1ra-1254/2017 — art. 287 al. 2 lit. b, 264-1 al. 3, 84, 87 CP

1ra-1254/2017 — art. 287 al. 2 lit. b, 264-1 al. 3, 84, 87 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1254/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul

Criclivîi Sergiu în numele inculpatului Luca Igor, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 26 ianuarie 2017 și decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017, în cauza penală în privința lui

Luca Igor XXX, născut la XXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 09.09.2015 pînă la 26.01.2017;

Instanța de apel de la 17.02.2017 pînă la 14.03.2017;

Instanța de recurs de la 04.07.2017 pînă la 27.09.2017.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în

baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 287 alin. (2) lit.

a), b) și 2641 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i în baza acestor legi pedeapsa penală.

- în baza art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal - 2 ani închisoare;

- în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal - amendă în mărime de 600 u.c.,

echivalentul a 12 000 lei cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport

pe o perioadă de 3 ani.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) și art. 87 alin. (2) Cod penal, prin

cumul total a pedepselor stabilindu-i lui Luca Igor pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis și amendă în mărime de 600 u.c echivalentul a 12 000 cu privarea de

dreptul de a conduce mijloacele de transport pe o perioadă de 3 ani, pedepsele

stabilite urmând să se execute separat.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de Moscovici Victoria și încasat de la

Luca Igor în beneficiul lui Moscovici Victoria prejudiciul moral în sumă de 5 000 lei.

30 mai 2015, aproximativ la orele 21:00, împreună cu Iacoban Dan Vadim (în

privința căruia este pronunțată o sentință de condamnare) și încă o persoană

neidentificată de gen masculin, aflându-se pe terasa barului numit „Orion” din satul

Maximovca, raionul Anenii Noi, care este un loc public, fără nici un motiv, din

intenții huliganice, demonstrând o obrăznicie deosebită și o lipsă totală de respect față

de societate, în prezența la mai multe persoane, inițial la numit cu cuvinte

necenzurate, apoi i-a aplicat lovituri pe diferite părți ale corpului lui Catan Denis,

provocându-i dureri fizice. În continuare, continuându-și acțiunile huliganice, le-a

aplicat lovituri lui Catan Mihail și Moscovici Victoria, care au intervenit să curme

acțiunile huliganice și cărora le-au fost cauzate leziuni corporale, lui Catan Mihail

1

fiindu-i cauzate vătămări corporale ușoare sub formă de plagă contuză în regiunea

capului, echimoze și excoriații în regiunea feței, hemoragie în sclera ochiului drept,

iar lui Moscovici Victoria i-a fost cauzate vătămări corporale neînsemnate sub formă

de echimoză la nivelul gâtului și coapsei stângi, excoriație la nivelul regiunii lombare

pe stânga.

Tot el, se învinuiește în aceea că la data de 03 noiembrie 2015, aproximativ la

orele 23:00, conducea automobilul de model „Volkswagen Passat”, cu n/î HTK 735,

pe un drum public din sat. Maximovca, raionul Anenii Noi și fiind prezentat la

spitalul raional Anenii Noi în vederea examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului și stării de ebrietate, a refuzat de a-i fi recoltate probe

biologice sub formă de sânge. în aerul expirat a acestuia s-a depistat o concentrație de

alcool de 0,91 mg/l.

inculpatului Luca Igor, a atacat cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatului

Luca Igor, din motiv că fapta ultimului nu întrunește elementele infracțiunilor

incriminate.

În argumentarea apelului declarat, avocatul Criclivîi Sergiu a invocat

următoarele:

- sentința de condamnare este neîntemeiată;

- instanța de fond nu a dat o apreciere amplă tuturor probelor analizate conform

art. 101 Cod de procedură penală, nu s-a expus asupra argumentelor apărării privind

achitarea persoanei, nu a motivat aplicarea unei pedepse ațâț de aspre; nu a motivat

aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv, neîntemeiat a admis erori

de fapt și drept;

