1ra-1254/2017 — art. 287 al. 2 lit. b, 264-1 al. 3, 84, 87 CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 26 ianuarie 2017, Luca Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 287 alin. (2) lit. a), b) și 2641 alin. (3) Cod penal, stabilindu-i în baza acestor legi pedeapsa penală. - în baza art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal - 2 ani închisoare; - în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal - amendă în mărime de 600 u.c., echivalentul a 12 000 lei cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe o perioadă de 3 ani. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) și art. 87 alin. (2) Cod penal, prin cumul total a pedepselor stabilindu-i lui Luca Igor pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și amendă în mărime de 600 u.c echivalentul a 12 000 cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe o perioadă de 3 ani, pedepsele stabilite urmând să se execute separat. A fost admisă acțiunea civilă înaintată de Moscovici Victoria și încasat de la Luca Igor în beneficiul lui Moscovici Victoria prejudiciul moral în sumă de 5 000 lei.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, inculpatul Luca Igor, la 30 mai 2015, aproximativ la orele 21:00, împreună cu Iacoban Dan Vadim (în privința căruia este pronunțată o sentință de condamnare) și încă o persoană neidentificată de gen masculin, aflându-se pe terasa barului numit „Orion” din satul Maximovca, raionul Anenii Noi, care este un loc public, fără nici un motiv, din intenții huliganice, demonstrând o obrăznicie deosebită și o lipsă totală de respect față de societate, în prezența la mai multe persoane, inițial la numit cu cuvinte necenzurate, apoi i-a aplicat lovituri pe diferite părți ale corpului lui Catan Denis, provocându-i dureri fizice. În continuare, continuându-și acțiunile huliganice, le-a aplicat lovituri lui Catan Mihail și Moscovici Victoria, care au intervenit să curme acțiunile huliganice și cărora le-au fost cauzate leziuni corporale, lui Catan Mihail 1 fiindu-i cauzate vătămări corporale ușoare sub formă de plagă contuză în regiunea capului, echimoze și excoriații în regiunea feței, hemoragie în sclera ochiului drept, iar lui Moscovici Victoria i-a fost cauzate vătămări corporale neînsemnate sub formă de echimoză la nivelul gâtului și coapsei stângi, excoriație la nivelul regiunii lombare pe stânga. Tot el, se învinuiește în aceea că la data de 03 noiembrie 2015, aproximativ la orele 23:00, conducea automobilul de model „Volkswagen Passat”, cu n/î HTK 735, pe un drum public din sat. Maximovca, raionul Anenii Noi și fiind prezentat la spitalul raional Anenii Noi în vederea examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate, a refuzat de a-i fi recoltate probe biologice sub formă de sânge. în aerul expirat a acestuia s-a depistat o concentrație de alcool de 0,91 mg/l.

Nefiind de acord cu sentința, avocatul Criclivîi Sergiu în numele inculpatului Luca Igor, a atacat cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatului Luca Igor, din motiv că fapta ultimului nu întrunește elementele infracțiunilor incriminate. În argumentarea apelului declarat, avocatul Criclivîi Sergiu a invocat următoarele: - sentința de condamnare este neîntemeiată; - instanța de fond nu a dat o apreciere amplă tuturor probelor analizate conform art. 101 Cod de procedură penală, nu s-a expus asupra argumentelor apărării privind achitarea persoanei, nu a motivat aplicarea unei pedepse ațâț de aspre; nu a motivat aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv, neîntemeiat a admis erori de fapt și drept; - pe cazul de huliganism nu a fost demonstrată intenția lui Luca Igor de a săvârșit asemenea acțiuni și nu a dorit survenirea asemenea consecințe în lipsa unui motiv/scop. Lipsa intenției a săvârșirii infracțiunii de huliganism din partea inculpatului se mai atestă și prin declarațiile lui Luca Igor, inculpatului Iacoban Dan, părților vătămate Catan Denis și Moscovici Victoria, martorii acuzării și apărării că, între Luca Igor și concubinii Catan Denis și Moscovici Victoria pe parcursul a 3 ani se află în relații de conflict, care au continuat și la 30.05.2015. Prin urmare, conflictul din 30.05.2015 a izbucnit anume din motivul și acțiunile lui Catan Denis care a venit în barul „Orion” din s. Maximovca, raionul Anenii Noi unde la o masă stăteau mai multe persoane, inclusiv Luca Igor și Moscovici Victoria, iar după epuizarea conflictului Catan Denis a plecat acasă, iar Moscovici Victoria a rămas și în continuare cu Luca Igor, care mai apoi cu alte persoane, tot în acea seară au plecat la un alt bar din sat, la discotecă, unde și au dansat împreună. Luca Igor, Catan Denis și Moscovici Victoria sunt consăteni și sunt cunoscuți, care de mai mult timp sunt în relații ostile; - consideră că urmează de a