1ra-1242/2017 — art. 145 alin. 2 lit. j, art. 201- 1 alin. 1 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 145 alin. 2 lit. j, art. 201- 1 alin. 1 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1242/2017 — art. 145 alin. 2 lit. j, art. 201- 1 alin. 1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul 1ra-1242/2017
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
25 octombrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Ghenadie Nicolaev,
Judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2017,
în cauza penală în privința lui
Cvasniuc Andrei-Cristian XXXXX,
născut la XXXXXX, originar din XXXXXXX, domiciliat până
la reținere XXXXX
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
de la 20 decembrie 2016 - până la 17 februarie 2017 (instanța de
fond);
de la 24 martie 2017 - până la 19 aprilie 2017(instanța de apel);
de la 03 iulie 2017 – până la 25 octombrie 2017 (instanța de
recurs ordinar).
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală
legal executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Drochia din 17 februarie 2017, examinată în baza
probelor administrate la faza de urmărire penală, Cvasniuc Andrei-Cristian a fost
condamnat:
- în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, la 12 ani închisoare;
- în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, la 2 ani închisoare.
În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul
parțial de pedepse, pentru concurs de infracțiuni, definitiv i-a fost stabilită
pedeapsa 13 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.
S-a dispus încasarea de la Cvasniuc Andrei-Cristian în beneficiul statului
suma de 5578 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Cvasniuc
Andrei-Cristian, la 17 octombrie 2016, între orele 1800–2000, fiind în stare de
ebrietate alcoolică, aflându-se în casa unde locuia cu familia sa din XXXXXX,
a agresat-o fizic pe fiica minoră Cvasniuc XXXXX (a.n.XXXXX), cauzându-i
conform raportului de expertiză medico-legală nr. 206D din 26 octombrie 2016,
vătămări corporale ușoare.
1
Tot el, Cvasniuc Andrei-Cristian la 29 octombrie 2016, aproximativ la ora
2030, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în domiciliul socrului său,
XXXXXX din XXXXXXXX, i-a aplicat ultimului multiple lovituri în regiunea
capului cu o bucată din lemn și cu partea metalică a unui topor, cauzându-i potrivit
raportului de expertiză nr. 130 din 09.12.2016 vătămări corporale grave, care au
dus la decesul victimei.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, care a solicitat casarea
sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri cu stabilirea unei pedepse mai blânde,
argumentând că pedeapsa numită este extrem de aspră, la individualizarea căreia
nu s-a ținut cont de faptul că dânsul a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele
comise, iar cauza a fost judecată în baza probelor administrate la faza de urmărire
penală.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2017,
apelul declarat a fost admis, inclusiv din oficiu în temeiul art. 409 alin. (2) Cod de
procedură penală, casată parțial sentința, în partea încasării prejudiciului cauzat,
și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care
acțiunea civilă înaintată de către acuzatorul de stat împotriva lui Cvasniuc Andrei-
Cristian cu privire la încasarea prejudiciului cauzat în sumă de 5 578 lei a fost
respinsă.
În rest sentința a fost menținută.
În motivarea soluției adoptate Colegiul a menționat că, instanța de fond just
a apreciat circumstanțele de fapt și de drept, iar acțiunile inculpatului corect au
fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. j) și 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal,
fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă la individualizarea căreia s-a ținut cont de
prevederile art. 61, 75 Cod penal și 3611 alin. (8) Cod de procedură penală.
De rând cu cele menționate, Colegiul penal a mai reținut, că soluția primei
instanțe privind încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a sumei de
5578 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare este eronată dat fiind faptul că, potrivit art.
143 alin. (1) pct. (2) Cod de procedură penală expertiza se dispune și se efectuează
în mod obligatoriu, pentru constatarea gradului de gravitate și a caracterului
vătămărilor integrității corporale. Totodată, alin. (2) al aceluiași articol prevede, că
plata pentru expertizele judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face
din contul mijloacelor bugetului de stat.