- pe cazul de huliganism nu a fost demonstrată intenția lui Luca Igor de a

săvârșit asemenea acțiuni și nu a dorit survenirea asemenea consecințe în lipsa unui

motiv/scop. Lipsa intenției a săvârșirii infracțiunii de huliganism din partea

inculpatului se mai atestă și prin declarațiile lui Luca Igor, inculpatului Iacoban Dan,

părților vătămate Catan Denis și Moscovici Victoria, martorii acuzării și apărării că,

între Luca Igor și concubinii Catan Denis și Moscovici Victoria pe parcursul a 3 ani

se află în relații de conflict, care au continuat și la 30.05.2015. Prin urmare, conflictul

din 30.05.2015 a izbucnit anume din motivul și acțiunile lui Catan Denis care a venit

în barul „Orion” din s. Maximovca, raionul Anenii Noi unde la o masă stăteau mai

multe persoane, inclusiv Luca Igor și Moscovici Victoria, iar după epuizarea

conflictului Catan Denis a plecat acasă, iar Moscovici Victoria a rămas și în

continuare cu Luca Igor, care mai apoi cu alte persoane, tot în acea seară au plecat la

un alt bar din sat, la discotecă, unde și au dansat împreună. Luca Igor, Catan Denis și

Moscovici Victoria sunt consăteni și sunt cunoscuți, care de mai mult timp sunt în

relații ostile;

- consideră că urmează de a da o apreciere critică declarațiilor părții vătămate

Moscovici Victoria care nu a sesizat organele de poliție despre actul de huliganism,

fiind sesizat numai de către Catan Mihail și Catan Denis, cît și privind latura penală și

latura civilă contradictorie cu declarațiile părților vătămate, constatate inclusiv prin

sentința din 26.01.2017 că ultimii, cît și Moscovici Victoria nu au pretenții față de

Luca Igor;

- pe cazul de refuz al inculpatului a recoltării probelor biologice în vederea

stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei la fel nu a fost demonstrată intenția lui Luca

2

Igor de a săvârși asemenea acțiuni și nu a dorit survenirea asemenea consecințe în

lipsa unui motiv/scop. Dar, se demonstrează inversul că, Luca Igor a dat

consimțământul și a trecut testarea alcoolscopică și nu s-a refuzat de la examenul

medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, fapt ce se confirmă prin

procesul-verbal al examinării medicale nr. 327 din 03.11.2015 pe numele lui Luca

Igor (f.d. 11-12, vol. II), cît și prin declarațiile inculpatului, polițiștilor, ordonanței de

punere sub învinuire, rechizitoriu și sentința din 26.01.2017;

- instanța de fond neîntemeiat a admis erori de fapt și drept în partea motivată a

sentinței din 26.01.2017 și în baza art. 16 Cod penal a calificat infracțiunea prevăzută

de art. 287 alin. (2) Cod penal pe care se învinuiește Luca Igor ca infracțiune gravă,

care urma să fi fost calificată ca infracțiunea mai puțin gravă. Totodată eronat și

contrar normei de drept a art. 77 Cod penal și Hotărîrii Plenului CSJ Cu privire la

unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale nr. 8 din 11.11.2013 pct.

9, instanța de fond nu a putut să recunoscută drept circumstanță agravantă săvârșirea

infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune

similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză, dacă antecedentele

penale au fost stinse sau anulate sau dacă legea a decriminalizat acțiunea comisă în

trecut;

- instanța de fond nu a luat o serie de circumstanțe atenuate și anume: Luca Igor

este o persoană tînără; de unul singur crește și are la întreținere o fiică de 9 anișori;

fiica se bucură de rezultate bune și foarte bune la școala din sat; este consilier în satul

de baștină; este antrenor-profesor cu copii la lupte și fotbal; este apreciat de copii,

consăteni, conducerea satului și a raionului; este caracterizat pozitiv de primăria

satului și școala sportivă raională pentru contribuția sa personală și rezultatele

obținute în lucru; a participat activ la toate acțiunile procesuale și s-a prezentat la

toate ședințele judiciare, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru;

- instanța de fond eronat a indicat ca circumstanță agravantă existența

participației în acțiunile lui Luca Igor, de vreme ce acest element nu a fost indicat de

acuzare în învinuirea adusă, și nici nu s-a constatat pe parcursul examinării judiciare.

