1ra-1247/2017 — Art. 165 al. 2 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 17 octombrie 2016, Boț Mihail a fost condamnat în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a dispus încasarea de la inculpatul Boț Mihail în beneficiul părții vătămate Muravschi Sergiu cu titlu de prejudiciul material suma de 9 500 lei și cu titlu de prejudiciul moral suma de 2 500 lei, în rest, încasarea prejudiciului moral s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Pentru a se pronunța cu sentința în cauză, instanța de fond a constatat că, inculpatul Boț Mihail, în luna noiembrie anul 2008, aflându-se în orașul Strășeni și urmărind scopul traficului de ființe umane peste hotarele Republicii Moldova, în scop de exploatare prin muncă și servicii forțate, prin înțelegere prealabilă cu Cioran Ruslan, în privința căruia cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată și, alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, prin abuz de poziție și vulnerabilitate, profitând de situația materială grea a părții vătămate Muravschi Sergiu, care este locuitor al orașului Strășeni, l-au recrutat pe acesta din urmă și, prin înșelăciune, exprimată prin faptul promiterii victimei că va fi angajat la un muncă bine plătit în Federația Rusă, la curățatul livezilor, au organizat transportarea părții vătămate Muravschi Sergiu, în regiunea Belgorod din Federația Rusă, prin perfectarea pașaportului și procurarea biletului de călătorie. Ajungând la destinație, partea vătămată Muravschi Sergiu, a fost întâlnit de persoane nestabilite de către organul de urmărire penală care l-au deposedat de actele de identitate și l-au adăpostit timp de trei luni de zile, în perioada căreia l-au impus să lucreze forțat la curățatul livezilor, unde s-a aflat în condiții similare sclaviei, fiind alimentat cu hrană de calitate inferioară și cu încălcarea regimului de muncă, fără ai achita mijloacele bănești promise pentru munca prestată. Tot el, în luna noiembrie anul 2008, aflându-se în orașul Strășeni și, urmărind scopul traficului de ființe umane peste hotarele Republicii Moldova, în scop de 1 exploatare prin muncă și servicii forțate, prin înțelegere prealabilă cu Cioran Ruslan, în privința căruia cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată și, alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, prin abuz de poziție și vulnerabilitate, profitând de situația materială grea a părții vătămate Botoșanu Ivan, care este locuitor al orașului Strășeni, l-au recrutat pe acesta din urmă și, cu prin înșelăciune, exprimată prin faptul promiterii victimei că va fi angajat la muncă bine plătită în Federația Rusă, la curățatul livezilor, au organizat transportarea părții vătămate Botoșanu Ivan, în regiunea Belgorod din Federația Rusă, prin perfectarea pașaportului și procurarea biletului de călătorie. Ajungând la destinație, partea vătămată Botoșanu Ivan, a fost întâlnit de persoane nestabilite de către organul de urmărire penală care l-au deposedat de actele de identitate și l-au adăpostit timp de trei luni de zile, în perioada căreia l-au impus să lucreze forțat la curățatul viilor, unde s-a aflat în condiții similare sclaviei, fiind alimentat cu hrană de calitate inferioară și cu încălcarea regimului de muncă, fără ai achita mijloacele bănești promise pentru munca prestată.

Nefiind de acord cu sentința în cauză, procurorul a declarat apel împotriva acesteia, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Cu admiterea integrală a acțiunii civile, atât în partea prejudiciului material cât și cel moral, cu încasarea acestuia din contul lui Mihail Boț. Revocarea măsurii preventive „obligarea de a nu părăsi țara” aplicată lui Boț Mihail și înlocuirea acesteia în arest preventiv cu luarea acestuia imediat sub strajă din sala de judecată. În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că, instanța de fond la aplicarea sancțiunii nu a ținut cont și a ignorat instituția individualizării pedepsei prin care se înțelege operațiunea de adaptare a pedepsei și a executării ei la caz concret și la persoana infractorului, astfel, încât să se asigure scopul ei și să se realizeze finalitatea răspunderii penale, or, Mihail Boț are o personalitate neproporțională sancțiunii aplicate lui, ceea ce în consecință denotă o necesitate imperioasă de a-i majora acestuia măsura de pedeapsă închisoare, pedeapsă