conform raportului de expertiză
chimică nr. 7968 din 06.08.2015, reprezintă hașiș - substanța narcotică, cu masa totala
de 10,48 kg.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, respectivele acțiuni a lui Atasi G., au fost
calificate în baza art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, circulația ilegală
a drogurilor în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea,
distribuirea și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare de un grup
criminal organizat, în calitate de coautor, în proporții deosebit de mari.
Tot Atasi G., de comun acord și împreună cu alte trei persoane, acționând prin
participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile
fiecăruia, activând în calitate de coautor, urmărind premeditat scopul trecerii peste
frontiera vamala a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de
controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop,
în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penala pe teritoriul Regatului
Spaniei, localitatea Huelva, a obținut substanța narcotica - hașiș, pe care în perioada
de timp 27.07.2015 - 01.08.2015, prin contrabandă de pe teritoriul Regatului Spaniei,
cu automobilul de model Mercedes Vito, cu n/î XXXXX, tăinuind-o de controlul
vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat și anume, în peretele lateral din
2
stânga al mijlocului de transport menționat, în spatele scaunului șoferului, sub
tapițerie, prin punctul de trecere a frontierei de stat moldo-român Sculeni, au trecut-
o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, substanța care, fiind depozitată în 61
pachete din polietilenă, constituite din 605 brichete de culoare cafenie, de formă
solidă dreptunghiulară au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției acestui
mijloc de transport, efectuate de organul de urmărire penală pe traseul Sculeni-
Ungheni și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7967 din 05.08.2015,
reprezintă hașiș - substanța narcotică, cu masa totala de 60,501 kg.
Tot el, de comun acord și împreună cu alte trei persoane, acționând prin
participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile
fiecăruia, activând în calitate de coautor, urmărind premeditat scopul trecerii peste
frontiera vamala a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de
controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop,
în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Regatului
Spaniei, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat,
au trecut-o peste frontiera vamala a Republicii Moldova, unde au păstrat-o până la
01.08.2015, când, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul situat pe strada Xxxxx,
orașul Xxxxx a fost depistată și ridicată o geantă de culoare verde, în care erau
depozitate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care, conform raportului
de expertiză chimică nr. 7968 din 06.08.2015, reprezintă hașiș - substanța narcotică,
cu masa totala de 10,48 kg.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, respectivele acțiuni a lui Atasi G. au fost
calificate în baza art. 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, contrabanda,
adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice,
tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite și adaptate în acest
scop, de mai multe persoane, membri ai grupului criminal organizat, în calitate de coautor și
organizator, în proporții deosebit de mari.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Brînza C. în numele
inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea
unei noi hotărâri, prin care Atasi G. să fie achitat, din motiv că nu s-a constatat
existența faptei infracționale.
În motivarea apelului a invocat:
- în ședința de judecată procurorul nu a prezentat probe pertinente și
concludente, privind vinovăția lui Atasi G. în comiterea infracțiunilor imputate;
- s-a constatat cu certitudine că Atasi G. nu a comis infracțiunile indicate, iar
probele prezentate de către procuror nu se referă la învinuirea lui Atasi G., dar la
alte persoane;
- amprente digitale de pe pachetele de hașiș nu au fost ridicate;
- pe Atasi G. nu l-au reținut cu droguri, nu sunt audio-video înregistrări ca
participant la încărcătură ori la reținere, în perioada respectivă, inculpatul era plecat
peste hotare în Germania și nu a fost în Spania, fapt confirmat de mai mulți martori;
3
- în episodul privind procurarea, încărcarea, transportarea a 60 kg de hașiș nu
este indicat ce rol avea și ce legătură avea inculpatul cu Său V., Guțu A. și Meșteșug
A. ;
- lui Atasi G. nu-i sunt incriminate fapte concrete și s-a constatat că el nu a
comis careva fapte prevăzute de Codul penal.
3.1 La data de 09.10.2017, avocatul Bodean I. a depus cerere de apel
suplimentar, prin care a invocat că:
- instanța de fond nu a dat apreciere juridică corectă circumstanțelor de fapt și
de drept ale cauzei;
- prin ordonanța din 18.02.2015, procurorul-adjunct al Procurorului mun.