2017, a fost admis apelul avocatului Criclivîi Sergiu în numele inculpatului Luca

Igor, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, a casat

parțial sentința atacată în partea condamnării lui Luca Igor, în baza art. 287 alin. (2)

lit. a), b) și art. 84 Cod penal, pronunțând în această parte o nouă hotărâre, după cu

urmează:

Recunoaște culpabil pe Luca Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, în baza căruia a-i stabili pedeapsa penală sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total

al pedepselor, a stabilit lui Luca Igor pedeapsa definitivă sub formă de amendă în

mărime de 600 u.c. sau 12 000 lei și închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea

pedepsei cu închisoarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 87 Cod penal, pedeapsa penală definitivă stabilită lui Luca Igor sub

formă de închisoare pe un termen de 1 an în penitenciar de tip semiînchis și amendă

în mărime de 600 u.c. sau 12 000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe o perioadă de 3 ani, de executat de sine stătător.

3

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

stabilit în mod greșit situația de fapt, dând faptei săvârșite o încadrarea juridică

necorespunzătoare materialului probator administrat.

Analizând declarațiile inculpatului Luca Igor, apreciindu-le, conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor cu celelalte probe, instanța de apel a constatat, că declarațiile

date prezintă o modalitate de apărare date cu scopul de a fi exonerat de răspundere

penală pentru faptele comise, deoarece ele se combat de întreaga sistemă de probe

analizate mai jos, și care integral demonstrează vina lui în comiterea infracțiunii

imputate.

Vinovăția inculpatului Luca Igor în comiterea infracțiunii imputate se confirmă

prin următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice

și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părților vătămate Moscovici Victoria,

Catan Denis, Catan Mihail, declarațiile martorilor Catan Olga, Coțiuba Natalia,

Naumova Tatiana, Cernat Victor.

Referitor la episodul pe art. 2641 alin. (3) Cod penal, vinovăția inculpatului Luca

Igor în comiterea infracțiunii imputate se confirmă prin:declarațiile martorilor Vicol

Eugeniu, Danilescu Alexandru, Cebotari (Ereominco) Violeta, Bostan Vitalie, Țurcan

Alexandru.

Vina inculpatului se mai confirmă prin următoarele materiale ale cauzei penale:

- proces-verbal de consemnare a plângerii verbale din 08 iunie 2015, în baza

căruia Catan Mihail Ion a solicitat organele de poliție să fie atras la răspundere cet.

Luca Igor Tudor și doi prieteni de a acestuia, care la 30.05.2015 în jurul orelor 21 - în

preajma magazinului „Mazanciuc Dumitru” au maltratat fizic fară careva motiv pe

Catan Mihail Ion, pricinuindu-i leziuni corporale și dureri fizice, (f.d. 8, vol. I);

- proces-verbal de consemnare a plîngerii din 09 iunie 2015, în baza căruia

Catan Denis Mihail a solicitat organele de poliție să fie atras la răspundere cet. Luca

Igor Tudor și alte două persoane, care la 30.05.2015 în jurul orelor 21- în preajma

barului „ Orion” din s. Maximovca, r-nul Anenii Noi, au maltratat fizic pe Catan

Denis Mihail, pricinuindu-i dureri fizice, (f.d. 9, vol. I);

- raport despre primirea informației prin telefon privind comiterea unei fapte

ilicite din 31 mai 2015, prin care Urgența sect. Ciocana a comunicat că, la 31 mai

2015 orele 00- în s. Maximovca, Catan Mihail Ion a fost lovit cu o sticlă în cap de

către un consătean, pricinuindu-i comoție cerebrală, plagă contuză în regiunea

occipitală, (f.d. 11, vol. I);

- raportul de constatare medico-legală nr.213 din 01 iunie 2015 și raport de

expertiză medico-legală nr. 079/D din 06 iunie 2015, conform cărora în urma

examinării a cet. Catan Mihail și a înscrisurilor medicale s-a constatat că ultimului i-

a fost provocată o vătămare corporală ușoară (f.d. 15, 20, vol. I);

- raport de constatare medico-legală nr. 2490 din iunie 2015, și raport de

expertiză medico-legală nr. 080/D din 06 iunie 2015, potrivit cărora în urma

examinării a cet. Moscovici Victoria si a înscrisurilor medicale s-a constatat că

ultimului i-a fost provocată vătămare corporală ușoară, (f.d. 24, 29, vol. I);

- cererea lui Catan Mihail prin care solicită să fie recunoscut parte vătămată (f.d.