da o apreciere critică declarațiilor părții vătămate Moscovici Victoria care nu a sesizat organele de poliție despre actul de huliganism, fiind sesizat numai de către Catan Mihail și Catan Denis, cît și privind latura penală și latura civilă contradictorie cu declarațiile părților vătămate, constatate inclusiv prin sentința din 26.01.2017 că ultimii, cît și Moscovici Victoria nu au pretenții față de Luca Igor; - pe cazul de refuz al inculpatului a recoltării probelor biologice în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei la fel nu a fost demonstrată intenția lui Luca 2 Igor de a săvârși asemenea acțiuni și nu a dorit survenirea asemenea consecințe în lipsa unui motiv/scop. Dar, se demonstrează inversul că, Luca Igor a dat consimțământul și a trecut testarea alcoolscopică și nu s-a refuzat de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal al examinării medicale nr. 327 din 03.11.2015 pe numele lui Luca Igor (f.d. 11-12, vol. II), cît și prin declarațiile inculpatului, polițiștilor, ordonanței de punere sub învinuire, rechizitoriu și sentința din 26.01.2017; - instanța de fond neîntemeiat a admis erori de fapt și drept în partea motivată a sentinței din 26.01.2017 și în baza art. 16 Cod penal a calificat infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) Cod penal pe care se învinuiește Luca Igor ca infracțiune gravă, care urma să fi fost calificată ca infracțiunea mai puțin gravă. Totodată eronat și contrar normei de drept a art. 77 Cod penal și Hotărîrii Plenului CSJ Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale nr. 8 din 11.11.2013 pct. 9, instanța de fond nu a putut să recunoscută drept circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză, dacă antecedentele penale au fost stinse sau anulate sau dacă legea a decriminalizat acțiunea comisă în trecut; - instanța de fond nu a luat o serie de circumstanțe atenuate și anume: Luca Igor este o persoană tînără; de unul singur crește și are la întreținere o fiică de 9 anișori; fiica se bucură de rezultate bune și foarte bune la școala din sat; este consilier în satul de baștină; este antrenor-profesor cu copii la lupte și fotbal; este apreciat de copii, consăteni, conducerea satului și a raionului; este caracterizat pozitiv de primăria satului și școala sportivă raională pentru contribuția sa personală și rezultatele obținute în lucru; a participat activ la toate acțiunile procesuale și s-a prezentat la toate ședințele judiciare, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru; - instanța de fond eronat a indicat ca circumstanță agravantă existența participației în acțiunile lui Luca Igor, de vreme ce acest element nu a fost indicat de acuzare în învinuirea adusă, și nici nu s-a constatat pe parcursul examinării judiciare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017, a fost admis apelul avocatului Criclivîi Sergiu în numele inculpatului Luca Igor, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, a casat parțial sentința atacată în partea condamnării lui Luca Igor, în baza art. 287 alin. (2) lit. a), b) și art. 84 Cod penal, pronunțând în această parte o nouă hotărâre, după cu urmează: Recunoaște culpabil pe Luca Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în baza căruia a-i stabili pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor, a stabilit lui Luca Igor pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 600 u.c. sau 12 000 lei și închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe o perioadă de 3 ani. În baza art. 87 Cod penal, pedeapsa penală definitivă stabilită lui Luca Igor sub formă de închisoare pe un termen de 1 an în penitenciar de tip semiînchis și amendă în mărime de 600 u.c. sau 12 000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe o perioadă de 3 ani, de executat de sine stătător. 3 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit în mod greșit situația de fapt, dând faptei săvârșite o încadrarea juridică necorespunzătoare materialului probator administrat. Analizând declarațiile inculpatului Luca Igor, apreciindu-le, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, instanța de apel a constatat, că declarațiile date prezintă o modalitate de apărare date cu scopul de a fi exonerat de răspundere penală pentru faptele comise, deoarece ele se combat de întreaga sistemă de probe analizate mai jos, și care integral demonstrează vina lui în comiterea infracțiunii imputate. Vinovăția inculpatului Luca Igor în comiterea infracțiunii imputate se confirmă prin următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părților vătămate Moscovici Victoria, Catan Denis, Catan Mihail, declarațiile martorilor Catan Olga, Coțiuba Natalia, Naumova Tatiana, Cernat Victor. Referitor la episodul pe art. 2641 alin. (3) Cod penal, vinovăția inculpatului Luca Igor în comiterea infracțiunii