care efectiv va duce la realizarea legii penale, scop ce nu va fi atins în cazul menținerii pedepsei aplicate care este neproporțională. Mai mult ca atât, Mihail Boț după săvârșirea infracțiunii s-a eschivat și a supus autoritățile statului la cheltuieli prin anunțarea lui în căutare și extrădarea lui în Republica Moldova, nu a reparat prejudiciul cauzat, nu a conștientizat fapta, nu a manifestat remușcări ori în alt mod să ofere o careva susținere părților vătămate, iar pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei în fond a manifestat comportament tendențios contrar obligațiunilor sale procesuale și a tăinuit rolul și acțiunile complicelor lui. 3.1. Apel a declarat și avocatul Stratan Igor în numele inculpatului Boț Mihail, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărârii prin care inculpatul să fie achitat. În motivarea cererii declarate apelantul a indicat că, instanța de fond nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept indicate în rechizitoriu. Nu a motivat în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea probelor administrat și motivele pentru care a respins probele apărării. 2 Apelantul mai invocă că, instanța nu s-a pronunțat în genere, iar în unele cazuri evaziv și neclar, asupra tuturor argumentelor apărării, inclusiv a celor care, în raport cu prescripțiile de drept procedural și material. Procurorul i-a adus inculpatului la cunoștință ordonanța de punere sub învinuire peste 48 de ore de când a fost reținut, ceia ce este contrar prevederilor legale prevăzute de art. 282 alin. (1) Cod procedură penală, iar instanța de judecată nu s-a expus în general la situația menționată mai sus fiind evitată în mod intenționat ceia ce impune situației în care nu sunt indicate cu suficiență claritatea temeiurilor pe care se bazează actul procedural în cauză, modalitate de constatare, ceea ce împiedică folosirea efectivă a procedurilor de constatare. Apelantul consideră că, reieșind din analiza textuală a rechizitoriului, învinuirea înaintată lui Boț Mihail este una incertă, adică nu este formulată cu maximă precizie și claritate. Tot în motivarea apelului, apărarea indică că, partea vătămată Muravschi Sergiu nu a prezentat careva probe care ar stabili cu certitudine mărimea prejudiciului material și moral. Despăgubirile solicitate de partea vătămată Muravschi Sergiu cu titlu de daune morale sunt neîntemeiate deoarece în cererea despre compensarea prejudiciului moral aceasta nu a indicat care au fost suferințele psihice suportate de aceasta, suferințele morale și prin ce s-au manifestat acestea. 3.2. Apel a declarat și partea vătămată Muravschi Sergiu, prin care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărârii prin care să fie dispusă rejudecarea în instanța de fond. În motivarea cererii declarate apelantul a invocat că, acțiunile inculpatului Boț Mihail greșit au fost calificate conform art. 165 alin.(2), lit. b) și d) Cod penal, dar urmau a fi calificate conform art. 165 alin.(3), lit. a) și b) Cod penal, adică infracțiunea săvârșită de un grup criminal bine organizat, care s-a soldat pentru el cu o boală psihică, deoarece soția organizatorului grupului criminal Boț Mihail, Boț Mariana zilnic îl supunea torturii, îl bătea cu un băț din lemn peste cap și diferite părți ale corpului, pricinuindu-i puternice dureri fizice din motivul că lucrează încet.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, a fost respins ca fiind depus peste termen apelul declarat de partea vătămată Muravschi Sergiu. A fost respins ca fiind nefondate apelurile procurorului și al avocatului Stratan Igor declarat în numele inculpatului Boț Mihail, cu menținerea sentinței. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit corect că, starea de fapt și acțiunile inculpatului Boț Mihail se încadrează corect în dispoziția art. 165 alin.