Chișinău a desemnat cu atribuirea statutului de ofițer de urmărire penală
colaboratorii operativi din cadrul Direcției nr. 4 a INI a IGP al MAI – Savca A.,
Barbăscumpă I., Bădilă I., Ciubotaru Р., Mîrleanu R., Dimineața V., Rudenco S.,
Chirilov A., Botnari I., Stratulat I., însă asemenea prevederi lipseau în Codul de
procedură penală la momentul emiterii ordonanței și respectiv, toate probele
obținute în rezultatul acțiunilor procesuale a persoanelor respective sunt lovite de
nulitate și inadmisibile;
- până la 15.09.2015, toate acțiunile de urmărire penală și măsurile speciale de
investigație au fost efectuate de către organul de urmărire penală în cadrul cauzei
penale nr. 205031222, adică până la pornirea cauzei penale în privința inculpatului și
nu putea să cuprindă și să producă efecte juridice pentru presupusele infracțiuni
care au fost comise ulterior, adică în perioada 27.07.2015 -01.08.2015;
- toate acțiunile de documentare a faptei incriminate inculpatului până la
15.09.2015 au fost efectuate abuziv, în afara cadrului legal, probele fiind nule;
- formularea învinuirii nu corespunde rigorilor legale;
- nu a fost probată existența grupului criminal organizat și nici a scopului de
înstrăinare;
- probatoriul este insuficient pentru stabilirea vinovăției lui Atasi G.;
- acuzarea a incriminat inculpatului toate elementele alternative ale laturii
obiective incluse în dispoziția art. 2171 Cod penal, fără a le stabili și proba în raport
cu fapta săvârșită efectiv de către acesta;
- în cazul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, acuzarea nu a formulat concret
în învinuire acțiunile lui Atasi G., prin prisma elementelor laturii obiective, ce ar
permite încadrarea în baza art. 248 Cod penal;
- instanța de fond și-a întemeiat hotărârea de condamnare a inculpatului pe
depozițiile martorilor Mîrleanu R., Bădilă I., Savca A., Barbăscumpă I., audiați în
cadrul ședinței de judecată, însă acestea urmează a fi apreciate critic și nu pot fi puse
la baza condamnării lui Atasi G. dat fiind faptul că toți au calitatea de ofițeri de
investigații, care au participat nemijlocit la efectuarea măsurilor speciale de
investigații pe marginea cauzei penale date;
- percheziția din 01.08.2015 a fost realizată cu încălcări procedurale, deoarece
are loc întreruperea înregistrării video;
4
- expertizele s-au efectuat fără a înștiința inculpatul, astfel acesta nu a putut
formula întrebări;
- prima instanță a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, sub
aspectul neasigurării principiului contradictorialității și egalității armelor în proces;
- instanța de judecată, încălcând prevederile alin. (4) art. 101, art. 371 alin. (4)
art. 384 alin. (3), art. 109 Cod de procedură penală, a pus la baza sentinței de
condamnare a inculpatului procesul verbal de audiere a suplimentară a învinuitului
Său V. din 11.09.2015, procesul verbal de audiere al inculpatului Său V., procesul
verbal de audiere suplimentară a învinuitului Guțu A. din 11.09.2015;
- probele în cauză nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare din
moment ce acuzatul nu a avut posibilitatea reală și adecvată de a contesta
declarațiile martorului și de a îi pune întrebări, fiind încălcat dreptul acestuia la
apărare recunoscut de art. 6 par. 3 lit. d) din CEDO - dreptul acuzatului de a întreba
sau de a solicita audierea martorilor acuzării;
- prima instanță nefondat a dat apreciere critică declarațiilor martorilor
Oboroceanu P. și Olărescu G., or aceștia au indicat concret și au confirmat
declarațiile inculpatului;
- prima instanță, încălcând principiul egalității armelor în proces, a încălcat
dreptul inculpatului la un proces echitabil, prin neasigurarea acestuia a posibilității
audierii martorilor solicitați de apărare – Meșteșug A., Tătaru N., Zamă G.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie
2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.
În motivarea soluției, instanța de apel a menționat, că la pronunțarea
sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și just a
concluzionat că inculpatul Atasi G. a săvârșit infracțiunile imputate. Aceste
împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și
care au fost corect apreciate de către prima instanță, respectându-se prevederile art.
101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al
coroborării lor.
Astfel, necătând la faptul că inculpatul Atasi G. vina n-a recunoscut-o, instanța
de apel a reținut că, prima instanță corect și motivat a stabilit vinovăția lui în
comiterea infracțiunilor imputate, concluzii ce sunt bazate pe următoarele probe,
care sunt pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează între ele: declarațiile
martorilor Savca A., Badila I., Mirbanu R., Barbascumpa I., Oboroceanu P., Olarescu
G., procesul-verbal din 31.07.2015 de consemnare a măsurii speciale de investigație -
interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice dintre membrii grupării
criminale, Meșteșug A. și Său V. (v. III f.d. 36-46, 146-149); proces-verbal de
percheziție, efectuată la 01.08.2015 (v. III f.d. 181-183); raport de expertiza chimică nr.
7967 din 05.08.2015 (v. III f.d 192- 198); proces verbal de percheziție, efectuată la
01.08.2015 (v. IV f.d. 17-21); raport de expertiza chimică nr. 7968 din 06.08.2015, (v.
IV, f.d. 24-28); proces verbal de audiere suplimentară a învinuitului Său V. din
11.09.2015 (v. IV, f.d. 194- 195); proces verbal de recunoaștere a persoanei după
5
fotografie din 11.09.2015 (v. IV, f.d. 196); proces verbal de audiere a inculpatului Său
V. (v. IV, f.d. 204-205); proces verbal de audiere suplimentară a învinuitului
Ghenadie Zeama din 04.08.2015 (v. IV, f.d. 197); proces verbal de audiere
suplimentară a învinuitului Alexandru Guțu din 11.09.2015 (v. IV, f.d. 193); proces
verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.09.2015 (v. IV, f.d. 193);
extrasul din baza de date a Poliției de frontieră (v. IV f.d. 218-220).
Instanța de apel a mai reținut faptul că, inculpatul a părăsit teritoriul Republicii
Moldova la data de 19.07.2015 și la 30.07.2015 (cu o zi înainte de intrarea în țară a
microbuzului în care au fost depistate drogurile), revine în țară. De asemenea, în
conformitate cu informația de la Poliția de frontieră (v. IV, f.d. 228), inculpatul a
traversat de mai multe ori frontiera împreună cu aceleași două persoane - Tataru
Nicolae și Meșteșug Andrei, la ultimul fiind depistată cantitatea de 10,48 kg de hașiș.
