ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 14.02.2018

1ra-150/2018 — art. 217-1 alin. 4 lit. d; 27, 248 alin. 5 lit. b,d CP

HOTĂRÂRE
14.02.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 217-1 alin. 4 lit. d; 27, 248 alin. 5 lit. b,d CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 8 CPP
Citează această cauză
1ra-150/2018 — art. 217-1 alin. 4 lit. d; 27, 248 alin. 5 lit. b,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-150/2018

17 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017 și a

sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 15 iulie 2016, declarat de către

inculpatul

Cara Serghei Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat or. Xxxxx, str. Xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Serghei Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 217-1 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul

farmaceutic pe un termen de 5 ani;

- art. art. 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, i-

a fost stabilită pedeapsă definitivă 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de

tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul farmaceutic

pe un termen de 5 ani.

În baza art. 85 Cod penal, a fost adăugat în întregime la pedeapsa aplicată

prin nouă sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința

Judecătoriei Anenii Noi din 01 decembrie 2015, în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal

și anume amenda în mărime de 412 unități convenționale, cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, numindu-i pedeapsă

definitivă 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a exercita activitate în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani și

1

amendă în mărime de 412 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

În temeiul art. 106 Cod penal a fost dispus confiscării cu trecerea forțată și

gratuită, în proprietatea statului a sintezatorului de model „JT-931”, telefonul

mobil de model „Nokia”, telefon mobil de model „Samsung” cu numărul IMEI

351913036784816 și cartela SIM cu numărul xxxxx, ca obiecte folosite la comiterea

infracțiunii.

împreună cu alte persoane, urmărind scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a substanțelor narcotice pentru a fi înstrăinate terțelor persoane,

pe parcursul unei perioade nedeterminate de timp, nedispunând de autorizație

corespunzătoare, a intrat în posesia a 1.488,09 gr. de marijuana, care potrivit

Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor

narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic

ilicit, precum și cantitățile acestora, se atribuie la categoria substanțelor narcotice în

proporții deosebit de mari, pe care le-a păstrat asupra sa până la 27.10.2015, când,

sub pretextul transmiterii unui colet neînsoțit în Marea Britanie, aflându-se la garajul

amplasat pe str. Ștefan Luchian 1 din mun. Chișinău, i-a transmis lui Bîtca Viorel un

sintetizator în care a ascuns substanțele narcotice, pentru ca acesta să-l transporte

unor persoane necunoscute în Marea Britanie cu mijlocul de transport de model

„Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX.

Tot el, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte persoane, urmărind

scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor

narcotice pentru a fi înstrăinate terțelor persoane, după ce pe parcursul unei

perioade nedeterminate de timp a intrat în posesia a 1.488,09 gr. de marijuana, care

potrivii Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, se atribuie la categoria

substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, a plasat substanțele narcotice în

șapte pachete din polietilenă sigilate cu bandă adezivă, pe care le-a ascuns într-un

sintetizator de model „JT-93”. În continuarea acțiunilor criminale, sub pretextul

transmiterii unui colet neînsoțit în Marea Britanie, la 27.10.2015, Cara Serghei, s-a

deplasat la garajul amplasat pe str. Ștefan Luchian, 1 din mun. Chișinău, unde i-a

transmis lui Bîtca Viorel sintetizatorul în care erau ascunse substanțele narcotice,

pentru ca acesta să-l transporte unor persoane recunoscute în Marea Britanie cu

mijlocul de transport de model „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX, condus de

Alexandrov Victor. La data de 29.10.2015, orele 01.46, în zona de control vamal a

Postului Vamal Cahul-Oancea s-a prezentat mijlocul de transport de model

„Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX, condus de Alexandrov Victor, care se deplasa

din Republica Moldova în Marea Britanie transportând colete neînsoțite, iar în urma

efectuării controlului fizic detaliat a mijlocului de transport, de către colaboratorii

Serviciului Vamal a fost depistat sintetizatorul de model „JT-93”, în care se aflau cele

șapte pachete cu marijuana, care aparțineau lui Cara Serghei.