(2), lit. b) și d) Cod penal - traficul de ființe umane, adică recrutarea, transportarea și adăpostirea împreună cu alte persoane, a două persoane, cu consimțământul acestora, în scop de exploatare prin muncă și servicii forțate, în condițiile similar sclaviei, prin confiscarea documentelor, prin înșelăciune, folosindu-se de starea lor financiară vulnerabilă, săvârșită asupra două persoane, de către două persoane. Inculpatul Boț Mihail în cadrul instanței de fond, vina de comiterea celor incriminate nu a recunoscut, totodată fiind audiat suplimentar în cadrul instanței de apel, inculpatul Boț Mihail a susținut declarațiile date anterior, menționând că, pe părțile vătămate Muravschi Sergiu și Botoșan Ivan la lucru nu i-a luat. Necătînd la faptul că, inculpatul Boț Mihail nu a recunoscut vina de comiterea infracțiunii încriminate, vinovăția lui se dovedește prin probele acumulate de organul 3 de urmărire penală, cercetate de către instanța de fond și verificate de către instanța de apel și anume prin: declarațiile părților vătămate Muravschi Sergiu, Botoșanu Ivan, declarațiile martorului Pleșca Serghei, precum și: - procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectului din data de 18.05.2012, din conținutul căruia rezultă că a fost supus cercetării pașaportul părții- vătămate Botoșanu Ivan Fiodor, care atestă că în perioada anului -2008, acesta din urmă a traversat frontiera Republicii Moldova și o perioadă de timp s-a aflat în afara țării (f.d.23-25); - procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectului din data de 18.05.2012, din conținutul căruia rezultă că a fost supus cercetării pașaportul părții - vătămate Muravschi Sergiu, care atestă că în perioada anului -2008, acesta din urmă a traversat frontiera Republicii Moldova și o perioadă de timp s-a aflat în afara țării (f.d.27-30); - procesul-verbal de ridicare si examinare a obiectului din data de 18.05.2012, din conținutul cărui rezultă că a fost supus cercetării pașaportul complicelui Cioran Ruslan Petru, care atestă că în perioada anului -2008, acesta din urmă a traversat frontiera Republicii Moldova și o perioadă de timp s-a aflat în afara țării (f.d.31 -34); - ordonanțele din data de 18.05.2012, din conținutul cărora rezultă că victima Botoșanu Ivan este recunoscut în calitate de parte vătămată și parte civilă (f.d 60,63); - copia Sentinței Judecătoriei Străseni nr. 1-235/2012 din data de 20-12-2012, a copiei dispozitivului Deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău nr. 1a- 535/2013 din data de 11.02.2013 și a copiei dispozitivului Deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție nr. 1 ra-543/3013 din data de 15.05.2013, din conținutul cărora rezultă că Cioran Ruslan, a fost condamnat conform art.165 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal- la 3 ani și 6 luni închisoare, executarea pedepsei în penitenciar de tip închis (f.d. 141-148). Urmare a probelor sus-elucidate instanța de apel a conchis că, vina lui Boț Mihail, în învinuirea adusă a fost demonstrată pe deplin. Declarațiile părților vătămate Muravschi Sergiu și Botoșanu Ivan coroborată cu celelalte probe prezentate de partea acuzării, neexistând divergențe între cele declarate de aceștia la urmărirea penală și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și de apel. Totodată, s-a stabilit că, inculpatul a organizat deplasarea lui Boț Mihail peste hotarele Republicii Moldova prin care fapt se confirmă indicele transportării. De asemenea, instanța de apel a remarcat că, în cadrul examinării cauzei s-a constat că Boț Mihail a adăpostit părțile vătămate în scopul de a-i folosi pentru obținerea beneficiilor materiale. Astfel, Boț Mihail și ceilalți complici convingând ambele părți vătămate că vor avea un contract de muncă atrăgător, fără nici o legătură cu munca forțată, abuzând de situația de vulnerabilitate a victimei, adică de situațiile disperate care pot face un om să accepte oferta propusă, abuzând de situația precară și sărăcia a ambelor victime care doreau pentru ei și familia lor o situație financiară mai bună, i-a recrutat și adăpostit, transportat peste hotarele Republicii Moldova în scop de exploatare prin muncă și serviciu forțate atingându-și scopul propus. Instanța de apel apreciază drept vădit neîntemeiate criticile apelantului privitor la cele invocate precum că instanța de fond a adoptat o sentință neîntemeiată. La fel, instanța de apel a respins motivele invocate de apelant referitor la faptul că inculpatul urmează a fi achitat deoarece nu au fost întrunite elementele infracțiunii 4 de trafic de ființe umane, or, în speță s-a stabilit cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate. Tot aici, instanța de apel reține și faptul că, complicele acestuia, Cioran Ruslan în privința căruia cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată, a recunoscut vina integral, conform învinuirii înaintate. Referitor