Traversările (intrările/ieșirile) frontierei de stat sunt în aceeași perioadă în care au
fost introduse drogurile pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, urmează a fi
reținut că traversările (3 la număr) erau cu aceleași persoane, una din ele fiind
Meșteșug Andrei, la domiciliul căruia au fost depistate încă 10,48 kg de hașiș.
Instanța de apel a constatat că versiunea inculpatului, precum că se afla la
muncă în Germania, nu corespunde și nu poate fi luată în considerație. Multitudinea
traversărilor indică la faptul că, inculpatul se afla pe o perioadă mică de timp peste
hotare. Ținând cont de realitatea existentă și de specificul remunerării muncilor în
spațiul UE, este imposibilă o asemenea situație, deoarece cheltuielile de deplasare și
de întreținere sunt mari comparativ cu remunerația acordată unui salariat într-o
perioadă de 10 - 12 zile.
Referitor la lipsa contradictorialității în administrarea unor probe (procesele
verbale de audiere a învinuiților Său V., Guțu A., Zeama G. și numirea expertizelor
chimice pe cauza penală respectivă), instanța de apel a reținut că la caz, partea
apărării trebuia să indice ce întrebări concrete (întrebări care ar releva alte
circumstanțe decât stabilite) dorea să adreseze și ce s-ar fi schimbat dacă persoanelor
respective li se adresau întrebările respective. De asemenea, în cazul expertizei,
partea apărării trebuia să prezinte întrebările care dorea să le pună și nu a avut
posibilitatea să le pună pentru a fi stabilit dacă acestea sunt unele esențiale pentru
cauză. Asemenea acțiuni din partea apărării nu au fost întreprinse.
La fel, instanța de apel a menționat că procesele verbale de audiere a
învinuiților Său V., Guțu A., Zeama G. nu sânt probe determinative și unicele probe.
Probele respective stabilesc vinovăția inculpatului doar în cumul cu celelalte probe
administrate în cadrul cercetării judecătorești.
Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a exclude semnul
„organizator” din calificarea acțiunilor inculpatului Atasi G., cu indicarea că
acțiunile urmează a fi calificate în baza: art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d)
Codul penal, după semnele - circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare,
adică procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea
ilegala a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare de un grup criminal organizat,
în calitate de coautor, în proporții deosebit de mari și în baza art. 42 alin. (2), 46, 248
6
alin. (5) lit. b), d) Cod penal, după semnele - trecerea peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a drogurilor, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascunderea
în locuri special pregătite și adaptate în acest scop, de mai multe persoane, membri
ai grupului criminal organizat, în calitate de autor, în proporții deosebit de mari. În
opinia instanței de apel, excluderea acestui semn – „organizator” nu influențează
aspra gradului prejudiciabil și regimul sancționator aplicat inculpatului de către
prima instanță.
La caz, instanța de apel a mai constatat că, prin probarea modalității de
comitere a infracțiunii (implicarea acelorași trei persoane (printre care și Atasi G.),
comiterea infracțiunii pe teritoriul mai multor state, volumul drogurilor, comiterea
mai multor episoade) în mod implicit a fost probată și existența semnului „grupului
organizat”. Comiterea acestor infracțiuni specifice și modalitatea în care au fost
comise, în mod implicit, indică la posibilitatea comiterii acestora doar de către un
grup criminal organizat sau organizație criminală, însă organizația criminală nu
poate fi reținută cazului.
Referitor la scopul de înstrăinare, instanța de apel a reținut că, existând
cantitatea de 70 kg (14.48 kg și 60,501 kg) de hașiș, în mod neapărat, există și scopul
de înstrăinare, fiind imposibilă existența unor astfel de cantități doar în scop
personal, adică fără scop de înstrăinare.
Instanța de apel a respins argumentele de nulitate relativă (acțiunile de
urmărire penală în lipsa pornirii urmăririi penale) ca fiind tardive, nefiind necesar de
a se expune pe fondul acestora, iar acțiunile și probele respective urmează a fi
apreciate ca valabile, deoarece în conformitate cu procesul-verbal de prezentare a
materialelor de urmărire penală (v. IV, f.d. 224), inculpatul și apărătorul său au făcut
cunoștință cu materialele dosarului la data de 11.10.2016. La acea dată și nici ulterior,
partea apărării nu a formulat cereri sau demersuri de invocare a nulităților, acestea
fiind formulate în cadrul cererii suplimentare de apel depuse la 09.10.2017.
La caz, instanța de apel a mai menționat că rechizitoriul corespunde rigorilor
Codului de procedură penală. Totodată, inculpatul și apărătorul acestuia nu au
formulat cerințe de neclaritate la examinarea cauzei în primă instanță. De asemenea,
reieșind din versiunea inculpatului enunțată de ultimul, acestuia i-a fost clară
învinuirea adusă și circumstanțele de loc și de timp, deoarece versiunea inculpatului
se referea anume la locul și timpul comiterii infracțiunilor, iar versiunea enunțată de
inculpat indică în mod expres la claritatea învinuirii formulate în rechizitoriu.
La fel, instanța de apel a reținut că prima instanță la stabilirea categoriei și
termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale și în conformitate cu
prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului.