imputate se confirmă prin:declarațiile martorilor Vicol Eugeniu, Danilescu Alexandru, Cebotari (Ereominco) Violeta, Bostan Vitalie, Țurcan Alexandru. Vina inculpatului se mai confirmă prin următoarele materiale ale cauzei penale: - proces-verbal de consemnare a plângerii verbale din 08 iunie 2015, în baza căruia Catan Mihail Ion a solicitat organele de poliție să fie atras la răspundere cet. Luca Igor Tudor și doi prieteni de a acestuia, care la 30.05.2015 în jurul orelor 21 - în preajma magazinului „Mazanciuc Dumitru” au maltratat fizic fară careva motiv pe Catan Mihail Ion, pricinuindu-i leziuni corporale și dureri fizice, (f.d. 8, vol. I); - proces-verbal de consemnare a plîngerii din 09 iunie 2015, în baza căruia Catan Denis Mihail a solicitat organele de poliție să fie atras la răspundere cet. Luca Igor Tudor și alte două persoane, care la 30.05.2015 în jurul orelor 21- în preajma barului „ Orion” din s. Maximovca, r-nul Anenii Noi, au maltratat fizic pe Catan Denis Mihail, pricinuindu-i dureri fizice, (f.d. 9, vol. I); - raport despre primirea informației prin telefon privind comiterea unei fapte ilicite din 31 mai 2015, prin care Urgența sect. Ciocana a comunicat că, la 31 mai 2015 orele 00- în s. Maximovca, Catan Mihail Ion a fost lovit cu o sticlă în cap de către un consătean, pricinuindu-i comoție cerebrală, plagă contuză în regiunea occipitală, (f.d. 11, vol. I); - raportul de constatare medico-legală nr.213 din 01 iunie 2015 și raport de expertiză medico-legală nr. 079/D din 06 iunie 2015, conform cărora în urma examinării a cet. Catan Mihail și a înscrisurilor medicale s-a constatat că ultimului i- a fost provocată o vătămare corporală ușoară (f.d. 15, 20, vol. I); - raport de constatare medico-legală nr. 2490 din iunie 2015, și raport de expertiză medico-legală nr. 080/D din 06 iunie 2015, potrivit cărora în urma examinării a cet. Moscovici Victoria si a înscrisurilor medicale s-a constatat că ultimului i-a fost provocată vătămare corporală ușoară, (f.d. 24, 29, vol. I); - cererea lui Catan Mihail prin care solicită să fie recunoscut parte vătămată (f.d. 33, vol. I); - ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Catan Mihail din 21 iulie 2015 (f.d. 34, vol. I); 4 - cererea lui Catan Denis prin care solicită să fie recunoscut parte vătămată (f.d. 37, vol. I); - ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Catan Mihail din 21 iulie 2015 (f.d. 38, vol. I); - cererea lui Moscovici Victoria prin care solicită să fie recunoscută ca parte vătămată (f.d. 41, vol. I); - ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Moscovoici Victoria din 21 iulie 2015 (f.d. 42, vol. I); - proces-verbal de confruntare din 17 august 2015 între Catan Mihail și Luca Igor (f.d. 58, vol. I); - proces-verbal de confruntare din 17 august 2015 între Moscovici Victoria și Luca Igor (f.d. 59-60, vol. I); - proces-verbal de confruntare din 17 august 2015 între Catan Denis și Luca Igor (f.d. 63-64, vol. I); - sentința de condamnare a complicelui Iacuban Dan pronunțată de Judecătoria Anenii Noi din 13.11.2015 pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prin care i-a fost stabilită ultimului pedeapsă sub formă de amenda în mărime de 400 u.c., echivalentul a 8000 lei (f.d. 249-253, vol. I); - ordonanța de pornire a urmăririi penale nr. 2015250610 din 13 noiembrie 2015 (f.d. 1, vol. II); - comunicare despre pornirea urmăririi penale din 13 noiembrie 2015 de către ofițerul de urmărire penală al SUP a IP Anenii Noi, locotenent de poliție Lozan Grigorii (f.d. 2, vol. II); - proces-verbal de constatare a infracțiunii din 09.11.2015 (f.d. 6, vol. II); - proces-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr. 327 din 03.11.2015 pe numele lui Luca Igor Tudor, potrivit căruia acesta a refuzat să-i fie prelevate probe biologice sub formă de sânge. In aerul expirat a acestuia s-a depistat o concentrație de alcool de 0,91 mg/l. (f.d. 11-12, vol. II); - proces-verbal din 21.11.2015 de examinare a înregistrărilor video (f.d. 30, vol. II); - revendicarea în privința lui Luca Igor (f.d. 84-85, vol. I); - sentința Judecătoriei Anenii Noi din 12.12.2009 prin care Luca Igor a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal stabilindu-i pedeapsa penală sub formă de un an închisoare, cu suspendarea condiționată a pedepsei pe un termen de probă de 1 an, conform art. 90 Cod penal (f.d. 87, vol. I). Instanța de apel analizînd cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor în ansamblu, constată cu certitudine că, vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii de huliganism a fost dovedită pe deplin, însă acțiunile lui au fost greșit încadrate juridic de către acuzatorul de stat, și ulterior, greșit condamnat de către prima instanță în baza art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, Instanța de apel a