1ra-150/2018 — art. 217-1 alin. 4 lit. d; 27, 248 alin. 5 lit. b,d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217-1 alin. 4 lit. d; 27, 248 alin. 5 lit. b,d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 8 CPP
1ra-150/2018 — art. 217-1 alin. 4 lit. d; 27, 248 alin. 5 lit. b,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-150/2018
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
17 ianuarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Gordilă Nicolae
Judecători Covalenco Elena
Diaconu Iurie
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017 și a
sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 15 iulie 2016, declarat de către
inculpatul
Cara Serghei Xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat or. Xxxxx, str. Xxxxx,
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 11.02.2016-15.07.2016
instanța de apel: 22.11.2016-16.03.2017
instanța de recurs: 05.12.2017-17.01.2018
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 iulie 2016, Cara
Serghei Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:
- art. 217-1 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul
farmaceutic pe un termen de 5 ani;
- art. art. 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip închis.
Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, i-
a fost stabilită pedeapsă definitivă 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de
tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul farmaceutic
pe un termen de 5 ani.
În baza art. 85 Cod penal, a fost adăugat în întregime la pedeapsa aplicată
prin nouă sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința
Judecătoriei Anenii Noi din 01 decembrie 2015, în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal
și anume amenda în mărime de 412 unități convenționale, cu privarea de dreptul
de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, numindu-i pedeapsă
definitivă 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de
dreptul de a exercita activitate în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani și
1
amendă în mărime de 412 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a
conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.
În temeiul art. 106 Cod penal a fost dispus confiscării cu trecerea forțată și
gratuită, în proprietatea statului a sintezatorului de model „JT-931”, telefonul
mobil de model „Nokia”, telefon mobil de model „Samsung” cu numărul IMEI
351913036784816 și cartela SIM cu numărul xxxxx, ca obiecte folosite la comiterea
infracțiunii.
Potrivit sentinței, s-a constatat, Cara Serghei în urma înțelegerii prealabile și
împreună cu alte persoane, urmărind scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a substanțelor narcotice pentru a fi înstrăinate terțelor persoane,
pe parcursul unei perioade nedeterminate de timp, nedispunând de autorizație
corespunzătoare, a intrat în posesia a 1.488,09 gr. de marijuana, care potrivit
Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor
narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic
ilicit, precum și cantitățile acestora, se atribuie la categoria substanțelor narcotice în
proporții deosebit de mari, pe care le-a păstrat asupra sa până la 27.10.2015, când,
sub pretextul transmiterii unui colet neînsoțit în Marea Britanie, aflându-se la garajul
amplasat pe str. Ștefan Luchian 1 din mun. Chișinău, i-a transmis lui Bîtca Viorel un
sintetizator în care a ascuns substanțele narcotice, pentru ca acesta să-l transporte
unor persoane necunoscute în Marea Britanie cu mijlocul de transport de model
„Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX.
Tot el, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte persoane, urmărind
scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor
narcotice pentru a fi înstrăinate terțelor persoane, după ce pe parcursul unei
perioade nedeterminate de timp a intrat în posesia a 1.488,09 gr. de marijuana, care
potrivii Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei
substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe
depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, se atribuie la categoria
substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, a plasat substanțele narcotice în
șapte pachete din polietilenă sigilate cu bandă adezivă, pe care le-a ascuns într-un
sintetizator de model „JT-93”. În continuarea acțiunilor criminale, sub pretextul
transmiterii unui colet neînsoțit în Marea Britanie, la 27.10.2015, Cara Serghei, s-a
deplasat la garajul amplasat pe str. Ștefan Luchian, 1 din mun. Chișinău, unde i-a
transmis lui Bîtca Viorel sintetizatorul în care erau ascunse substanțele narcotice,
pentru ca acesta să-l transporte unor persoane recunoscute în Marea Britanie cu
mijlocul de transport de model „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX, condus de
Alexandrov Victor. La data de 29.10.2015, orele 01.46, în zona de control vamal a
Postului Vamal Cahul-Oancea s-a prezentat mijlocul de transport de model
„Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX, condus de Alexandrov Victor, care se deplasa
din Republica Moldova în Marea Britanie transportând colete neînsoțite, iar în urma
efectuării controlului fizic detaliat a mijlocului de transport, de către colaboratorii
Serviciului Vamal a fost depistat sintetizatorul de model „JT-93”, în care se aflau cele
șapte pachete cu marijuana, care aparțineau lui Cara Serghei.