Hotărârile judecătorești adoptate în cauză sunt atacate cu recursuri ordinare,
declarate de către:
7
6.1 Avocatul Brînza C. în numele inculpatului, prin care solicită casarea
acestora, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Atasi G. să
fie achitat, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
În motivarea recursului invocă aceleași motive pe care le-a indicat în apel,
suplimentar menționând că:
- instanța de apel la emiterea deciziei nu a luat în considerație că nu a fost
dovedită săvârșirea infracțiunilor de către inculpat;
- instanța de apel nu a făcut o analiză detaliată și obiectivă a tuturor probelor pe
cazul dat, dar s-a limitat la descrierea superficială și unilaterală a unor circumstanțe,
decizia fiind bazată pe presupuneri și concluzii ce contravin materialelor dosarului;
- în ședința de judecată apărătorii inculpatului, au solicitat audierea martorilor,
care nu au fost audiați în prima instanță, dar sentința a fost bazată pe mărturiile lor,
date organului de urmărire penală, Său V., Guțu A., Meșteșug A., Tataru N., astfel
poziția instanței de apel nu este corectă, fiind încălcat principiul legalității armelor și
accesul liber la justiție;
- instanța de apel nu s-a expus asupra apelului declarat de către apărătorul
Bodean I.
În drept, recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală.
6.2 Avocatul Bodean I. în numele inculpatului, prin care solicită casarea
deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de
judecată.
În motivarea apelului a invocat aceleași motive pe care le-a indicat în apel,
suplimentar menționând că:
- instanța de apel a omis să se expună asupra apelului suplimentar declarat de
către avocatul Bodean I. în numele inculpatului, or dispozitivul deciziei cuprinde
doar soluția de respingere a apelului declarat de către avocatul Brînză C.,
circumstanță ce echivalează cu nerezolvarea fondului apelului;
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra criticelor invocate de apărare
referitor la încălcarea de către prima instanță a dreptului inculpatului la un proces
echitabil, prin faptul că și-a fundamentat soluția de condamnare a lui Atasi G. pe
probe, care nu au fost cercetate nemijlocit în cadrul anchetei judecătorești și anume
declarațiile lui Guțu A. și Său V., care nu au fost audiate în cadrul examinării cauzei;
- atât instanța de fond, cât și instanța de apel, ignorând principiul egalității
armelor în proces, a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, prin
neasigurarea acestuia a posibilității audierii martorilor solicitați de apărare Meșteșug
A., Tătaru N., Zamă G., Său V. și Guțu A.;
- prin încheierea protocolară din cadrul ședinței de judecată, instanța de apel a
respins fără a motiva și absolut nefondat cererea apărării privind audierea martorilor
menționați;
- este eronată și neîntemeiată soluția instanțelor ierarhic-inferioare referitor la
constatarea existenței grupului criminal organizat, deoarece atât la urmărirea penală,
cât și în cadrul instanțelor de fond, n-au fost prezentate și cercetate probe directe
8
care ar stabili nu doar calitatea fiecărui participant al grupului (autorul,
organizatorul, instigatorul etc.), atribuțiile fiecărui membru, durata stabilității
acestui grup, ci măcar faptul că lui Atasi G. i se poate atribui calitatea de membru al
acestui grup criminal.
În drept, recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8),
12) Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursurilor declarate,
solicitând respingerea acestora, deoarece temeiurile la care se referă autorii nu sunt
aplicabile din punct de vedere al prezentei erori de drept, ce ar fi temei de implicare
a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel, or această instanță a
verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate în
instanță, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de
procedură penală. Autorii recursurilor critică aprecierea probelor administrate de
prima instanță, ce ține de starea de fapt a cauzei, stabilirea căreia este de competența
instanțelor ierarhic inferioare, iar un asemenea temei nu este prevăzut de lege pentru
a judeca cauza la etapa actuală.
Judecând recursurile declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal
lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța
de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu
menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat
cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat
legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este
legală, întemeiată și motivată.
În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel
poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.
Din cuprinsul recursurilor declarate se reține că recurenții invocă ca temeiuri de
drept pct. 6), 8), 12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare
gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii,
faptei săvârșite i s-a dat o încadrarea juridică greșită.
Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat
de către recurenți și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu
și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate. Astfel, instanța de apel, la
adoptarea soluției de respingere a apelului declarat și menținere a sentinței, a
respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Totodată,
instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care
se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care această instanță le-a expus în
partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și
exigențelor din art. 6 CEDO.
9
În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată,
cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea
atacată și corect a considerat, că probele puse la baza sentinței nu conțin erori
procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor, dovedind indubitabil
vinovăția inculpatului de cele incriminate.
De asemenea, instanța de recurs atestă acel fapt că, argumentele invocate de
către avocați în recursurile declarate practic sânt identice celor invocate în apel.
Mai mult ca atât, Colegiul penal specifică, că judecând apelul, instanța de apel a
examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă,
menținând condamnarea inculpatului în baza art. art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit.
b), d), 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, care este argumentată și
corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele
de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, fiind
just evaluate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce.
Prin urmare, dat fiind faptul că avocații în argumentarea recursurilor, invocă
argumente similare cu cele invocate în apel și care au constituit obiect de discuție în
instanța de apel, respectiv cărora le-au fost date evaluări juste și întemeiate
corespunzător, Colegiul penal va păstra raționamentele din hotărârile instanțelor de
fond ce au avut ca efect recunoașterea vinovăției și condamnarea inculpatului pentru
comiterea infracțiunilor menționate, statuând în consecință asupra corectitudinii lor.