constatat că acțiunile urmau a fi încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, după semnele calificative: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei și comise cu obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane. 5 În acest sens, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate consideră că, instanța de fond eronat a constatat existența calificativului „de către o persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism” prevăzut la lit. a) alin. (2) art. 287 Cod penal, or, acest calificativ nu și-a găsit confirmare în materialul probator administrat. Instanța de apel a relevat că, huliganismul se consideră săvârșit repetat (lit. a) alin. (2) art. 287 Cod penal) în cazul comiterii a două sau mai multor infracțiuni de huliganism cu condiția că persoana nu a fost condamnată pentru vreuna din ele și nu a expirat termenul de prescripție. Conform materialelor cauzei penale, inculpatul Luca Igor a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 12.12.2009 în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal stabilindu-i pedeapsa penală sub formă de un an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an, conform art. 90 Cod penal (f.d. 87, vol. I). În contextul celor relatate supra, instanța de apel a conchis că inculpatului Luca Igor i se incriminează doar o singură faptă infracțională de huliganism, iar fapta anterioară incriminată dânsului a fost supusă răspunderii și prin urmare instanța de fond în mod greșit a constat săvârșirea infracțiunii de huliganism în mod repetat, din care considerente instanța de apel consideră necesar de a exclude calificativul prevăzut de lit. a) alin. (2) art. 287 Cod penal incriminat neîntemeiat inculpatului Luca Igor. Totodată, prima instanță corect a constatat dovedită pe deplin vinovăția inculpatului Luca Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, potrivit elementelor constitutive: refuzul conducătorului mijlocului de transport de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei. Verificând argumentele invocate în apelul apărătorului referitor la nevinovăția inculpatului, precum că în acțiunile inculpatului nu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism, instanța de apel a ajuns la concluzia că, acestea sunt nefondate, or la materialele cauzei penale au fost administrate probe pertinente și concludente prin care se atestă vinovăția lui Luca Igor în săvârșirea infracțiunii incriminate. Instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantului precum că, nu a fost demonstrată intenția lui Luca Igor de a săvârși infracțiunea de huliganism și nu a dorit survenirea asemenea consecințe în lipsa unui motiv/scop, iar lipsa intenției se atestă prin declarațiile lui Luca Igor, inculpatului Iacoban Dan, părților vătămate Catan Denis și Moscovici Victoria, martorii acuzării și apărării, potrivit cărora, Luca Igor și concubinii Catan Denis și Moscovici Victoria pe parcursul a 3 ani se află în relații de conflict, care au continuat și la 30.05.2015. La acest capitol, instanța de apel a atenționat asupra faptului că, acțiunile făptuitorului, deși săvârșite din motive personale, dar însoțite de încălcări grosolane ale ordinii publice și care exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, urmează a fi calificate ca huliganism. Subsecvent, curtea de apel a menționat că, manifestarea conflictului existent între părți prin îmbrânceli, loviturile aplicate de către inculpat, precum și utilizarea cuvintelor necenzurate în adresa părților vătămate într-un loc public, terasa barului „Orion”, constituie acțiuni care au încălcat grosolan ordinea publică și au exprimat o 6 vădită lipsă de respect față de celelalte persoane prezente la fața locului în momentul conflictului. Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele avocatului precum că partea vătămată Moscovici Victoria care nu a sesizat organele de poliție despre actul de huliganism, cît și privind latura penală și latura civilă. Potrivit materialelor cauzei este prezentă copia cererii înaintate de către Moscovici Victoria prin care solicită să fie recunoscută în calitate de parte vătămată pe cauza penală nr. 2015250348 pornită în baza art. 287 alin. (2) Cod penal (f.d. 41, vol. I). Faptul că părțile vătămate Catan Mihail și Catan Denis nu au pretenții de ordin moral sau material față de inculpatul Luca Igor nu generează achitarea ultimului, ci sunt circumstanțe care sunt luate în considerare de către instanța de judecată la stabilirea și individualizarea pedepsei penale. Iar partea vătămată Moscovici Victoria în cadrul examinării cauzei în instanța de fond a înaintat o acțiune civilă (f.d. 22, vol. III) prin care a solicitat încasarea din contul lui Luca Igor a prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei, acțiune susținută în ședința de judecată. În