2

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

faptele inculpatului Cara S. au fost calificate de drept în baza art. 217-1 alin. (4) lit. d)

Cod penal – păstrarea și expedierea de substanțe narcotice, în proporții deosebit de mari,

săvârșite în scop de înstrăinare, de mai multe persoane, precum și în baza art. art. 27, 248

alin. (5) lit. b), d) Cod penal și anume –tentativă de contrabandă, adică acțiuni intenționate

îndreptate spre trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice

în proporții deosebit de mari, tăinuindu-le de control vamal, prin ascundere în locuri special

pregătite sau adaptate în acest scop și declarare neautentică în documentele vamale, săvârșită

de mai multe persoane, acțiuni care din cauze independente de voința făptuitorului nu și-au

produs efectul fiind curmate de reprezentanții organelor de drept.

inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care

ultimul să fie achitat.

În motivarea apelului a invocat:

- atât de organul de urmărire penală, cât și de către prima instanță nu a fost

dovedită vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, fiind constatate

doar circumstanțele expuse în învinuire legate de transportarea unui colet în Marea

Britanie, nefiind stabilită cu certitudine proveniența acestui colet;

- procesele verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie, urmează a fi

apreciate critic de către instanța de judecată, deoarece nu era necesitatea efectuării

acestei acțiuni procesuale, din motiv că persoana bănuită era deja reținută și astfel

veridicitatea acestor procese verbale este pusă la îndoială;

- la examinarea cauzei penale în prima instanță, au fost grav încălcate drepturile

inculpatului la apărare, precum și dreptul la translator, deoarece ultimul nu posedă

limba de stat;

- instanța de judecată a dispus ilegal examinarea cauzei penale în lipsa

inculpatului în conformitate cu art. 321 alin. (2) pct. 2 Cod penal, deoarece în

ședințele de judecată, Cara S., s-a prezentat doar o singură dată la 21.06.2016, la care

nu a făcut declarații până la această ședință și după această dată refuzând escortarea

din penitenciar din motive personale, de asemenea ulterior declarând că motivul

este că nu este avocatul său, iar instanței de judecată a refuzat să numească familia

avocatului pentru a fi chemat în de judecată, astfel acesta nu a avut posibilitatea să

discute cu un avocat ales de el pentru a fi audiat.

fost respins apelul declarat și menținută sentința.

suplimentare a probelor administrate în prezenta cauză penală pe care apreciindu-le

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în

ansamblul lor din punct de vedere al coroborării lor, a constatat că prima instanță a

stabilit corect starea de fapt și acțiunile inculpatului, ce au fost încadrate just în baza

art. 217-1 alin. (4) lit. d) Cod penal și art. art. 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal.

Deși, inculpatul în cadrul ședinței instanței de apel și-a recunoscut vina parțial,

aceasta se dovedește pe deplin prin declarațiile martorilor Țurcanu I., Rusu A.,

3

Alexandrov V., Bîtcă V., Malîșeva O., Ghilan E., precum și materialele dosarului

cum ar fi: act de control fizic vamal nr. 120 din 29.10.2015 și procesul-verbal de

reținere a mărfurilor, și obiectelor aflate sub control vamal din 29.10.2015 (f.d. 13-15

v. 1); proces-verbal de examinare a registrului de evidență a coletelor transportate cu

mijlocul de transport de model „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX (f.d. 23-24 v. 1);

corp delict - registrul de evidență a coletelor transportate cu mijlocul de transport de

model „Mercedes Sprinter” cu n/î XXXXX (f.d. 25 v. 1); proces-verbal de examinare a

sintetizatorului de model „JT-931” (f.d. 29 v. 1); corp delict - sintetizatorului de

model „JT-931”, în care erau ascunse substanțele narcotice (f.d. 30 v. 1); proces-

verbal de examinare a extrasului din sistemul informațional al Poliției de Frontieră

nr. 12 din 15.01.2016 (f.d. 34-35 v. 1); extrasul din sistemul informațional al Poliției de

Frontieră nr. 12 din 1.2016, referitor la înregistrarea lui Vasicichin Serghei (f.d. 36 v.

1); proces-verbal de examinare a extrasului din sistemul informațional al Poliției de

frontieră nr. 13 din 18.01.2016 (f.d. 37-38 v. 1); extrasul din sistemul informațional al

Poliției de Frontieră nr. 13 din 18.01.2016 (f.d. 39 v. 1); proces-verbal de examinare a

descifrărilor convorbirilor de intrare/ieșire efectuate prin intermediul telefoanelor

mobile cu numerele xxxxx, xxxxx și xxxxx (f.d. 70-72 v. 1); proces-verbal de

examinare a informației privind identitatea abonatului cu numărul xxxxx, ridicată la