33, vol. I);

- ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Catan Mihail din

21 iulie 2015 (f.d. 34, vol. I);

4

- cererea lui Catan Denis prin care solicită să fie recunoscut parte vătămată (f.d.

37, vol. I);

- ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Catan Mihail din

21 iulie 2015 (f.d. 38, vol. I);

- cererea lui Moscovici Victoria prin care solicită să fie recunoscută ca parte

vătămată (f.d. 41, vol. I);

- ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Moscovoici

Victoria din 21 iulie 2015 (f.d. 42, vol. I);

- proces-verbal de confruntare din 17 august 2015 între Catan Mihail și Luca

Igor (f.d. 58, vol. I);

- proces-verbal de confruntare din 17 august 2015 între Moscovici Victoria și

Luca Igor (f.d. 59-60, vol. I);

- proces-verbal de confruntare din 17 august 2015 între Catan Denis și Luca Igor

(f.d. 63-64, vol. I);

- sentința de condamnare a complicelui Iacuban Dan pronunțată de Judecătoria

Anenii Noi din 13.11.2015 pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prin care i-a fost

stabilită ultimului pedeapsă sub formă de amenda în mărime de 400 u.c., echivalentul

a 8000 lei (f.d. 249-253, vol. I);

- ordonanța de pornire a urmăririi penale nr. 2015250610 din 13 noiembrie

2015 (f.d. 1, vol. II);

- comunicare despre pornirea urmăririi penale din 13 noiembrie 2015 de către

ofițerul de urmărire penală al SUP a IP Anenii Noi, locotenent de poliție Lozan

Grigorii (f.d. 2, vol. II);

- proces-verbal de constatare a infracțiunii din 09.11.2015 (f.d. 6, vol. II);

- proces-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a

alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr. 327 din 03.11.2015 pe numele lui Luca

Igor Tudor, potrivit căruia acesta a refuzat să-i fie prelevate probe biologice sub

formă de sânge. In aerul expirat a acestuia s-a depistat o concentrație de alcool de

0,91 mg/l. (f.d. 11-12, vol. II);

- proces-verbal din 21.11.2015 de examinare a înregistrărilor video (f.d. 30, vol.

II);

- revendicarea în privința lui Luca Igor (f.d. 84-85, vol. I);

- sentința Judecătoriei Anenii Noi din 12.12.2009 prin care Luca Igor a fost

condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal stabilindu-i pedeapsa penală sub

formă de un an închisoare, cu suspendarea condiționată a pedepsei pe un termen de

probă de 1 an, conform art. 90 Cod penal (f.d. 87, vol. I).

Instanța de apel analizînd cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor în ansamblu, constată cu certitudine că, vinovăția inculpatului în

săvîrșirea infracțiunii de huliganism a fost dovedită pe deplin, însă acțiunile lui au

fost greșit încadrate juridic de către acuzatorul de stat, și ulterior, greșit condamnat de

către prima instanță în baza art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal,

Instanța de apel a constatat că acțiunile urmau a fi încadrate în baza art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal, după semnele calificative: huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei și comise cu obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane.

5

În acest sens, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței

atacate consideră că, instanța de fond eronat a constatat existența calificativului „de

către o persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism” prevăzut la lit. a) alin.

(2) art. 287 Cod penal, or, acest calificativ nu și-a găsit confirmare în materialul

probator administrat.

Instanța de apel a relevat că, huliganismul se consideră săvârșit repetat (lit. a)

alin. (2) art. 287 Cod penal) în cazul comiterii a două sau mai multor infracțiuni de

huliganism cu condiția că persoana nu a fost condamnată pentru vreuna din ele și nu a

expirat termenul de prescripție.