2
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,
faptele inculpatului Cara S. au fost calificate de drept în baza art. 217-1 alin. (4) lit. d)
Cod penal – păstrarea și expedierea de substanțe narcotice, în proporții deosebit de mari,
săvârșite în scop de înstrăinare, de mai multe persoane, precum și în baza art. art. 27, 248
alin. (5) lit. b), d) Cod penal și anume –tentativă de contrabandă, adică acțiuni intenționate
îndreptate spre trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice
în proporții deosebit de mari, tăinuindu-le de control vamal, prin ascundere în locuri special
pregătite sau adaptate în acest scop și declarare neautentică în documentele vamale, săvârșită
de mai multe persoane, acțiuni care din cauze independente de voința făptuitorului nu și-au
produs efectul fiind curmate de reprezentanții organelor de drept.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Canțer Serghei în numele
inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care
ultimul să fie achitat.
În motivarea apelului a invocat:
- atât de organul de urmărire penală, cât și de către prima instanță nu a fost
dovedită vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, fiind constatate
doar circumstanțele expuse în învinuire legate de transportarea unui colet în Marea
Britanie, nefiind stabilită cu certitudine proveniența acestui colet;
- procesele verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie, urmează a fi
apreciate critic de către instanța de judecată, deoarece nu era necesitatea efectuării
acestei acțiuni procesuale, din motiv că persoana bănuită era deja reținută și astfel
veridicitatea acestor procese verbale este pusă la îndoială;
- la examinarea cauzei penale în prima instanță, au fost grav încălcate drepturile
inculpatului la apărare, precum și dreptul la translator, deoarece ultimul nu posedă
limba de stat;
- instanța de judecată a dispus ilegal examinarea cauzei penale în lipsa
inculpatului în conformitate cu art. 321 alin. (2) pct. 2 Cod penal, deoarece în
ședințele de judecată, Cara S., s-a prezentat doar o singură dată la 21.06.2016, la care
nu a făcut declarații până la această ședință și după această dată refuzând escortarea
din penitenciar din motive personale, de asemenea ulterior declarând că motivul
este că nu este avocatul său, iar instanței de judecată a refuzat să numească familia
avocatului pentru a fi chemat în de judecată, astfel acesta nu a avut posibilitatea să
discute cu un avocat ales de el pentru a fi audiat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, a
fost respins apelul declarat și menținută sentința.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel în urma cercetării
suplimentare a probelor administrate în prezenta cauză penală pe care apreciindu-le
din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în
ansamblul lor din punct de vedere al coroborării lor, a constatat că prima instanță a
stabilit corect starea de fapt și acțiunile inculpatului, ce au fost încadrate just în baza
art. 217-1 alin. (4) lit. d) Cod penal și art. art. 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal.
Deși, inculpatul în cadrul ședinței instanței de apel și-a recunoscut vina parțial,
aceasta se dovedește pe deplin prin declarațiile martorilor Țurcanu I., Rusu A.,
3
Alexandrov V., Bîtcă V., Malîșeva O., Ghilan E., precum și materialele dosarului
cum ar fi: act de control fizic vamal nr. 120 din 29.10.2015 și procesul-verbal de
reținere a mărfurilor, și obiectelor aflate sub control vamal din 29.10.2015 (f.d. 13-15
v. 1); proces-verbal de examinare a registrului de evidență a coletelor transportate cu
mijlocul de transport de model „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX (f.d. 23-24 v. 1);
corp delict - registrul de evidență a coletelor transportate cu mijlocul de transport de
model „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX (f.d. 25 v. 1); proces-verbal de examinare a
sintetizatorului de model „JT-931” (f.d. 29 v. 1); corp delict - sintetizatorului de
model „JT-931”, în care erau ascunse substanțele narcotice (f.d. 30 v. 1); proces-
verbal de examinare a extrasului din sistemul informațional al Poliției de Frontieră
nr. 12 din 15.01.2016 (f.d. 34-35 v. 1); extrasul din sistemul informațional al Poliției de
Frontieră nr. 12 din 1.2016, referitor la înregistrarea lui Vasicichin Serghei (f.d. 36 v.