03.11.2015 de la compania de telecomunicații „Moldcell” SA (f.d. 84-85 v. 1);

informația privind identitatea abonatului cu numărul xxxxx (f.d. 86. v. 1); proces-

verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice, purtate în

perioada 30.10.2015-29.11.2015 prin intermediul telefonului mobil cu numărul

cartelei SIM xxxxx (f.d. 95-102 v. 1); proces-verbal privind interceptarea și

înregistrarea comunicărilor telefonice, purtate în perioada 18.11.2015-18.12.2015 prin

intermediul telefonului mobil cu numărul cartelei SIM xxxxx, utilizat de către Cara

Serghei și stenograma convorbirilor telefonice, din conținutul cărora reiese că acesta

practica activitatea de cultivare a marijuanei (f.d. 120, 124-125 v. 1); proces-verbal de

consemnarea a măsurii speciale de investigație - urmărirea vizuală a sintetizatorului

de model „JT-931” (f.d. 131 v. 1); proces-verbal de percheziție, efectuată la domiciliul

lui Cara Serghei pe adresa or. Xxxxx, str. Xxxxx(f.d. 138-140 v. 1); proces-verbal de

examinare a obiectelor depistate și ridicate în cadrul percheziției la domiciliul lui

Cara Serghei, pe adresa or. Xxxxx str. Xxxxx(f.d. 141, 143 v. 1); corpuri delicte -

telefon mobil de model „Nokia”, telefon mobil de model „Samsung” numărul IMEI

351913036784816 și cartela SIM cu numărul xxxxx (f.d. 144 v. 1); raport de expertiză

nr. 9868 din 30.10.2015, întocmit de către experții Centrului tehnico-criminalistic si

expertize judiciare al IGP al MAI (f.d. 153-156 v. 1); corpuri delicte - șapte pachete

din polietilenă cu marijuana, care se atribuie la substanțe narcotice, cu cantitatea de

1.488,09 grame (f.d. 158 v. 1); proces-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie din 02.12.2015 (f.d. 13-15 v. 2); proces-verbal de recunoaștere a persoanei

după fotografie din 02.12.2015 (f.d. 16-18 v. 2).

Urmare a probelor menționate supra, instanța de apel a conchis, că vina

inculpatului a fost demonstrată pe deplin, declarațiile martorilor coroborând cu

celelalte probe prezentate de partea acuzării, neexistând divergențe între cele

4

declarate de aceștia la urmărirea penală și în cadrul judecării cauzei în instanțele de

fond, mai mult inculpatul în cadrul instanței de apel și-a recunoscut vina parțial și

anume a recunoscut faptul păstrării masei de marijuana menționată și anexată ca

corp delict la prezenta cauză penală, cât și tentativa de contrabanda a acestei

substanțe narcotice, ultimul negând doar faptul transmiterii altei persoane în Marea

Britanie. Însă, instanța de apel a notat, că versiunea inculpatului, precum că tot el

urma să primească această substanță narcotică în Marea Britanie nu a fost reținută,

deoarece este una declarativă și nebazată pe careva probe, iar din declarațiile

martorilor Alexandrov Victor și Bîtca Viorel, după ce a fost reținut sintetizatorul și

găsită substanța narcotică, s-a întreprins măsuri de investigare pe o durată

îndelungată pentru a depista persoana care a transmis acest colet. Prin urmare, s-a

considerat de către instanța de apel, că prin criticile referitoare la aprecierea probelor

de către instanța de judecată este exprimată doar opinia subiectivă a apelantului,

care nu are suport temeinic.

Nu au fost reținute de către instanța de apel nici alegațiile, precum că

inculpatului i-a fost încălcat dreptul la translator, care nu cunoaște limba de stat,

deoarece reieșind din materialele cauzei ultimul în cadrul ședințelor de judecată în

prima instanță s-a prezentat doar o singură dată la 21.06.2016, unde conform

procesului verbal a fost prezent interpretul Irina Rusu, care a fost avertizată cu

răspunderea penală, conform art. 312 Cod penal, pentru traducere intenționat

incorectă, contra semnătură.