Conform materialelor cauzei penale, inculpatul Luca Igor a fost condamnat prin

sentința Judecătoriei Anenii Noi din 12.12.2009 în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal stabilindu-i pedeapsa penală sub formă de un an închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an, conform art. 90

Cod penal (f.d. 87, vol. I).

În contextul celor relatate supra, instanța de apel a conchis că inculpatului Luca

Igor i se incriminează doar o singură faptă infracțională de huliganism, iar fapta

anterioară incriminată dânsului a fost supusă răspunderii și prin urmare instanța de

fond în mod greșit a constat săvârșirea infracțiunii de huliganism în mod repetat, din

care considerente instanța de apel consideră necesar de a exclude calificativul

prevăzut de lit. a) alin. (2) art. 287 Cod penal incriminat neîntemeiat inculpatului

Luca Igor.

Totodată, prima instanță corect a constatat dovedită pe deplin vinovăția

inculpatului Luca Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod

penal, potrivit elementelor constitutive: refuzul conducătorului mijlocului de transport

de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii

ei.

Verificând argumentele invocate în apelul apărătorului referitor la nevinovăția

inculpatului, precum că în acțiunile inculpatului nu se întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii de huliganism, instanța de apel a ajuns la concluzia că,

acestea sunt nefondate, or la materialele cauzei penale au fost administrate probe

pertinente și concludente prin care se atestă vinovăția lui Luca Igor în săvârșirea

infracțiunii incriminate.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantului precum că, nu a fost

demonstrată intenția lui Luca Igor de a săvârși infracțiunea de huliganism și nu a

dorit survenirea asemenea consecințe în lipsa unui motiv/scop, iar lipsa intenției se

atestă prin declarațiile lui Luca Igor, inculpatului Iacoban Dan, părților vătămate

Catan Denis și Moscovici Victoria, martorii acuzării și apărării, potrivit cărora, Luca

Igor și concubinii Catan Denis și Moscovici Victoria pe parcursul a 3 ani se află în

relații de conflict, care au continuat și la 30.05.2015.

La acest capitol, instanța de apel a atenționat asupra faptului că, acțiunile

făptuitorului, deși săvârșite din motive personale, dar însoțite de încălcări grosolane

ale ordinii publice și care exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, urmează

a fi calificate ca huliganism.

Subsecvent, curtea de apel a menționat că, manifestarea conflictului existent

între părți prin îmbrânceli, loviturile aplicate de către inculpat, precum și utilizarea

cuvintelor necenzurate în adresa părților vătămate într-un loc public, terasa barului

„Orion”, constituie acțiuni care au încălcat grosolan ordinea publică și au exprimat o

6

vădită lipsă de respect față de celelalte persoane prezente la fața locului în momentul

conflictului.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele avocatului precum că

partea vătămată Moscovici Victoria care nu a sesizat organele de poliție despre actul

de huliganism, cît și privind latura penală și latura civilă.

Potrivit materialelor cauzei este prezentă copia cererii înaintate de către

Moscovici Victoria prin care solicită să fie recunoscută în calitate de parte vătămată

pe cauza penală nr. 2015250348 pornită în baza art. 287 alin. (2) Cod penal (f.d. 41,

vol. I).

Faptul că părțile vătămate Catan Mihail și Catan Denis nu au pretenții de ordin

moral sau material față de inculpatul Luca Igor nu generează achitarea ultimului, ci

sunt circumstanțe care sunt luate în considerare de către instanța de judecată la

stabilirea și individualizarea pedepsei penale. Iar partea vătămată Moscovici Victoria

în cadrul examinării cauzei în instanța de fond a înaintat o acțiune civilă (f.d. 22, vol.

III) prin care a solicitat încasarea din contul lui Luca Igor a prejudiciului moral în

sumă de 5 000 lei, acțiune susținută în ședința de judecată.

În urma celor relatate mai sus și din analiza cumulară a probelor, instanța de apel

a conchis că, în acțiunile inculpatului Luca Igor se regăsesc componentele infracțiunii

de huliganism prevăzut de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, vinovăția inculpatului

fiind dovedită pe deplin, în afara oricărui dubiu rezonabil.