la argumentul apărării precum că urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea procedurii, instanța de apel a menționat următoarele: Potrivit materialelor cauzei rezultă că, la terminarea urmăriri penale, când inculpatul a făcut cunoștință cu materialele cauzei, acesta nu au invocat despre nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost de acord cu legalitatea acestor acte procedurale. Potrivit art. 64-66 Cod de procedură penală, bănuitul, învinuitul, inculpatul la fiecare fază a urmăririi penale sau a judecării cauzei dispune de un șir de drepturi și obligații. Conform art. 64 alin. (2) pct. 19) Cod de procedură penală, bănuitul Boț Mihail a avut dreptul să atace, în modul prevăzut de lege, acțiunile și hotărârile organului de urmărire penală. Acest drept, conform pct. 27 alin. (2) art. 66 Cod de procedură penală, i s-a păstrat și dispunea de el și la etapa când a avut calitatea de învinuit, după care și inculpat. Astfel, atât inculpatul cât și apărătorul său, nu au depus plângeri, în modul stabilit de lege, împotriva actelor emise de organul de urmărire penală, prin urmare, se constată pierderea dreptului procesual. Concomitent, instanța de apel a specificat că, vina inculpatului a fost demonstrată pe deplin. Prin urmare, argumentele apelantului, precum că nu a comis infracțiunea pentru care a fost condamnat, sunt neîntemeiate și contravin materialelor din dosar, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme ce există probe pertinente și concludente, care, în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat. La pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că, inculpatul Boț Mihail a săvârșit anume infracțiunea imputată, împrejurări care au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În acest context nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare. Referitor la apelul declarat de către procuror, instanța de apel a reiterat că, nu are temei de a interveni în sentința instanței de fond nici în partea stabilirii pedepsei inculpatului Boț Mihail or, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă inculpatului s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală. Instanța de apel , la aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75, 76 și 77 Codul penal, ține cont de gradul prejudiciabil și pericolul social al infracțiunii, de persoana inculpatului Boț Mihail, de circumstanțele 5 cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului. Din examinarea textului de lege invocat, rezultă că aceste criterii sunt obligatorii și trebuie avute în vedere în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei. La caz, aceste criterii generale și speciale privind individualizarea pedepsei, s-au valorificat anume în această ordine, fiindu-i stabilit inculpatului pedeapsa prevăzută de art. 165 alin. (2), lit. b) și d) Cod penal, în limitele sancțiunii normei date. Astfel, analizând modul în care instanța de fond a individualizat pedeapsa, în raport cu critica formulată în apel, instanța de apel a constat că, au fost respectate toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul acesteia cât și modul de executare, reținându-se că, inculpatul Boț Mihail a comis o infracțiune din categoria celor grave, la locul de trai se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost judecat, are la întreținere și educație un copil minor, circumstanțe agravante fiind reținut - comiterea infracțiunii prin participație simplă cu Cioran Ruslan, în privința căruia cauza penală a fost disjungată într-o procedură separată. Urmare a celor sus elucidate, instanța de apel consideră că, pedeapsa numită de către instanța de fond inculpatului - este corectă și proporțională în raport cu infracțiunile comise de către acesta, ea răspunzând scopului instituit de Legea penală, or, aplicarea unei sancțiuni mai aspre nu va fi în concordanță cu scopul legal al pedepsei penale. Instanța de apel a menționat că, și asupra acțiunii civile, care a fost admisă integral în privința încasării prejudiciului material și parțial în partea ce ține de prejudiciul moral, soluția instanței de fond este una corectă. În continuare instanța de apel a remarcat că, deși a constat faptul că, de către instanța de fond nu s-a aplicat pedeapsa complimentară prevăzută la art. 165 alin. (2), lit. b) și d) Cod penal, ca obligatorie, nu poate aplica acestuia