Referitor la criticile apelantului ce vizează dezacordul cu judecarea cauzei în

prima instanță în lipsa inculpatului, fiind încălcat principiul contradictorialității,

instanța de apel a menționat, că inculpatul avea cunoștință de derularea procesului

penal cel vizează, iar instanța de fond a asigurat prezența acestuia la ședințele de

judecată și ca urmare a avut posibilitatea să-și exercite dreptul la apărare. Mai mult

ca atât, inculpatul a fost reprezentat de către un apărător pe tot parcursul examinării

cauzei în prima instanță, care a reprezentat interesele inculpatului, iar ultimul nu a

înaintat nici un argument în favoarea faptului că apărarea lui, deși asigurată de un

avocat numit din oficiu, nu a fost adecvată. Astfel, din 10 ședințe de judecată

inculpatul a refuzat să se prezinte la 9, ca urmare prima instanță în mod judicios a

considerat, că refuzul acestuia de a se prezenta în instanța de judecată îi este

imputabilă, nefiind încălcat principiul contradictorialității și dreptul la un proces

echitabil. Prin urmare, învederând prevederile art. 321 alin. (2) pct. 2) Cod de

procedură penală, în opinia instanței de apel, prima instanță corect a conchis, că

Cara S. a renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în fața

instanței, refuzând de a fi escortat la ședințele de judecată, iar la materialele cauzei

este anexată și cererea acestuia prin care solicită ca următoarele ședințe să fie

petrecute în lipsa sa.

De asemenea, instanța de apel nu a reținut temeiuri de a interveni în hotărârea

primei instanțe în partea stabilirii pedepsei inculpatului, deoarece la numirea

categoriei și cuantumul pedepsei s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și

5

personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o sancțiune corectă,

echitabilă și legală.

inculpat, prin care solicită casarea acestora și clarificarea tuturor circumstanțelor

cauzei, deoarece nu a săvârșit infracțiunile imputate.

În motivarea recursului autorul invocă:

- declarațiile martorului, Malîșeva O., cu care a fost în relații de concubinaj și

împreună au 2 copii minori, sunt mincinoase, deoarece anterior condamnării au

desfăcut relațiile și le-a făcut din răutate, obidă și dorința de a-l pedepsi și care nu

pot fi confirmate de nimeni. Însuși inspectorul de sector a verificat conținutul

plantelor crescute și s-a convins că sunt plante de harbuz;

- de menționat este acel fapt, că inițial a comunicat numărul de telefon mobil,

pe care îl folosește mai bine de 5 ani, ceea ce confirmă că nu avea intenția de a se

eschiva;

- când a adus sintetizatorul, acesta a fost verificat și examinat de către Bîtcă V.

care s-a convins că lucrează, respectiv nu au fost depistate substanțe narcotice, iar

cum au ajuns în instrument acestea nu poate explica. Faptul, că inițial în

instrumentul muzical nu erau substanțe narcotice, se confirmă și prin declarațiile

șoferului care a transportat coletele și care a indicat că la vama Leușeni acestea au

fost verificate și nu s-au depistat substanțe narcotice;

- când a fost telefonat să-și ia înapoi coletul, nici persoana responsabilă și nici

cea care i l-a restituit nu i-au comunicat că erau substanțe narcotice, în cele din urmă

el totuși i-a expediat instrumentul muzical lui Vasicichin Serghei;

- nu și-a expus poziția sa, deoarece avea retrăiri pentru cele întâmplate, în plus a

fost decăzut de drepturile părintești de către Malîșeva O., care i-a distrus și actele

sale, astfel a fost în situație de stres și a avut nevoie de asistență psihologică pentru a

conștientiza despre necesitatea apărării drepturilor sale.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitând inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece autorul își

motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, ceea ce

nu este temei pentru recurs în sensul prevederilor art. 427 Cod de procedură penală

și echivalează cu nemotivarea recursului.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sânt vădit neîntemeiate.

6

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal lecturând textul recursului menționează, că recurentul nu a

invocat nici un temei de casare prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală, însă

din textul acestuia se reține că inculpatul pledează nevinovat, deoarece nu cunoaște

cum au ajuns substanțele narcotice în instrumentul muzical expediat în Marea

Britanie, astfel semnalând cazul pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, unde este stipulat că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

De menționat este și acel fapt că, din conținutul recursului declarat, inclusiv și

argumentele specificate în pct. 6 al prezentei decizii, Colegiul atestă că majoritatea

criticilor se referă la dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor administrate

în prezenta speță, de către prima instanță și cea de apel, însă aprecierea probelor ține

de examinarea cauzei în fapt și în drept, de către instanțele de fond, iar dezacordul

părților în acest sens nu constituie temei pentru desființarea unei hotărâri

judecătorești și temei pentru recurs, deoarece nu este prevăzut în alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală.