Cu referire la episodul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3)

Cod penal, instanța de apel a constatat vina inculpatului Luca Igor dovedită pe

deplin în baza probelor examinate în cadrul ședinței instanței de fond și a instanței

de apel, iar solicitarea apărării privind achitarea inculpatului este nefondată.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (3) lit. b) al Legii privind siguranța

traficului rutier nr. 131 din 07 iunie 2007, conducătorul de autovehicul este obligat:

să se supună, la solicitarea agentului de circulație, procedurii de testare a aerului

expirat și examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării

alcoolemiei ori consumului de droguri și de alte substanțe psihotrope sau de

medicamente cu efecte similare.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantului precum că, nu

a fost demonstrată intenția lui Luca Igor de a săvârși infracțiunea de refuz al

inculpatului a recoltării probelor biologice în vederea stabilirii stării de ebrietate și a

naturii ei și nu a dorit survenirea asemenea consecințe în lipsa unui motiv/scop, dar se

demonstrează inversul că, Luca Igor a dat consimțământul și a trecut testarea

alcoolscopică și nu s-a refuzat de la examenul medical în vederea stabilirii stării de

ebrietate și a naturii ei, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal al examinării

medicale nr. 327 din 03.11.2015, cît și prin declarațiile inculpatului, polițiștilor,

ordonanței de punere sub învinuire, rechizitoriu și sentința din 26.01.2017.

Potrivit conținutului procesului-verbal al examinării medicale de constatare a

faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr. 327 din

03.11.2015 pe numele lui Luca Igor, s-a constatat că în aerul expirat a acestuia s-a

depistat o concentrație de alcool de 0,91 mg/l, totodată, s-a indicat că cetățeanul a

refuzat să-i fie prelevate probe biologice sub formă de sânge (f.d. 11-12, vol. II).

Conform declarațiilor inculpatului Luca Igor, ultimul a recunoscut că în seara de

03 noiembrie 2015 era în stare de ebrietate, iar la propunerea colaboratorilor de

poliție să meargă la instituția medicală din orașul Anenii Noi pentru a trece testul la

7

alcoolemie a refuzat să meargă și să dea analiza de sânge și nu ține minte dacă le-a

explicat motivul refuzului.

Faptul conducerii autovehiculului în stare de ebrietate și refuzul prelevării

probelor biologice sub formă de sânge se confirmă și prin declarațiile martorilor

Vicol Eugeniu, Danilescu Alexandru și Cebotari (Ereominco) Violeta, precum și prin

procesul-verbal de examinare a înregistrărilor video din 21.11.2015 (f.d. 30, vol. II).

În urma celor relatate mai sus, instanța de apel consideră că, particularitățile

împrejurărilor relevate pe caz și enunțate denotă că în acțiunile inculpatului Luca Igor

se regăsesc, în mod rezonabil, elementele infracțiunii prevăzută la art. 2641 alin. (3)

Cod penal.

Instanța de apel, a ținut cont la aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, în

conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75, 76 și 77 Codul penal, de gradul

prejudiciabil și pericolul social al infracțiunii, de persoana inculpatului Luca Igor, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența

pedepsei aplicate asupra vinovatului.

Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșite de către Luca Igor, se atribuie

la categoria infracțiunilor mai puțin grave.

Potrivit art. 61 alin. (2) Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie

să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

La individualizarea pedepsei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, în temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a

ținut cont că, inculpatul Luca Igor a comis o infracțiune din categoria celor mai puțin

grave, de pericolul social al infracțiunii săvârșite, de aspectele săvârșirii infracțiunii,

de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, personalitatea

celui vinovat, la locul de trai se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog

și psiholog nu se află.

La stabilirea pedepsei se constată ca circumstanță atenuantă în temeiul art. 76

Cod penal - prezența copilului minor în familia vinovatului și circumstanță agravantă

în temeiul art. 77 Cod penal - comiterea infracțiunii în stare de ebrietate.

Instanța de apel apreciază ca incorectă și nu reține circumstanța agravantă

invocată de către acuzatorul de stat - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care

anterior a fost condamnat, prevăzută de art. 77 alin. (1) lit. a) Cod penal, or, potrivit

pct. 11 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 16 din 31.05.2004 „Cu

privire la aplicarea în practica judiciară a principiului individualizării pedepsei

penale” nu poate fi recunoscută drept circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii

de către o persoană care anterior a mai săvârșit o infracțiune, dacă antecedentele

penale au fost stinse.