Cu referire la argumentele recurenților, precum că instanța de apel a omis să se
expună asupra apelului suplimentar declarat de către avocatul Bodean I. în numele
inculpatului, or dispozitivul deciziei cuprinde doar soluția de respingere a apelului
declarat de către avocatul Brînză C., circumstanță ce echivalează cu nerezolvarea
fondului apelului, Colegiul penal consideră că în prezenta speță invocările date, nu
și-au găsit confirmarea. Din lucrările dosarului, se reține că la data de 23 mai 2017
avocatul Brînza C. în numele inculpatului a depus apel împotriva hotărârii primei
instanței, ulterior la data de 09 octombrie 2017, în temeiul art. 402 alin. (5) Cod de
procedură penală, avocatul Bodean I. a depus cerere de apel suplimentar. Reieșind
din decizia instanței de apel, se atestă că în partea descriptivă a acesteia este indicat
faptul că, sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Brînza C. în numele
inculpatului și că la data de 09 octombrie 2017 avocatul Bodean I. a depus cerere de
apel suplimentar, astfel în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de
procedură penală, decizia cuprinde fondul apelului.
Totodată, instanța de recurs reține, că avocatul Bodean I. prin cererea de apel
suplimentar, a invocat motive adăugătoare la apelul declarat de către avocatul
Brînza C., în conformitate cu prevederile art. 402 alin. (5) Cod de procedură penală,
astfel instanța de apel just l-a considerat ca un singur apel declarat de către avocatul
Brînza C. în numele inculpatului, iar în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel
s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel (depus inițial de avocatul
Brînza C. în numele inculpatului și motivelor adăugătoare invocate de avocatul
10
Bodean I.). Astfel, decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură
penală, cuprinde fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului
sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la
respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
De asemenea, recurenții critică decizia instanței de apel, din motiv că această
instanță nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor cercetate, astfel în opinia
avocaților, ele nu demonstrează vinovăția lui Atasi G. în comiterea infracțiunilor
imputate.
În primul rând, relevant este de menționat, că chestiunea de apreciere a probelor
și temeinicia faptelor dovedite de ele, nu este obiect de cercetare la etapa judecării
recursului. Deci, pentru a constitui temei de casare eroarea de fapt trebuie să fie
gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte
să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a
probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor,
prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei
soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății,
după verificarea actelor cauzei, o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de
recurs.
Cât privește motivele invocate de recurenți, precum că inculpatul nu este
vinovat în comiterea faptelor imputate în baza art. art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit.
b), d), 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, precum și argumentele
invocate în acest sens, Colegiul penal se va expune asupra acestora cercetând
incidența temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală.
De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a
fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici
mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori
când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale
infracțiunii.
Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii
determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei
prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma
penală.
În cauza supusă judecării Colegiul consideră, că instanța de apel reținând
circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe
administrate în cauză, cărora le-a dat o evaluare justă și obiectivă, prin prisma art.
101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,
utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele
de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, în
săvârșirea infracțiunilor imputate.
Totodată, nu este fondată nici critica recurenților, în sensul pretinderii că faptele
nu au fost săvârșite de către Atasi G., acesta nu a fost reținut cu droguri, în perioada
respectivă acesta fiind plecat peste hotare în Germania. Dimpotrivă, instanța de
11
recurs atestă că faptul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), 46, 2171
alin. (4) lit. b), d), art. 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, anume de către
inculpat se confirmă prin probele cercetate și verificate de instanța de apel și anume:
- declarațiile martorilor Savca A., Badila I., Mirbanu R., Barbascumpa I., care au
declarat că în vara anului 2015, în vizorul Direcției Antidrog a parvenit informația că
mai multe persoane, intenționau să transporte o cantitate impunătoare de droguri
„hașiș”, pentru comercializare ulterioară cu obținerea venitului ilegal. Membrii
grupării criminale s-au dovedit a fi mai multe persoane, inclusiv Atasi G., în privința
cărora au fost efectuate un spectru de măsuri speciale de investigație. Astfel, organul
de urmărire penală a reușit să contracareze, introducerea în RM, prin contrabandă,
prin punctul vamal Sculeni, circa 60 kg de hașiș, care au fost depistate la 01.08.2015,
în interiorul unui microbuz de tip „Mercedes”, care a fost stopat după ieșirea din
punctul vamal Sculeni, după bara postului vamal, pe teritoriul RM, adică deja au
intrat în țară. S-a stabilit că Său V. a avut rolul de șofer și de transportator a
substanțelor narcotice ce aparțineau organizatorilor acestui tranzit de droguri, dintre
care și Atasi G., care la momentul percheziției deja se aflau pe teritoriul RM și
așteptau ca aceste substanțe narcotice să ajungă la ei sau la alte persoane, complici ai