În același context, în vederea respingerii argumentelor din recurs invocate de

inculpat privitor la chestiunea de apreciere a probelor, Colegiul relevă că la etapa

judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

către instanțele de judecată ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al

instanțelor de fond. Deci, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de prima

instanță și cea de apel, corectitudinea condamnării inculpatului, Cara S., pentru

săvârșirea infracțiunilor imputate.

Verificând criticile invocate de către recurent, în sensul că nu a săvârșit

infracțiunile imputate, prin prisma probatoriul administrat în cauză, Colegiul le

consideră ca neîntemeiate.

Astfel, potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, la judecarea

cauzei în ordine de apel, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, respectiv

poate administra, la cererea părților orice probe noi și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar.

Colegiul penal reține, că instanța de apel judecând cauza și verificând

suplimentar probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată

7

în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor, iar la adoptarea soluției

de respingere ca nefondat a apelului declarat de către apărătorul inculpatului, cu

menținerea sentinței atacate fără modificări, a respectat prevederile legale, adoptând

o hotărâre întemeiată legal, pe care a argumentat-o prin faptul, că din declarațiile

martorilor și din probele materiale prezentate în cauză, cert se demonstrează

comiterea de către inculpat a infracțiunilor imputate, probe ce sânt descrise

amănunțit în hotărârea judecătorească (f.d. 122-129 v. 3).

Mai mult ca atât, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel,

inculpatul a recunoscut vina parțial, declarând la întrebarea apărătorului, că a

ascuns marijuana pentru a fi transmisă în or. Londra, unde urma a fi consumată de

el, susținând că recunoaște vina pe capătul de contrabandă și păstrarea substanțelor

narcotice. Totodată, nefiind de acord cu învinuirea în partea, că infracțiunea a fost

comisă de mai multe persoane, el acționând singur și a expediat substanța narcotică

pentru a fi întâlnită de către el însuși în or. Londra, unde trebuia să plece cu avionul.

La fel, nu a fost de acord cu faptul că a fost învinuit de faptul că el crește cânepă (f.d.

108 v. 3).

În conformitate cu art. 93 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, în calitate de

probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate inclusiv prin

intermediul declarațiilor inculpatului. Respectiv, cele declarate de către inculpat în

cadrul ședinței de judecată în instanța de apel în prezența apărătorului său,

coroborează cu declarațiile martorilor audiați în prima instanță și materialele

dosarului nominalizate inclusiv la pct. 5 al prezentei decizii, din care rezultă, că

anume Cara S., care s-a prezentat sub un alt nume de familie la garajul firmei, ce

transportă colete în or. Londra, a lăsat un instrument muzical, în care a ascuns

substanțele narcotice, pentru a fi expediate în Marea Britanie, însă care au fost în cele

din urmă depistate de către colaboratorii vamali, din care motiv infracțiunea de

contrabandă a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari nu a fost realizată

din motive independente de voința inculpatului. Totodată, din declarațiile date în

ședința instanței de apel, rezultă că acțiunile acestuia au constat în cel puțin două

modalități alternative a laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4)

Cod penal și anume păstrarea și expedierea substanțelor narcotice în proporții

deosebit de mari. Cât privește scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice acesta

este evident din însăși fapta prejudiciabilă săvârșită de inculpatul, Cara S., dat fiind

faptul că drogurile ascunse în instrumentul muzical și expediate în Marea Britanie,

urmau să intre în stăpânirea altor persoane ce nu au fost identificate de organul de

urmărire penală.

Prin urmare, versiunea inițială a inculpatului, precum că substanțele narcotice

urmau să ajungă tot în posesia lui, după venirea cu avionul în Londra, nu a fost

confirmată prin careva probe ce ar dovedi că acesta urma să se deplaseze în Marea

Britanie sau că avea rezervare de zbor, fiind doar o ipoteză declarativă. Faptul, că

după câteva zile de la transmiterea coletului ce urma să ajungă în Londra, inculpatul

se afla în R. Moldova, încă odată indică la aceea că substanțele narcotice expediate

prin colet și ascunse în instrumentul muzical, urmau să intre în posesia altor

8

persoane, care trebuiau să achite la primire pentru transportarea coletului, indicând

și numărul de telefon a destinatarului, respectiv aceste acțiuni reprezintă și

modalitatea de înstrăinare prevăzută în latura obiectivă a infracțiunii imputate lui

Cara S. și prevăzută de art. 2171 alin. (4) Cod penal.