Luând în considerație toate circumstanțele cauzei și anume, personalitatea

inculpatului care se caracterizează pozitiv la locul de trai și la locul de muncă,

antecedente penale stinse, nu se află la evidența medicului narcolog și psiholog, de

prezența circumstanței atenuante și una agravantă, inculpatul nu a recunoscut vina și

nu a conștientizat graviditatea faptelor comise, nu a reparat prejudiciul cauzat părții

vătămate Moscovici Victoria prin infracțiune, de comportamentul inculpatului în

perioada examinării cauzei (maltratând-o pe partea vătămată Moscovici Victoria

pentru că ea a depus plângere la poliție), de influența pedepsei asupra

comportamentului condamnatului, instanța de apel a concluzionat că, realizarea

8

scopului pedepsei penale, precum și, corectarea și reeducarea acestuia este posibilă

doar numindu-i o pedeapsă privativă de libertate în limitele prevăzute de norma

legală.

Reieșind din circumstanțele indicate, instanța de apel a conchis că, restabilirea

echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului Luca Igor, care nu recunoaște

vina în comiterea infracțiunilor incriminate, prezența concursului de infracțiuni,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și

din partea altor persoane, poate avea loc doar prin aplicarea unei pedepse penale în

limitele sancțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, potrivit art. 72 Cod penal.

Pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale

drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă

pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului

și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui

la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte

persoane. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt

ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea

blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea

infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond just a individualizat pedeapsa

penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal în baza art. art. 7,

75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de amendă, care este

una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al

infracțiunii, care se califica ca infracțiune ușoară, de circumstanțele cauzei, de

personalitatea inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de

restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către

inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că

drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale

Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

Astfel, instanța de apel a considerat că soluția adoptată de către prima instanță

își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Luca Igor, or aplicarea

unei pedepse sub formă de amendă penală cu aplicarea pedepsei complementare, ar

duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor concluzii

corecte ce țin de comportamentul său, respectarea odinii publice și siguranța

traficului rutier.

Pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect

față de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea,

din partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-

și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total

al pedepselor, lui Luca Igor de stabilit pedeapsa definitivă sub formă de amendă în

mărime de 600 u.c. sau 12 000 lei și închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea

pedepsei cu închisoarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

9

conduce mijloace de transport pe o perioadă de 3 ani, care urmează a fi executate de

sine stătător în conformitate cu art. 87 Cod penal.

inculpatului Luca Igor, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12)

Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acestora cu

pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința lui Luca Igor, pe motiv că faptele

imputate nu întrunesc elementele componente ale infracțiunilor incriminate.

Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de aprecierea a probelor, examinând

cauza unilateral. Totodată, apărarea mai invocă următoarele:

- instanța nu s-a expus asupra argumentelor apărării privind achitarea

persoanei;

- nu s-a motivat aplicarea unei pedepse atît de aspre;

- nu a motivat aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv;

- neîntemeiat a admis erori de fapt și de drept;

- pe cazul de huliganism, nu a fost demonstrată intenția lui Luca Igor de a

săvîrși asemenea acțiuni și nu a dorit survenirea asemenea consecințe, astfel lipsește

latura subiectivă a infracțiunii, or inculpatul cu părțile vătămate au fost în relații ostile

de mai mult timp;

- instanțele nu au motivat privind posibilitatea aplicării pedepsei nonpriative de

libertate, ori nu s-a luat în considerație precum că inculpatul de unul singur crește și

are la întreținere un copil minor;

- instanțele nu au luat în considerație un șir de circumstanțe atenuante;

- instanța de fond eronat a indicat ca circumstanță agravantă existența

participației în acțiunile inculpatului, pe cînd acest element nu a fost indicat de către

acuzatorul de stat și nici nu s-a constatat pe parcursul examinării cauzei;