săi, pentru ulterioara lor comercializare și obținerea profitului ilicit. Mai multe
persoane, dintre care și Atasi G. la data de 19.07.2015 au ieșit cu automobilul lui
Tătaru peste hotarele RM, deplasându-se în Spania, unde din înțelegerea prealabilă
cu alți interlopi au organizat și încărcat mijlocul de transport Mercedes Sprinter cu
droguri, circa 60 kg hașiș, care a fost reținut pe 01.08.2015 în preajma punctului
Vamal Sculeni. După ce au încărcat microbuzul, Atasi G. și celelalte persoane s-au
întors în RM, la data de 30.07.2015, cu același automobil cu ceva timp înainte de a
veni Său V. cu microbuzul încărcat cu droguri. După ce a fost reținut microbuzul au
fost declanșate concomitent și alte percheziții, astfel la domiciliul situat în str. Xxxxx
or. Xxxxx, la fel a fost depistat hașiș;
- extrasul din baza de date a Poliției de frontieră, potrivit căreia în vara anului
2015, Atasi G. a traversat de mai multe ori frontiera de stat a Republicii Moldova și
anume la 17.06.2015 pe sensul de ieșire, la 23.06.2015 pe sensul de intrare; la
08.07.2015, orele 16:07, pe sensul de ieșire și tot la 08.07.2015, orele 23:16, pe sensul
de intrare; la 19.07.2015 pe sensul de ieșire și la 30.07.2015 pe sensul de intrare ;
- proces-verbal de percheziție, efectuată la 01.08.2015, cu utilizarea camerei
video, pe traseul Sculeni-Ungheni, în automobilul de model „Mercedes Vito”, cu n/î
XXXXX, condus de către cetățeanul Său V.;
- procesul-verbal din 31.07.2015, de consemnare a măsurii speciale de
investigație – interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice dintre membrii
grupării criminale, Meșteșug A. și Său V.;
- raport de expertiza chimică nr. 7967 din 05.08.2015, potrivit căruia s-a stabilit
că substanța solidă - cleioasă de culoare cafenie - închisă, presată, în formă de 605
brichete, depistate și ridicate la 01.08.2015, în urma efectuării percheziției
automobilului de model „Mercedes Vito”, cu n/î XXXXX, la volanul căruia se afla
Său V., reprezintă substanța narcotică - hașiș, cu masa de 60,501 kg;
12
- proces verbal de percheziție, efectuată la 01.08.2015, cu utilizarea camerei
video, la domiciliul situat pe str. Xxxxx, or. Xxxxx, în cadrul căreia au fost depistate
și ridicate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care conțineau o
substanță de culoare cafenie;
- raport de expertiza chimică nr. 7968 din 06.08.2015, potrivit căruia s-a stabilit
că substanța solidă - cleioasă de culoare cafenie - închisă, presată, în formă de
brichete, în număr total de 89 bucăți, ridicate la 01.08.2015, în urma efectuării
percheziției la domiciliul cet. Meșteșug Ala Dumitru, a.n. 20.04.1969, situate pe
adresa or. Xxxxx, str. Xxxxx, reprezintă substanța narcotică - hașiș, cu masa de 10,48
kg, au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte și atașate la materialele cauzei
penale;
- proces verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.09.2015,
potrivit căruia învinuitul Său V. l-a recunoscut pe Atasi G. ca fiind persoana cu
prenumele Ghenadie menționat de el în declarațiile sale și care era prezent în
localitatea Huelva, Spania, la momentul încărcării substanțelor narcotice;
- proces verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.09.2015,
potrivit căruia învinuitul Guțu A. l-a recunoscut pe Atasi G. ca fiind persoana cu
prenumele Ghenadie menționat de el în declarațiile sale.
Instanța de recurs conchide că toate aceste probe coroborează între ele și indică
la Atasi G. că a comis infracțiunile incriminate, or modalitatea comiterii infracțiunii,
faptul că încărcătura a avut loc în altă țară, participarea mai multor persoane,
evitarea de către făptuitor de a se afla în mijlocul de transport care transporta
drogurile, condiționează existența unor probe indirecte, însă la caz, aceste probe
coroborează între ele și confirmă cu certitudine săvârșirea de către inculpat a faptei
imputate, care întrunește atât elementele infracțiunii de circulația ilegală a drogurilor
în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și
înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare de un grup criminal
organizat, în calitate de coautor, în proporții deosebit de mari, cât și a infracțiunii de
contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor
narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite și
adaptate în acest scop, de mai multe persoane, membri ai grupului criminal organizat, în
calitate de autor, în proporții deosebit de mari.
La acest capitol, instanța de recurs consideră juste și concluziile instanței de
apel, precum că urmează a fi reținut faptul că inculpatul a părăsit teritoriul
Republicii Moldova la data de 19.07.2015, iar la data de 30.07.2015 (cu o zi înainte de
intrarea în țară a microbuzului în care au fost depistate drogurile) revine în țară. De
asemenea, în conformitate cu informația de la Poliția de frontieră (v. IV, f.d. 228),
inculpatul a traversat de mai multe ori frontiera împreună cu aceleași două persoane
- Tataru N. și Meșteșug A., la ultimul fiind depistată cantitatea de 10,48 kg de hașiș.
Traversările (intrările/ieșirile) frontierei de stat sunt în aceeași perioadă în care au
fost introduse drogurile pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, urmează a fi
reținut că traversările (3 la număr) erau cu aceleași persoane, una din ele fiind
Meșteșug A., la domiciliul căruia au fost depistate încă 10,48 kg de hașiș.
13
Colegiul penal lărgit reține că versiunea inculpatului, precum că se afla la
muncă în Germania, nu corespunde și nu poate fi luată în considerație. Multitudinea
traversărilor indică la faptul că inculpatul se afla pe o perioadă mică de timp peste
hotare. Ținând cont de realitatea existentă și de specificul remunerării muncilor în
spațiul UE, se reține că este imposibilă o asemenea situație, deoarece cheltuielile de
deplasare și de întreținere sunt mari comparativ cu remunerația acordată unui
salariat într-o perioadă de 10 - 12 zile.