1); proces-verbal de examinare a extrasului din sistemul informațional al Poliției de
frontieră nr. 13 din 18.01.2016 (f.d. 37-38 v. 1); extrasul din sistemul informațional al
Poliției de Frontieră nr. 13 din 18.01.2016 (f.d. 39 v. 1); proces-verbal de examinare a
descifrărilor convorbirilor de intrare/ieșire efectuate prin intermediul telefoanelor
mobile cu numerele xxxxx, xxxxx și xxxxx (f.d. 70-72 v. 1); proces-verbal de
examinare a informației privind identitatea abonatului cu numărul xxxxx, ridicată la
03.11.2015 de la compania de telecomunicații „Moldcell” SA (f.d. 84-85 v. 1);
informația privind identitatea abonatului cu numărul xxxxx (f.d. 86. v. 1); proces-
verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice, purtate în
perioada 30.10.2015-29.11.2015 prin intermediul telefonului mobil cu numărul
cartelei SIM xxxxx (f.d. 95-102 v. 1); proces-verbal privind interceptarea și
înregistrarea comunicărilor telefonice, purtate în perioada 18.11.2015-18.12.2015 prin
intermediul telefonului mobil cu numărul cartelei SIM xxxxx, utilizat de către Cara
Serghei și stenograma convorbirilor telefonice, din conținutul cărora reiese că acesta
practica activitatea de cultivare a marijuanei (f.d. 120, 124-125 v. 1); proces-verbal de
consemnarea a măsurii speciale de investigație - urmărirea vizuală a sintetizatorului
de model „JT-931” (f.d. 131 v. 1); proces-verbal de percheziție, efectuată la domiciliul
lui Cara Serghei pe adresa or. Xxxxx, str. Xxxxx(f.d. 138-140 v. 1); proces-verbal de
examinare a obiectelor depistate și ridicate în cadrul percheziției la domiciliul lui
Cara Serghei, pe adresa or. Xxxxx str. Xxxxx(f.d. 141, 143 v. 1); corpuri delicte -
telefon mobil de model „Nokia”, telefon mobil de model „Samsung” numărul IMEI
351913036784816 și cartela SIM cu numărul xxxxx (f.d. 144 v. 1); raport de expertiză
nr. 9868 din 30.10.2015, întocmit de către experții Centrului tehnico-criminalistic si
expertize judiciare al IGP al MAI (f.d. 153-156 v. 1); corpuri delicte - șapte pachete
din polietilenă cu marijuana, care se atribuie la substanțe narcotice, cu cantitatea de
1.488,09 grame (f.d. 158 v. 1); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după
fotografie din 02.12.2015 (f.d. 13-15 v. 2); proces-verbal de recunoaștere a persoanei
după fotografie din 02.12.2015 (f.d. 16-18 v. 2).
Urmare a probelor menționate supra, instanța de apel a conchis, că vina
inculpatului a fost demonstrată pe deplin, declarațiile martorilor coroborând cu
celelalte probe prezentate de partea acuzării, neexistând divergențe între cele
4
declarate de aceștia la urmărirea penală și în cadrul judecării cauzei în instanțele de
fond, mai mult inculpatul în cadrul instanței de apel și-a recunoscut vina parțial și
anume a recunoscut faptul păstrării masei de marijuana menționată și anexată ca
corp delict la prezenta cauză penală, cât și tentativa de contrabanda a acestei
substanțe narcotice, ultimul negând doar faptul transmiterii altei persoane în Marea
Britanie. Însă, instanța de apel a notat, că versiunea inculpatului, precum că tot el
urma să primească această substanță narcotică în Marea Britanie nu a fost reținută,
deoarece este una declarativă și nebazată pe careva probe, iar din declarațiile
martorilor Alexandrov Victor și Bîtca Viorel, după ce a fost reținut sintetizatorul și
găsită substanța narcotică, s-a întreprins măsuri de investigare pe o durată
îndelungată pentru a depista persoana care a transmis acest colet. Prin urmare, s-a
considerat de către instanța de apel, că prin criticile referitoare la aprecierea probelor
de către instanța de judecată este exprimată doar opinia subiectivă a apelantului,
care nu are suport temeinic.
Nu au fost reținute de către instanța de apel nici alegațiile, precum că
inculpatului i-a fost încălcat dreptul la translator, care nu cunoaște limba de stat,
deoarece reieșind din materialele cauzei ultimul în cadrul ședințelor de judecată în
prima instanță s-a prezentat doar o singură dată la 21.06.2016, unde conform
procesului verbal a fost prezent interpretul Irina Rusu, care a fost avertizată cu
răspunderea penală, conform art. 312 Cod penal, pentru traducere intenționat
incorectă, contra semnătură.