pedeapsa deoarece ar agrava situația inculpatului în propriul apel, mai mult că, procurorul în apelul său nu a solicitat aplicarea față de inculpat a pedepsei complimentare. Cu referire la apelul declarat de partea vătămată Muravschi Sergiu, Colegiul penal relevă că, potrivit art. 402, 403 și 404 Cod de procedură penală, termenul de declarare a apelului este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale sau de la data comunicării în scris părților despre adoptarea sentinței, repunerea în termen a apelului fiind determinată de existența motivelor întemeiate și oferirea dreptului de atac a sentinței peste termen, în cazul lipsei de la judecare cât și de la pronunțare, dacă nu a fost informat despre adoptarea sentinței. Conform alin. (2) al art. 230 Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. În speță, termenul de atac a sentinței Judecătoriei Strășeni din 17.10.2016, potrivit dovezii de primire a copiei sentinței pentru partea vătămată Muravschi Sergiu – a început la 17.10.2016 și s-a epuizat la 01.11.2016 (a se vedea f.d.206). Conform datei de pe ștampila de intrare a Curții de Apel Chișinău, partea vătămată Muravschi Sergiu, a declarat apel împotriva sentinței primei instanțe - la 15.12.2016 adică cu încălcarea termenului de declarare a apelului, în cererea declarată nefiind invocate careva temeiuri de omitere a termenului de atac. Deci, Colegiul reține că, apelantul nu a solicitat repunerea în termen a apelului în conformitate cu prevederile art. 403 Cod de procedură penală, el neexplicând nici 6 motivele pentru care l-a omis or, el a primit copia sentinței și în textul acesteia, este indicat expres modul și termenul atac ( a se vedea f.d. 202-205).

Nefiind de acord, cu decizia instanța instanței de apel, avocatul Stratan Igor în numele inculpatului Boț Mihail, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță în alt complet de judecată. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de aprecierea a probelor; încălcarea dreptului la un proces echitabil; învinuirea inculpatului este declarativă , subiectivă, contradictorie și bazată pe declarațiile părților vătămate și a rudelor părților vătămate; cauza s-a examinat unilateral; nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel; instanța de apel a copiat textul primei instanțe încălcînd un șir de prevederi procedurale; rechizitoriul nu este formulat cu precizie și claritate. 5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul Stratan Igor în numele inculpatului Boț Mihail, prin care a menționat că, este de poziția respingerii acestui recurs, deoarece instanța de apel s-a pronunțat argumentat și detailat asupra vinovăției inculpatului. Din textul deciziei rezultă că s-a analizat obiectiv probele administrate și hotărârea cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de condamnare și corespunde prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de prima instanță și de apel la judecarea cauzei. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Reieșind din textul recursului, recurentul critică hotărîrea contestată prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise în cazul cînd: pct. 6) – instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; pct. 8) – nu au fost întrunite elementele infracțiunii; pct. 10) – s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând motivele indicate în textul recursului, Colegiul penal sesizează că, de fapt, recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele inferioare, considerînd că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că faptele incriminate în actul de învinuire au fost comise de acesta. La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanțele ierarhic inferioare, de competența cărora este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de 7 fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Totodată, Colegiul penal menționează, că argumentele invocate în recursul apărării au fost deja obiectul de judecare în instanța de apel, iar aceasta, după cum s-a menționat mai sus, respectînd prevederile art. 414 alin.