Nu pot fi reținute ca întemeiate de către Colegiul penal, nici argumentele
invocate în recursuri referitoare la faptul, că în cazul lui Atasi G. nu au fost
administrate probe ce ar demonstra faptul înstrăinării substanțelor narcotice. La
aceste alegații, Colegiul notează, că existând cantitatea de 70 kg (14.48 kg și 60,501
kg) de hașiș, în mod neapărat, există și scopul de înstrăinare, fiind imposibilă
existența unor astfel de cantități doar în scop personal, adică fără scop de înstrăinare.
De asemenea, urmează a fi reținut faptul că gruparea respectivă a apărut în vizorul
organelor de drept ca grupare care transportă droguri din Uniunea Europeană în
Federația Rusă. Toate aceste aspecte indică, în mod indiscutabil, la existența scopului
de înstrăinare.
Cu referire la un alt motiv de critică din recursul avocatului Bodean I., precum
că este neîntemeiată soluția instanțelor de fond referitor la constatarea existenței
grupului criminal organizat, Colegiul penal la fel o respinge ca fiind neîntemeiată,
deoarece instanța de apel a cercetat aceste aspecte și s-a expus argumentat în
privința lor, constatând just prezența semnului calificativ „săvârșite de un grup
criminal organizat” .
În dispoziția art. 46 Cod penal, avem expusă noțiunea grupului criminal
organizat – reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a
comite una sau mai multe infracțiuni.
Așadar, Colegiul penal atestă, că în speța dată prin probarea modalității de
comitere a infracțiunii (implicarea acelorași trei persoane (printre care și Atasi G.),
comiterea infracțiunii pe teritoriul mai multor state, volumul drogurilor) în mod
implicit a fost probată și existența semnului „grupului organizat”, Comiterea acestor
infracțiuni specifice și modalitatea în care au fost comise, indică la posibilitatea
comiterii acestora doar de către un grup criminal organizat.
Referitor la invocările avocatului Bodean I., precum că instanțele de judecată și-
au întemeiat hotărârile pe declarațiile martorilor Savca A., Badila I., Mirbanu R.,
Barbascumpa I., care sunt membrii grupului de urmărire penală și pot și audiați
doar la capitolul modului de dobândire a mijloacelor de probă, instanța de recurs
reține că martorii menționați au participat la reținerea în flagrant delict a
microbuzului de tip „Mercedes”, în interiorul căruia se aflau circa 60 kg de hașiș,
care a fost stopat după ieșirea din punctul vamal Sculeni, astfel în conformitate cu
prevederile art. 90 alin. (3) Cod de procedură penală, nu pot fi citați și ascultați ca
martori: judecătorul, procurorul, reprezentantul organului de urmărire penală,
grefierul – cu privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu
exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de
14
participare la reținere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobândite prin
intermediul lor, erorilor sau abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectivă,
de reexaminare a cauzei în ordine de revizie sau de restabilire a dosarului pierdut.
Ce ține de critica recurenților precum că formularea învinuirii nu corespunde
rigorilor legale, instanța de recurs verificând actele și lucrările dosarului constată că
în cuprinsul filei 233, în decizie se motivează corespunzător că, rechizitoriul pe cauza
dată conține toate compartimentele. Nu este obligatoriu și necesar ca aceste
compartimente să înceapă cu o frază anumită, este esențial ca să fie prezentă
informația respectivă. Astfel, în rechizitoriu, după informația cu numărul cauzei
penale, data intentării urmăririi penale și articolul părții speciale a Codului penal, se
regăsește descrierea faptei. Mai mult, descrierea faptei se regăsește și în partea
dispozitivă. În rechizitoriu sunt enumerate și descrise probele acuzării, fiind
prezentă și analiza acestora. În acest context, instanța de apel a reținut că
rechizitoriul, corespunde rigorilor prevederilor art. 296 Cod de procedură penală.
Totodată, urmează a fi reținut faptul c, inculpatul și apărătorul acestuia nu au
formulat cerințe de neclaritate la examinarea cauzei în primă instanță. Mai mult ca
atât, în cadrul ședinței de judecată în prima instanță la data de 18.11.2016 (f.d. 159 v.
V), inculpatul Atasi G. în prezența apărătorului, a declarat, că învinuirea îi este clară.
Prin urmare, Colegiul penal constată, că Atasi G. a fost informat într-o limbă pe care
o cunoaște în mod amănunțit asupra naturii și cauzei acuzației împotriva lui,
declarând în fața instanței de judecată în prezența avocatului prin viu grai, că îi este
clară învinuirea adusă, așa cum prescriu garanțiile prevăzute la art. 6§3 lit. a) al
Convenției europene.
Colegiul penal lărgit respinge ca neîntemeiate și argumentele recurenților
precum că instanțele de fond, ignorând principiul egalității armelor în proces, au
încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, prin neasigurarea acestuia a
posibilității audierii martorilor solicitați de apărare Său V., Guțu A., Meșteșug A.,
Tătaru N., Zamă G.