Referitor la criticile apelantului ce vizează dezacordul cu judecarea cauzei în
prima instanță în lipsa inculpatului, fiind încălcat principiul contradictorialității,
instanța de apel a menționat, că inculpatul avea cunoștință de derularea procesului
penal cel vizează, iar instanța de fond a asigurat prezența acestuia la ședințele de
judecată și ca urmare a avut posibilitatea să-și exercite dreptul la apărare. Mai mult
ca atât, inculpatul a fost reprezentat de către un apărător pe tot parcursul examinării
cauzei în prima instanță, care a reprezentat interesele inculpatului, iar ultimul nu a
înaintat nici un argument în favoarea faptului că apărarea lui, deși asigurată de un
avocat numit din oficiu, nu a fost adecvată. Astfel, din 10 ședințe de judecată
inculpatul a refuzat să se prezinte la 9, ca urmare prima instanță în mod judicios a
considerat, că refuzul acestuia de a se prezenta în instanța de judecată îi este
imputabilă, nefiind încălcat principiul contradictorialității și dreptul la un proces
echitabil. Prin urmare, învederând prevederile art. 321 alin. (2) pct. 2) Cod de
procedură penală, în opinia instanței de apel, prima instanță corect a conchis, că
Cara S. a renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în fața
instanței, refuzând de a fi escortat la ședințele de judecată, iar la materialele cauzei
este anexată și cererea acestuia prin care solicită ca următoarele ședințe să fie
petrecute în lipsa sa.
De asemenea, instanța de apel nu a reținut temeiuri de a interveni în hotărârea
primei instanțe în partea stabilirii pedepsei inculpatului, deoarece la numirea
categoriei și cuantumul pedepsei s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și
5
personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o sancțiune corectă,
echitabilă și legală.
Hotărârile instanțelor de fond sunt atacate cu recurs ordinar de către
inculpat, prin care solicită casarea acestora și clarificarea tuturor circumstanțelor
cauzei, deoarece nu a săvârșit infracțiunile imputate.
În motivarea recursului autorul invocă:
- declarațiile martorului, Malîșeva O., cu care a fost în relații de concubinaj și
împreună au 2 copii minori, sunt mincinoase, deoarece anterior condamnării au
desfăcut relațiile și le-a făcut din răutate, obidă și dorința de a-l pedepsi și care nu
pot fi confirmate de nimeni. Însuși inspectorul de sector a verificat conținutul
plantelor crescute și s-a convins că sunt plante de harbuz;
- de menționat este acel fapt, că inițial a comunicat numărul de telefon mobil,
pe care îl folosește mai bine de 5 ani, ceea ce confirmă că nu avea intenția de a se
eschiva;
- când a adus sintetizatorul, acesta a fost verificat și examinat de către Bîtcă V.
care s-a convins că lucrează, respectiv nu au fost depistate substanțe narcotice, iar
cum au ajuns în instrument acestea nu poate explica. Faptul, că inițial în
instrumentul muzical nu erau substanțe narcotice, se confirmă și prin declarațiile
șoferului care a transportat coletele și care a indicat că la vama Leușeni acestea au
fost verificate și nu s-au depistat substanțe narcotice;
- când a fost telefonat să-și ia înapoi coletul, nici persoana responsabilă și nici
cea care i l-a restituit nu i-au comunicat că erau substanțe narcotice, în cele din urmă
el totuși i-a expediat instrumentul muzical lui Vasicichin Serghei;
- nu și-a expus poziția sa, deoarece avea retrăiri pentru cele întâmplate, în plus a
fost decăzut de drepturile părintești de către Malîșeva O., care i-a distrus și actele
sale, astfel a fost în situație de stres și a avut nevoie de asistență psihologică pentru a
conștientiza despre necesitatea apărării drepturilor sale.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,
solicitând inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece autorul își
motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, ceea ce
nu este temei pentru recurs în sensul prevederilor art. 427 Cod de procedură penală
și echivalează cu nemotivarea recursului.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind
vădit neîntemeiat din următoarele considerente:
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs
sânt vădit neîntemeiate.
6
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel.
Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept
material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Colegiul penal lecturând textul recursului menționează, că recurentul nu a
invocat nici un temei de casare prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală, însă
din textul acestuia se reține că inculpatul pledează nevinovat, deoarece nu cunoaște
cum au ajuns substanțele narcotice în instrumentul muzical expediat în Marea
Britanie, astfel semnalând cazul pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427
Cod de procedură penală, unde este stipulat că hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
De menționat este și acel fapt că, din conținutul recursului declarat, inclusiv și
argumentele specificate în pct. 6 al prezentei decizii, Colegiul atestă că majoritatea
criticilor se referă la dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor administrate
în prezenta speță, de către prima instanță și cea de apel, însă aprecierea probelor ține
de examinarea cauzei în fapt și în drept, de către instanțele de fond, iar dezacordul
părților în acest sens nu constituie temei pentru desființarea unei hotărâri
judecătorești și temei pentru recurs, deoarece nu este prevăzut în alin. (1) art. 427
Cod de procedură penală.
În același context, în vederea respingerii argumentelor din recurs invocate de
inculpat privitor la chestiunea de apreciere a probelor, Colegiul relevă că la etapa
judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o apreciere
materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de
către instanțele de judecată ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al
instanțelor de fond. Deci, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la
presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor
elemente faptice, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de prima
instanță și cea de apel, corectitudinea condamnării inculpatului, Cara S., pentru
săvârșirea infracțiunilor imputate.
Verificând criticile invocate de către recurent, în sensul că nu a săvârșit
infracțiunile imputate, prin prisma probatoriul administrat în cauză, Colegiul le
consideră ca neîntemeiate.
Astfel, potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, la judecarea
cauzei în ordine de apel, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, respectiv
poate administra, la cererea părților orice probe noi și poate da o nouă apreciere
probelor din dosar.
Colegiul penal reține, că instanța de apel judecând cauza și verificând
suplimentar probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată
7
în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor, iar la adoptarea soluției
de respingere ca nefondat a apelului declarat de către apărătorul inculpatului, cu
menținerea sentinței atacate fără modificări, a respectat prevederile legale, adoptând
o hotărâre întemeiată legal, pe care a argumentat-o prin faptul, că din declarațiile
martorilor și din probele materiale prezentate în cauză, cert se demonstrează
comiterea de către inculpat a infracțiunilor imputate, probe ce sânt descrise
amănunțit în hotărârea judecătorească (f.d. 122-129 v. 3).
Mai mult ca atât, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel,
inculpatul a recunoscut vina parțial, declarând la întrebarea apărătorului, că a
ascuns marijuana pentru a fi transmisă în or. Londra, unde urma a fi consumată de
el, susținând că recunoaște vina pe capătul de contrabandă și păstrarea substanțelor
narcotice. Totodată, nefiind de acord cu învinuirea în partea, că infracțiunea a fost
comisă de mai multe persoane, el acționând singur și a expediat substanța narcotică
pentru a fi întâlnită de către el însuși în or. Londra, unde trebuia să plece cu avionul.
La fel, nu a fost de acord cu faptul că a fost învinuit de faptul că el crește cânepă (f.d.
108 v. 3).
În conformitate cu art. 93 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, în calitate de
probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate inclusiv prin
intermediul declarațiilor inculpatului. Respectiv, cele declarate de către inculpat în
cadrul ședinței de judecată în instanța de apel în prezența apărătorului său,
coroborează cu declarațiile martorilor audiați în prima instanță și materialele
dosarului nominalizate inclusiv la pct. 5 al prezentei decizii, din care rezultă, că
anume Cara S., care s-a prezentat sub un alt nume de familie la garajul firmei, ce
transportă colete în or. Londra, a lăsat un instrument muzical, în care a ascuns
substanțele narcotice, pentru a fi expediate în Marea Britanie, însă care au fost în cele
din urmă depistate de către colaboratorii vamali, din care motiv infracțiunea de
contrabandă a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari nu a fost realizată
din motive independente de voința inculpatului. Totodată, din declarațiile date în
ședința instanței de apel, rezultă că acțiunile acestuia au constat în cel puțin două
modalități alternative a laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4)
Cod penal și anume păstrarea și expedierea substanțelor narcotice în proporții
deosebit de mari. Cât privește scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice acesta
este evident din însăși fapta prejudiciabilă săvârșită de inculpatul, Cara S., dat fiind
faptul că drogurile ascunse în instrumentul muzical și expediate în Marea Britanie,
urmau să intre în stăpânirea altor persoane ce nu au fost identificate de organul de
urmărire penală.