(3) și 417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar careva noi argumente în recurs nu a indicat. Sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, Colegiul penal reține că, instanța de apel, în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului Boț Mihail în comiterea infracțiunii incriminate lui în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, iar pedeapsa i-a fost stabilită în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal. Conform textelor sentinței și deciziei, instanțele de fond au conchis că vinovăția lui Boț Mihail se dovedește prin cumulul de probe acumulate legal în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele de judecată, și anume prin declarațiile părților vătămate Muravschi Sergiu, Botoșanu Ivan, declarațiile martorului Pleșca Serghei, - procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectului din data de 18.05.2012, din conținutul căruia rezultă că a fost supus cercetării pașaportul părții- vătămate Botoșanu Ivan Fiodor, care atestă că în perioada anului -2008, acesta din urmă a traversat frontiera Republicii Moldova și o perioadă de timp s-a aflat în afara țării (f.d.23-25); - procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectului din data de 18.05.2012, din conținutul căruia rezultă că a fost supus cercetării pașaportul părții - vătămate Muravschi Sergiu, care atestă că în perioada anului -2008, acesta din urmă a traversat frontiera Republicii Moldova și o perioadă de timp s-a aflat în afara țării (f.d.27-30); - procesul-verbal de ridicare si examinare a obiectului din data de 18.05.2012, din conținutul cărui rezultă că a fost supus cercetării pașaportul complicelui Cioran Ruslan Petru, care atestă că în perioada anului -2008, acesta din urmă a traversat frontiera Republicii Moldova și o perioadă de timp s-a aflat în afara țării (f.d.31 -34); - ordonanțele din data de 18.05.2012, din conținutul cărora rezultă că victima Botoșanu Ivan este recunoscut în calitate de parte vătămată și parte civilă (f.d 60,63); - copia Sentinței Judecătoriei Străseni nr. 1-235/2012 din data de 20-12-2012, a copiei dispozitivului Deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău nr. 1a- 535/2013 din data de 11.02.2013 și a copiei dispozitivului Deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție nr. 1 ra-543/3013 din data de 15.05.2013, din conținutul cărora rezultă că Cioran Ruslan, a fost condamnat conform art.165 alin.(2) lit. b) și d) 8 Cod penal- la 3 ani și 6 luni închisoare, executarea pedepsei în penitenciar de tip închis (f.d. 141-148). Probele indicate sunt detaliat descrise în hotărîrile judecătorești, fiind pertinente și concludente, utile și veridice, coroborează între ele și nu prezintă temei de îndoială. Astfel, Colegiul constată că în prezenta speță au fost stabilite toate elementele componente ale infracțiunilor prevăzute de art.165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, inclusiv vinovăția lui Boț Mihail, după cum rezultă din sentința primei instanțe și decizia instanței de apel, care s-au pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-au motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză, apreciate în mod obiectiv de către instanțele de fond. Prin urmare, argumentele recurentului, precum că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, sunt neîntemeiate și contravin actelor cauzei. Fiind în prezența acestor împrejurări, Colegiul penal relevă că argumentele recurentului nu-și găsesc suport în situația de drept statuată în cauză, dat fiind că instanțele de fond au respectat prevederile normelor penale și procesual penale, pronunțînd hotărîri legale și întemeiate. Referitor la eroarea de drept invocată de recurent precum că prima instanță în descriptivul deciziei a menționat ,, … că vinovăția inculpatului Melnic Radu se mai dovedește pe deplin și prin…”,iar instanța de apel a trecut cu vederea, Colegiul penal o consideră ca o eroare materială admisă de către prima instanță, care nu constituie eroarea de drept ce ar duce la casarea hotărîrilor și pronunțarea unei noi hotărîri. Prin urmare, temeiurile invocate în recurs, nu sunt aplicabile în speța examinată din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina necesitatea casării hotărârii pronunțate de către instanța de apel în cauza lui Boț Mihail.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Stratan Igor în numele inculpatului Boț Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, în cauza penală, în privința lui Boț Mihail XXX ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Publicat integral la 18 octombrie 2017. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 9