La criticile recurenților menționate supra, Colegiul relevă, că dreptul la
audierea martorilor se prezintă ca unul subsecvent principiului contradictorialității
procesului penal și dreptul la egalitatea armelor în cadrul procesului, fiind
reglementat de art. 6§3 lit. d) al Convenției europene, reprezentând și un aspect
special al dreptului consacrat de art. 6§1, și urmează a fi evaluat ori de câte ori se
analizează echitatea unei proceduri penale. În acest sens, statelor părți a Convenției
le revine obligația pozitivă de a crea condiții necesare ca acuzatul să poată atât
prezenta în cadrul procesului penal martorii, depozițiile cărora demonstrează
nevinovăția sa, cât și să dispună de posibilitățile egale cu partea acuzării, să ofere
întrebări și să audieze răspunsurile martorilor părții adverse.
Totodată, instanța de recurs menționează că prevederile art. 6 §3 lit. d) al
Convenției Europene cu privire la drepturile omului, care constă în posibilitatea ce
trebuie să-i fie acordată acuzatului, de a contesta o mărturie făcută în defavoarea sa,
de a putea cere să fie audiați martori care să-l disculpe, în aceleași condiții în care
sunt audiați și interogați martorii acuzării. Acest drept constituie o aplicație a
15
principiului contradictorialității în procesul penal și, în același timp, o componentă
importantă a dreptului la un proces echitabil.
Astfel, Colegiul penal analizând conținutul procesului-verbal al ședințelor de
judecată din data de 15.12.2016 (f.d. 162 v. V), de către avocatul Brînză C., s-a
solicitat audierea martorilor menționați, astfel prima instanță a admis audierea
martorilor Său V. și Guțu A., însă a respins solicitarea de audiere a martorilor
Meșteșug A., Tătaru N., Zamă G., în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) pct.
8) Cod de procedură penală. În ședința de judecată din data de 23.01.2017, avocatul
Brînză C. a comunicat instanței că martorii Său V. și Guțu A., sunt plecați peste
hotarele țării. Ulterior, în următoarea ședință de judecată, a solicitat repetat instanței
citarea acestora, demers admis de instanță, astfel în ședința din data de 14.03.2017,
avocatul Brînza C. din nou a menționat faptul că, martorii sunt plecați peste hotarele
țării. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit reține că prima instanță a
motivat din care considerent a respins solicitarea de audiere a martorilor Meșteșug
A., Tătaru N., Zamă G., totodată această instanță a admis demersul de citare și
audiere a martorilor Său V. și Guțu A., însă nu a fost posibilă asigurarea prezenței
acestora, din motiv că erau plecați peste hotare, avocatul Brînza C. neinsistând
asupra citării ulterioare a acestora.
Totodată, în cadrul ședinței instanței de apel, avocatul Bodean I., a solicitat
audierea martorilor Cătărău N., Chiștiuc A. și Său V., însă fără a se invoca careva
motive în acest sens, or în conformitate cu prevederile art. 413 alin. (4) Cod de
procedură penală, în cazul în care invocă necesitatea administrării de noi probe,
părțile trebuie să indice aceste probe și mijloacele cu ajutorul cărora pot fi
administrate, precum și motivele care au împiedicat prezentarea lor în primă
instanță. Astfel, instanța de apel just a respins demersul înaintat prin încheiere
protocolară, nefiind încălcate prevederile art. 6 §3 lit. d) al Convenției Europene.
Cu privire la invocările avocaților, precum că instanța de apel și-a fundamentat
soluția de condamnare a lui Atasi G. în baza procesului verbal de audiere
suplimentară a învinuitului Său V. din 11.09.2015, procesul verbal de audiere al
inculpatului Său V., procesul verbal de audiere suplimentară a învinuitului Guțu A.
din 11.09.2015, instanța de recurs reține, că în cauza dată au fost audiate și au fost
efectuate operațiuni în privința mai multor persoane, deoarece dosarul a fost intentat
pe fapt, în conformitate cu prevederile art. 265 alin. (3), 274 alin. (2) Cod de
procedură penală, fiind constatată o bănuială rezonabilă cu privire la infracțiunile
comise, din care considerent Colegiul penal respinge și critica precum că toate
acțiunile de urmărire penală și măsurile speciale de investigație au fost efectuate de
către organul de urmărire penală în cadrul cauzei penale nr. 205031222, adică până la
pornirea cauzei penale în privința inculpatului și nu putea să cuprindă și să producă
efecte juridice pentru presupusele infracțiuni care au fost comise ulterior.
Reieșind din cele expuse, Colegiul penal reține că corect au fost calificate
acțiunile inculpatului în baza art. art. 42 alin. (2), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod
penal, precum și art. 42 alin. (2), 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, iar din
ansamblu de probele administrate, nu se constată prezența a careva dubii privind
16
vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunilor imputate și în cele din urmă
temeiurile pentru recurs invocate și stipulate la pct. 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, nu și-au găsit confirmarea.
Totodată, instanța de recurs reține, că hotărârea instanței de apel corespunde
tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și motivată, fiind evaluat
just probatoriul administrat și indicate motivele pe care și-a întemeiat hotărârea
adoptată, drept urmare toate criticile din recursurile declarate de către avocații
Brînza Constantin și Bodean Ina în numele inculpatului, sunt vădit neîntemeiate,
respectiv acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile.
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit,
D E C I D E:
Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocații
Brînza Constantin și Bodean Ina în numele inculpatului, cu menținerea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, în cauza penală
privindu-l pe Atasi Ghenadie Xxxxx.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la data de 03 iulie 2018.
Președinte Gordilă Nicolae
Judecător Covalenco Elena
Judecător Diaconu Iurie
Judecător Catan Liliana
Judecător Guzun Ion
17