- instanțele de fond au emis o eroare de procedură prin care a fost rezolvată

acțiunea civilă, care nu a fost întemeiată pe norme de drept material și procedural.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de Criclivîi

Sergiu în numele inculpatului Luca Igor, prin care a menționat că, este de poziția

respingerii acestui recurs, deoarece instanța de apel s-a pronunțat argumentat și

detailat asupra vinovăției inculpatului. Din textul deciziei rezultă că s-a analizat

obiectiv probele administrate și hotărârea cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția de condamnare și corespunde prevederile art. 414, 417 Cod de procedură

penală.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de prima

instanță și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

10

Reieșind din textul recursului, recurentul critică hotărîrea contestată prin prisma

prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise în cazul cînd: pct. 6) – instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel; pct. 12) - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând motivele indicate în textul recursului, Colegiul penal sesizează că, de

fapt, recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele

inferioare, considerînd că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că

faptele incriminate în actul de învinuire au fost comise de acesta.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a

probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanțele

ierarhic inferioare, de competența cărora este stabilirea stării de fapt. Instanța de

recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze,

atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de

fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această

concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se

constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în

norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar

constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Cît privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, Colegiul

penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de

fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar

pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul

de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real

al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține. Dar,

verificînd probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de

recurent, Colegiul le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatului de

săvîrșirea infracțiunii incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate și

că, la caz, nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de fond sau

cea de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărîrii atacate și adoptarea

unei alte soluții.

Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis erorile

de drept la care face referință recurentul și, deci, nu persistă temeiul de casare a

soluției adoptate, pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă faptelor comise.

Totodată, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurent, au

format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel respectînd prevederile

art. 414 alin.(3) și 417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală, cărora instanța

le-a dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii,

soluție, care este susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai impune

(cauza CtEDO, Rebait și alții c. Franței, din 25.02.1995, nr. 26564/1995).

Așadar, verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și

lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată punând la baza acesteia

probele administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel, fapt care se

confirmă prin procesul-verbal al ședințelor de judecată. Ținând cont de cele

11

menționate Colegiul penal conchide că conținutul deciziei corespunde prevederilor

legale sus menționate, fiind oferite răspunsuri la toate motivele invocate în apel.

Tot aici, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 394 alin. (3)

Cod de procedură penală, instanța de apel a făcut o analiză amplă a probelor,

argumentând detaliat respingerea probelor care au fost invocate în suportul învinuirii

aduse inculpatului.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, toate probele prezentate au primit o

apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel au rezultat din circumstanțele

de fapt stabilite în prezenta cauză penală.

Opinia recurentului precum că, instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită

probelor administrate la dosar, nu poate servi drept temei de casare a soluției adoptate

de către instanța de apel, or, în urma cercetării probelor, instanța de apel a reținut

corect că, acțiunile inculpatului constituie infracțiune de huliganism.

Instanța de recurs reiterează că, instanța de apel a ajuns la concluzia dată,

ținând cont de gravitatea încălcării ordinii publice, care de altfel este obiectul special

al faptei infracționale, de circumstanțele cauzei, inclusiv de locul și metodele

săvârșirii de către inculpat a faptelor ilicite, intensitatea și durata acestora,

concluzionând că faptele inculpatului pe episodul incriminat în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, constituie o infracțiune.

Referitor la invocarea recurentului a prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod

de parocedură penală, instanța de recurs va respinge acesta ca neîntemeiat, or în

recursul declarat nu se menționează încadrarea juridică care ar trebui aplicată la

faptele săvîrșite de inculpat. Mai mult, apărătorul solicită achitarea inculpatului.

Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală, argumentată și

întemeiată.

Generalizând cele menționate anterior, Colegiul penal conchide, că concluziile

la care a ajuns instanța de apel privitor la condamnarea inculpatului Luca Igor, sânt

corecte și corespund materialului probator, nefiind identificată prezența erorilor

judiciare prevăzute la pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

impunându-se în consecință respingerea recursului declarat ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Criclivîi Sergiu

în numele inculpatului Luca Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 14 martie 2017, în cauza penală, în privința lui Luca Igor XXX,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicat integral la 18 octombrie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

12