urma celor relatate mai sus și din analiza cumulară a probelor, instanța de apel a conchis că, în acțiunile inculpatului Luca Igor se regăsesc componentele infracțiunii de huliganism prevăzut de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, vinovăția inculpatului fiind dovedită pe deplin, în afara oricărui dubiu rezonabil. Cu referire la episodul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a constatat vina inculpatului Luca Igor dovedită pe deplin în baza probelor examinate în cadrul ședinței instanței de fond și a instanței de apel, iar solicitarea apărării privind achitarea inculpatului este nefondată. În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (3) lit. b) al Legii privind siguranța traficului rutier nr. 131 din 07 iunie 2007, conducătorul de autovehicul este obligat: să se supună, la solicitarea agentului de circulație, procedurii de testare a aerului expirat și examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei ori consumului de droguri și de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare. Totodată, instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantului precum că, nu a fost demonstrată intenția lui Luca Igor de a săvârși infracțiunea de refuz al inculpatului a recoltării probelor biologice în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și nu a dorit survenirea asemenea consecințe în lipsa unui motiv/scop, dar se demonstrează inversul că, Luca Igor a dat consimțământul și a trecut testarea alcoolscopică și nu s-a refuzat de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal al examinării medicale nr. 327 din 03.11.2015, cît și prin declarațiile inculpatului, polițiștilor, ordonanței de punere sub învinuire, rechizitoriu și sentința din 26.01.2017. Potrivit conținutului procesului-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr. 327 din 03.11.2015 pe numele lui Luca Igor, s-a constatat că în aerul expirat a acestuia s-a depistat o concentrație de alcool de 0,91 mg/l, totodată, s-a indicat că cetățeanul a refuzat să-i fie prelevate probe biologice sub formă de sânge (f.d. 11-12, vol. II). Conform declarațiilor inculpatului Luca Igor, ultimul a recunoscut că în seara de 03 noiembrie 2015 era în stare de ebrietate, iar la propunerea colaboratorilor de poliție să meargă la instituția medicală din orașul Anenii Noi pentru a trece testul la 7 alcoolemie a refuzat să meargă și să dea analiza de sânge și nu ține minte dacă le-a explicat motivul refuzului. Faptul conducerii autovehiculului în stare de ebrietate și refuzul prelevării probelor biologice sub formă de sânge se confirmă și prin declarațiile martorilor Vicol Eugeniu, Danilescu Alexandru și Cebotari (Ereominco) Violeta, precum și prin procesul-verbal de examinare a înregistrărilor video din 21.11.2015 (f.d. 30, vol. II). În urma celor relatate mai sus, instanța de apel consideră că, particularitățile împrejurărilor relevate pe caz și enunțate denotă că în acțiunile inculpatului Luca Igor se regăsesc, în mod rezonabil, elementele infracțiunii prevăzută la art. 2641 alin. (3) Cod penal. Instanța de apel, a ținut cont la aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75, 76 și 77 Codul penal, de gradul prejudiciabil și pericolul social al infracțiunii, de persoana inculpatului Luca Igor, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului. Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșite de către Luca Igor, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave. Potrivit art. 61 alin. (2) Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. La individualizarea pedepsei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a ținut cont că, inculpatul Luca Igor a comis o infracțiune din categoria celor mai puțin grave, de pericolul social al infracțiunii săvârșite, de aspectele săvârșirii infracțiunii, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, personalitatea celui vinovat, la locul de trai se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog și psiholog nu se află. La stabilirea pedepsei se constată ca circumstanță atenuantă în temeiul art. 76 Cod penal - prezența copilului minor în familia vinovatului și circumstanță agravantă în temeiul art. 77 Cod penal - comiterea infracțiunii în stare de ebrietate. Instanța de apel apreciază ca incorectă și nu reține circumstanța agravantă invocată de către acuzatorul de stat - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnat, prevăzută de art. 77 alin. (1) lit. a) Cod penal, or, potrivit pct. 11 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 16 din 31.05.2004 „Cu privire la aplicarea în practica judiciară a principiului individualizării pedepsei penale” nu poate fi recunoscută drept circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a mai săvârșit o infracțiune, dacă antecedentele penale au fost stinse. Luând în