Referitor la argumentul invocat de recurent, precum că sunt mincinoase

declarațiile martorului, Malîșeva O., care a indicat că acesta a cultivat substanțe

narcotice, Colegiul penal îl consideră ca irelevant, deoarece reieșind din rechizitoriu

inculpatul nu a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal, prin modalitatea de cultivarea a plantelor ce conțin droguri,

acestuia fiindu-i imputate modalitățile de săvârșire a faptei penale prin păstrare și

expediere a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, în scop de

înstrăinare.

La fel, Colegiul penal consideră nefondate alegațiile inculpatului, precum că a

indicat numărul său de telefon la momentul predării coletului, ceea ce denotă că nu

a avut intenția de a se eschiva, însă din lucrările cauzei și anume declarațiile

martorului Bîtcă V., se reține că de numărul de telefon notat în rubrica expeditorului

din registrului coletelor, era utilizat de fapt de mama inculpatului. Mai mult ca atât,

inculpatul la momentul prezentării coletului la sediul firmei de transport unde

activa martorul, Bîtcă V., nu s-a prezentat cu numele său de familie, dar a indicat

numele de familie „Vasicichin”, ceea ce denotă că inculpatul nu avea intenții de bună

credință la transmiterea coletului și acționa în așa mod pentru a îngreuna

identificarea expeditorului, fapt ce rezultă și din acțiunile acestuia la returnarea

coletului, acționând prin persoane interpuse și anume șofer de taxi, pentru a prelua

coletul, evitând astfel să se prezinte personal la sediul firmei de expediere, pentru a

nu se supune riscului de a fi identificat și reținut.

Nu pot fi reținute criticile inculpatului indicate în recurs, precum că persoana ce

prelua coletele și anume Bîtcă V., a verificat instrumentul muzical expediat în

Londra și nu a depistat careva substanțe narcotice, deoarece reieșind din declarațiile

ultimului acesta a verificat doar conținutul coletului, însă nu a demontat

instrumentul, în interiorul căruia erau ascunse drogurile, acestea fiind depistate doar

la scanarea coletului de către autoritățile vamale și dezasamblarea sintetizatorului.

Totodată, instanța de recurs relevă, că argumentele inculpatului invocate în

recurs, referitor la nevinovăția sa în comiterea infracțiunilor imputate, au fost obiect

de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat

minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor părții apărării, pe care

Colegiul le însușește.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-au dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind

cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu se

constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea

9

faptelor criminale imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor

infracțiunilor prevăzute de art. 217-1 alin. (4) lit. d), art. art. 27, 248 alin. (5) lit. b), d)

Cod penal și în cele din urmă temeiul pentru recurs semnalat și stipulat la pct. 8)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea.

În virtutea considerentelor expuse mai sus, constatând că în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de

instanțele de fond în privința inculpatului, nefiind identificată de instanța de recurs

vre-o eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârilor

judecătorești atacate, Colegiul penal consideră ca fiind vădit neîntemeiate criticile

formulate de către recurent în recursul ordinar deferit spre examinare.

Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, acesta urmează a fi

declarat inadmisibil.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, de către inculpatul Cara Serghei

Xxxxx, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 14 februarie 2018.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-07-13
0,95
1ra-998/2017 — art. 186 alin. 2 lit. c,d; 187 alin. 2 lit. d,f CP
Dosarul nr. 1ra-998/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 28 iunie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând admisibi
CSJ 2018-11-07
0,95
1ra-1718/2018 — art. 186 alin. 2 lit. c; 172 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-1718/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 07 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Elena Covalenco, Judecători – Ion Guzun şi Iurie Diaconu, examinând
CSJ 2018-05-02
0,95
1ra-724/2018 — art. 171 alin. 2 lit. b-2; 172 alin. 2 lit. b-2; 201-1 alin. 2 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-724/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 04 aprilie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând admisi
CSJ 2018-07-03
0,95
1ra-887/2018 — art. 42 alin. 2, 46, 217-1 alin. 4 lit. b, d; 248 alin. 5 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-887/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 05 iunie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion judecând, fă
CSJ 2018-01-23
0,95
1ra-1643/2017 — art. 46, 248 alin. 5 lit. d; 217-1 alin. 4 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-1643/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 26 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion judecân
Sursă