Acestea fiind menționate, instanța de apel a ajuns la concluzia, că sentința
contestată urmează a fi casată în partea dispoziției privind încasarea din contul
inculpatului în beneficiul statului a sumei de 5578 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
2
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, acuzatorul de stat a
contestat-o cu recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia, cu menținerea
sentinței primei instanțe, argumentând că cheltuielile de judecată în sumă de 5578
lei, au fost suportate de către stat pentru efectuarea expertizei medico-legale a
cadavrului în vederea constatării motivelor decesului și pentru efectuarea
expertizei medico-legale psihiatrice pentru constatarea stării psihice a
inculpatului. Consideră, că ținând cont de prevederile art. 229 alin. (1) Cod de
procedură penală aceste cheltuieli urmau a fi încasate din contul inculpatului.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune
inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului
declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să
decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate
în recurs sunt vădit neîntemeiate.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de
recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Recurentul își întemeiază recursul declarat pe temeiul de drept prevăzut de
pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise
de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția.
În esență, însă, recurentul critică decizia instanței de apel în latura civilă a
acesteia, prin care s-a respins acțiunea civilă înaintată de acuzatorul de stat
împotriva lui Cvasniuc Andrei-Cristian cu privire la încasarea cheltuielilor de
judecată în mărime de 5578 lei.
Verificând materialele cauzei în raport cu motivele invocate în cererea de
recurs, Colegiul penal conchide că acestea sunt vădit neîntemeiate din următoarele
considerente.
Recurentul solicită în baza art. 229 Cod de procedură penală, încasarea
3
cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizelor medico-legale nr. 130 din
09.12.2016 în vederea constatării motivelor decesului cet. XXXXX., expertizei
medico-legale nr. 498 din 29.10.2016 pentru depistarea leziunilor corporale la
Cvasniuc Andrei-Cristian și stabilirea caracterului, tipul și localizarea acestora;
expertizei psihiatrico-legale nr. 497a-2016 din 22.11.2016, pentru constatarea stării
psihice a inculpatului; expertizelor medico-legale biologice nr. 732 și 739 din
06 și 07 decembrie 2016, expertiza medico-legale nr. 206D din 26.10.2016 pentru
depistarea leziunilor corporale pe corpul cet. XXXXXX. și stabilirea caracterului și
gravitatea acestora, motivând că cheltuielile pentru efectuarea expertizelor
menționate au fost suportate de către stat , însă, ținând cont de norma de drept sus
menționată acestea urmau a fi încasate din contul inculpatului.
În această ordine de idei, Colegiul penal menționează că argumentele
invocate de către recurent în susținerea solicitării înaintate sunt neîntemeiate,
deoarece art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că expertiza se
dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor
enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu
poate fi stabilit adevărul în cauză (art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală).
Tot aici, Colegiul penal consideră necesar de a face trimitere la prevederile
alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală, care stipulează că plata expertizelor
judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de
stat.
Drept urmare celor invocate, se indică că în cazurile când expertiza a fost
dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la
solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi
achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat.
Astfel, se reține că expertizele medico-legale, psihiatrico-legale și medico-
legale biologice au fost ordonate de către organul de urmărire penală în vederea
constatării motivelor decesului cet. XXXXXX., depistarea leziunilor corporale pe
corpul cet. XXXXXX. și stabilirea caracterului și gravitatea acestora, în urma
săvârșirii infracțiunilor de către inculpatul Cvasniuc A., fiind acțiuni procesuale ce
țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în
sarcina părții acuzării.
În sensul dat, Colegiul penal constată faptul, că cheltuielile suportate în
cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în
comiterea infracțiunilor incriminate, prin numirea efectuării expertizelor judiciare,
4
reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statutului.
Prin urmare, instanța de recurs conchide că Curtea de apel corect a ajuns la
concluzia, de a admite apelul declarat de inculpat din alte motive, casând sentința
contestată doar în latura civilă.
Așadar, în virtutea considerentelor expuse supra, constatând că în cauză
există o concordanță deplină între probele administrate și soluția instanței de apel,
nefiind identificată de instanța de recurs prezența vreunei erori judiciare, care ar
putea servi drept temei de casare a deciziei recurate, Colegiul penal consideră ca
fiind neîntemeiate criticile formulate de către acuzatorul de stat în cererea de
recurs ordinar, respectiv se decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
Circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2017, în cauza penală în privința lui Cvasniuc
Andrei-Cristian, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 octombrie 2017.
Președinte Ghenadie Nicolaev
Judecătorii Constantin Alerguș
Vladimir Timofti
5