considerație toate circumstanțele cauzei și anume, personalitatea inculpatului care se caracterizează pozitiv la locul de trai și la locul de muncă, antecedente penale stinse, nu se află la evidența medicului narcolog și psiholog, de prezența circumstanței atenuante și una agravantă, inculpatul nu a recunoscut vina și nu a conștientizat graviditatea faptelor comise, nu a reparat prejudiciul cauzat părții vătămate Moscovici Victoria prin infracțiune, de comportamentul inculpatului în perioada examinării cauzei (maltratând-o pe partea vătămată Moscovici Victoria pentru că ea a depus plângere la poliție), de influența pedepsei asupra comportamentului condamnatului, instanța de apel a concluzionat că, realizarea 8 scopului pedepsei penale, precum și, corectarea și reeducarea acestuia este posibilă doar numindu-i o pedeapsă privativă de libertate în limitele prevăzute de norma legală. Reieșind din circumstanțele indicate, instanța de apel a conchis că, restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului Luca Igor, care nu recunoaște vina în comiterea infracțiunilor incriminate, prezența concursului de infracțiuni, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și din partea altor persoane, poate avea loc doar prin aplicarea unei pedepse penale în limitele sancțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, potrivit art. 72 Cod penal. Pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Instanța de apel a constatat că, instanța de fond just a individualizat pedeapsa penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de amendă, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii, care se califica ca infracțiune ușoară, de circumstanțele cauzei, de personalitatea inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită. Astfel, instanța de apel a considerat că soluția adoptată de către prima instanță își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Luca Igor, or aplicarea unei pedepse sub formă de amendă penală cu aplicarea pedepsei complementare, ar duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său, respectarea odinii publice și siguranța traficului rutier. Pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să- și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor, lui Luca Igor de stabilit pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 600 u.c. sau 12 000 lei și închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a 9 conduce mijloace de transport pe o perioadă de 3 ani, care urmează a fi executate de sine stătător în conformitate cu art. 87 Cod penal.

Nefiind de acord cu hotărîrile menționate, avocatul Criclivîi Sergiu în numele inculpatului Luca Igor, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acestora cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința lui Luca Igor, pe motiv că faptele imputate nu întrunesc elementele componente ale infracțiunilor incriminate. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de aprecierea a probelor, examinând cauza unilateral. Totodată, apărarea mai invocă următoarele: - instanța nu s-a expus asupra argumentelor apărării privind achitarea persoanei; - nu s-a motivat aplicarea unei pedepse atît de aspre; - nu a motivat aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv; - neîntemeiat a admis erori de fapt și de drept; - pe cazul de huliganism, nu a fost demonstrată intenția lui Luca Igor de a săvîrși asemenea acțiuni și nu a dorit survenirea asemenea consecințe, astfel lipsește latura subiectivă a infracțiunii, or inculpatul cu părțile vătămate au fost în relații ostile de mai mult timp; - instanțele nu au motivat privind posibilitatea aplicării pedepsei nonpriative de libertate, ori nu s-a luat în considerație precum că inculpatul de unul singur crește și are la întreținere un copil minor; - instanțele nu au luat în considerație un șir de circumstanțe atenuante; - instanța de fond eronat a indicat ca circumstanță agravantă existența participației în acțiunile inculpatului, pe cînd acest element nu a fost indicat de către acuzatorul de stat și nici nu s-a constatat pe parcursul examinării cauzei; - instanțele de fond au emis o eroare de procedură prin care a fost rezolvată acțiunea civilă, care nu a fost întemeiată pe norme de drept material și procedural. 5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de Criclivîi Sergiu în numele inculpatului Luca Igor, prin care a menționat că, este de poziția respingerii acestui recurs, deoarece instanța de apel s-a pronunțat argumentat și detailat asupra vinovăției inculpatului. Din textul deciziei rezultă că s-a analizat obiectiv probele administrate și hotărârea cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de condamnare și corespunde prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de prima instanță și de apel la judecarea cauzei. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 10 Reieșind din textul recursului, recurentul critică hotărîrea contestată prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise în cazul cînd: pct. 6) – instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; pct. 12) - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând motivele indicate în textul recursului, Colegiul penal sesizează că, de fapt, recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele inferioare, considerînd că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că faptele incriminate în actul de învinuire au fost comise de acesta. La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanțele ierarhic inferioare, de competența cărora este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Cît privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, Colegiul penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține. Dar, verificînd probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de recurent, Colegiul le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatului de săvîrșirea infracțiunii incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate și că, la caz, nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de fond sau cea de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărîrii atacate și adoptarea unei alte soluții. Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis erorile de drept la care face referință recurentul și, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă faptelor comise. Totodată, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurent, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel respectînd prevederile art. 414 alin.(3) și 417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală, cărora instanța le-a dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii, soluție, care este susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai impune (cauza CtEDO, Rebait și alții c. Franței, din 25.02.1995, nr. 26564/1995). Așadar, verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată punând la baza acesteia probele administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel, fapt care se confirmă prin procesul-verbal al ședințelor de judecată. Ținând cont de cele 11 menționate Colegiul penal conchide că conținutul deciziei corespunde prevederilor legale sus menționate, fiind oferite răspunsuri la toate motivele invocate în apel. Tot aici, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a făcut o analiză amplă a probelor, argumentând detaliat respingerea probelor care au fost invocate în suportul învinuirii aduse inculpatului. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, toate probele prezentate au primit o apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel au rezultat din circumstanțele de fapt stabilite în prezenta cauză penală. Opinia recurentului precum că, instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită probelor administrate la dosar, nu poate servi drept temei de casare a soluției adoptate de către instanța de apel, or, în urma cercetării probelor, instanța de apel a reținut corect că, acțiunile inculpatului constituie infracțiune de huliganism. Instanța de recurs reiterează că, instanța de apel a ajuns la concluzia dată, ținând cont de gravitatea încălcării ordinii publice, care de altfel este obiectul special al faptei infracționale, de circumstanțele cauzei, inclusiv de locul și metodele săvârșirii de către inculpat a faptelor ilicite, intensitatea și durata acestora, concluzionând că faptele inculpatului pe episodul incriminat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, constituie o infracțiune. Referitor la invocarea recurentului a prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de parocedură penală, instanța de recurs va respinge acesta ca neîntemeiat, or în recursul declarat nu se menționează încadrarea juridică care ar trebui aplicată la faptele săvîrșite de inculpat. Mai mult, apărătorul solicită achitarea inculpatului. Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală, argumentată și întemeiată. Generalizând cele menționate anterior, Colegiul penal conchide, că concluziile la care a ajuns instanța de apel privitor la condamnarea inculpatului Luca Igor, sânt corecte și corespund materialului probator, nefiind identificată prezența erorilor judiciare prevăzute la pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, impunându-se în consecință respingerea recursului declarat ca fiind vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Criclivîi Sergiu în numele inculpatului Luca Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017, în cauza penală, în privința lui Luca Igor XXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Publicat integral la 18 octombrie 2017. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 12