Prin urmare, versiunea inițială a inculpatului, precum că substanțele narcotice
urmau să ajungă tot în posesia lui, după venirea cu avionul în Londra, nu a fost
confirmată prin careva probe ce ar dovedi că acesta urma să se deplaseze în Marea
Britanie sau că avea rezervare de zbor, fiind doar o ipoteză declarativă. Faptul, că
după câteva zile de la transmiterea coletului ce urma să ajungă în Londra, inculpatul
se afla în R. Moldova, încă odată indică la aceea că substanțele narcotice expediate
prin colet și ascunse în instrumentul muzical, urmau să intre în posesia altor
8
persoane, care trebuiau să achite la primire pentru transportarea coletului, indicând
și numărul de telefon a destinatarului, respectiv aceste acțiuni reprezintă și
modalitatea de înstrăinare prevăzută în latura obiectivă a infracțiunii imputate lui
Cara S. și prevăzută de art. 2171 alin. (4) Cod penal.
Referitor la argumentul invocat de recurent, precum că sunt mincinoase
declarațiile martorului, Malîșeva O., care a indicat că acesta a cultivat substanțe
narcotice, Colegiul penal îl consideră ca irelevant, deoarece reieșind din rechizitoriu
inculpatul nu a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin. (4)
lit. d) Cod penal, prin modalitatea de cultivarea a plantelor ce conțin droguri,
acestuia fiindu-i imputate modalitățile de săvârșire a faptei penale prin păstrare și
expediere a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, în scop de
înstrăinare.
La fel, Colegiul penal consideră nefondate alegațiile inculpatului, precum că a
indicat numărul său de telefon la momentul predării coletului, ceea ce denotă că nu
a avut intenția de a se eschiva, însă din lucrările cauzei și anume declarațiile
martorului Bîtcă V., se reține că de numărul de telefon notat în rubrica expeditorului
din registrului coletelor, era utilizat de fapt de mama inculpatului. Mai mult ca atât,
inculpatul la momentul prezentării coletului la sediul firmei de transport unde
activa martorul, Bîtcă V., nu s-a prezentat cu numele său de familie, dar a indicat
numele de familie „Vasicichin”, ceea ce denotă că inculpatul nu avea intenții de bună
credință la transmiterea coletului și acționa în așa mod pentru a îngreuna
identificarea expeditorului, fapt ce rezultă și din acțiunile acestuia la returnarea
coletului, acționând prin persoane interpuse și anume șofer de taxi, pentru a prelua
coletul, evitând astfel să se prezinte personal la sediul firmei de expediere, pentru a
nu se supune riscului de a fi identificat și reținut.
Nu pot fi reținute criticile inculpatului indicate în recurs, precum că persoana ce
prelua coletele și anume Bîtcă V., a verificat instrumentul muzical expediat în
Londra și nu a depistat careva substanțe narcotice, deoarece reieșind din declarațiile
ultimului acesta a verificat doar conținutul coletului, însă nu a demontat
instrumentul, în interiorul căruia erau ascunse drogurile, acestea fiind depistate doar
la scanarea coletului de către autoritățile vamale și dezasamblarea sintetizatorului.
Totodată, instanța de recurs relevă, că argumentele inculpatului invocate în
recurs, referitor la nevinovăția sa în comiterea infracțiunilor imputate, au fost obiect
de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat
minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor părții apărării, pe care
Colegiul le însușește.
Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat
concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-au dat o apreciere
justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere
al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind
cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.
Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu se
constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea
9
faptelor criminale imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor
infracțiunilor prevăzute de art. 217-1 alin. (4) lit. d), art. art. 27, 248 alin. (5) lit. b), d)
Cod penal și în cele din urmă temeiul pentru recurs semnalat și stipulat la pct. 8)
alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea.
În virtutea considerentelor expuse mai sus, constatând că în cauză există o
concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de
instanțele de fond în privința inculpatului, nefiind identificată de instanța de recurs
vre-o eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârilor
judecătorești atacate, Colegiul penal consideră ca fiind vădit neîntemeiate criticile
formulate de către recurent în recursul ordinar deferit spre examinare.
Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, acesta urmează a fi
declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, de către inculpatul Cara Serghei
Xxxxx, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia pronunțată integral la data de 14 februarie 2018.
Președinte Gordilă Nicolae
Judecător Covalenco Elena
Judecător Diaconu Iurie
10