1ra-1277/2017 — art. 287 al. 3 CP

1ra-1277/2017 — art. 287 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1277/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Carapunarlî Alexandru în numele inculpatului Scorțenschi Vladimir, prin

care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Orhei din 22 aprilie 2016 și decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, în cauza penală în

privința lui

Scorțenschi Vladimir XXXX, născut la data de

XXX, originar din XXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 08.07.2015 pînă la 22.04.2016;

Instanța de apel de la 23.06.2016 pînă la 26.10.2016;

Instanța de recurs de la 12.07.2017 pînă la 27.09.2017.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în

baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 4 ani închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei stabilită lui Scorțenschi Vladimir, pe un termen de probațiune de 2 ani, dacă

nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară va îndreptăți

încrederea ce i s-a acordat.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, și s-a dispus încasarea de la Scorțenschi

Vladimir, în beneficiul părții vătămate XXXX prejudiciul material în sumă de 900 lei

și prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei și în beneficiul părții vătămate XXXX

prejudiciul material în sumă de 900 lei și prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei.

În rest, pretențiile din acțiunile civile s-au respins ca neîntemeiate.

Vladimir, la 02 august 2014, aproximativ la ora 20:30, aflându-se în ograda

gospodăriei sale din or. Rezina, str. Suveranității 20, din intenții huliganice, încălcând

ordinea publică și tulburând liniștea cetățenilor, manifestând cinism și obrăznicie

deosebită, fără nici un motiv întemeiat, exprimându-se cu cuvinte necenzurate în

prezența mai multor persoane minore din ogradă, a efectuat patru împușcături din

arma pneumatică de model „IJ-38”, seria K 46095 în direcția unui grup de copii, care

se jucau în stradă, printre care se aflau și minorele XXXX și XXXX, în rezultat

acestea fiind rănite. Părților vătămate minore le-au fost cauzate vătămări corporale

neînsemnate.

numele inculpatului Scorțenschi Vladimir și ultimul, prin care au solicitat casarea

integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale au invocat următoarele:

1

- deși urmărirea penală a fost declanșată la data de 02.08.2014 ora 22:20

apărarea a stabilit că organul de urmărire penală, în aceeași zi, nu a efectuat

cercetarea la fața locului, acțiune procesuală prevăzută de art. 118 Cod de procedură

penală, care este o procedură standard în vederea stabilirii circumstanțelor

infracțiunii, descoperirii și ridicării urmelor infracțiunii, a mijloacelor materiale de

probă. Efectuarea acțiunii de cercetare la fața locului și întocmirea procesului-verbal

de cercetare la fața locului au fost realizate tocmai la data de 26.08.2014, după 24 de

zile de la începerea urmăririi penale, ceea ce s-a dovedit a fi o acțiune deja inutilă din

cauza pierderii probelor;

- ofițerul de urmărire penală, efectuând urmărirea penală nu a identificat și

ridicat în cauza penală rămășițele gloanțelor, alicelor sau a altor potențiale obiecte,

care ar fi cauzat echimozele descoperite și documentate la părțile vătămate;

- în cauza penală nu a fost efectuată o expertiză balistică și traseologică

pentru a identifica următoarele sarcini: punctul de tragere și efectiv cu care armă s-a

tras, de la ce distanță și sub ce unghi a fost efectuată împușcătura asupra părților

vătămate, pentru a fi stabilite, cu exactitate, circumstanțele comiterii presupusei

infracțiuni;

- procesul-verbal de ridicare a armei a fost întocmit în incinta Inspectoratului

de Poliție, Rezina și nu la locul comiterii presupusei infracțiuni și nici în prezența

inculpatului, dar cu participarea unei alte persoane, ceea ce denotă faptul că nu se

poate stabili cu exactitate dacă arma s-a aflat la domiciliul inculpatului la data

comiterii presupusei infracțiuni, astfel fiind încălcat grav principiul individualizării

obiectului cu care s-a comis infracțiunea;

- declarațiile părților vătămate minore fixate în procesele-verbale sunt

contradictorii și anume: inițial, partea vătămată XXXX afirma că prima împușcătură

a afectat-o pe cealaltă parte vătămată XXX, ca ulterior, în alte declarații, să afirme că

deja ea XXX să fi fost prima victimă afectată de împușcătură, ca mai apoi să sufere

XXX din a doua împușcătură. Mai mult ca atât, depozițiile lor sunt contradictorii și

din punct de vedere a locului, distanței de tragere din arma pneumatică, precum și a

timpului dintre împușcături;

- rapoartele de expertiză medico-legale existente în cauza penală nu pot

concluziona ferm că au fost sau nu extrase gloanțe, rămășițe ale alicelor din corpul

victimelor sau cel puțin referirea categorică la faptul că echimozele la victime au fost

provocate doar prin împușcătura din arma pneumatică;

- aceste echimoze puteau apărea la copii în sute de alte împrejurări și

circumstanțe (prin obiect dur și contondent, de pildă se poate de înțeles și pumnul,

piatra, o rangă și o varga, etc.). Totodată, gloanțele din arma pneumatică respectivă

sunt ascuțite la vârf, ceea ce înseamnă că nicidecum, acestea pot provoca doar

echimoze, ci și răni deschise prin penetrare, fapt care nu a fost reflectat de medicul

legist;

- nu au fost supuse unei expertize șorții/pantalonii ridicați și recunoscuți corp

delict, pentru a se stabili originea, componența petei roșii/brune, depistate pe aceștia,

care este presupusă a fi o pată de sânge;

- organul de urmărire penală a neglijat respectarea prevederilor art. 6 СEDО

prin faptul că a respins cererea apărării de administrare a probelor, în sensul numirii

expertizelor judiciare de balistică și traseologică, fapt care a dus la o condamnare

ilegală și nemotivată de probe admisibile și utile;

2

- au fost admise și anumite falsuri, cum ar fi, la data de 02.08.2014, Sîrbu

Veaceslav este audiat ca martor, ca mai apoi, efectiv, în același interval de timp, să

participe la audierea fiicei sale, ca și reprezentant legal, ceea ce este imposibil și la

nivel legal, dar și la cel practic.

2016, au fost admise apelurile avocatului Carapunarlî Alexandru în numele

inculpatului Scorțenschi Vladimir și de ultimul, casată parțial sentința, inclusiv din

oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă

hotărâre, după cum urmează:

Acțiunile civile înaintate de Sîrbu Veaceslav în numele și interesul

minorei Sîrbu Mirela și de Gorbatencaia Ala în numele și interesul minorei Gutu

Adriana s-au admis parțial.

S-a încasat de la Scorțenschi Vladimir în beneficiul reprezentantului legal

al minorei XXXX, Sîrbu Veaceslav și în beneficiul reprezentantului legal al

minorei XXXX, Gorbatencaia Ala suma, de cîte 900 lei, cu titlu de prejudiciu

material și suma de câte 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, pretențiile înaintate în acțiunile civile, s-au respins ca fiind

nefondate.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond,

cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o

corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Scorțenschi

Vladimir încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 287 alin. (3) Cod

penal - huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și

acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită, săvârșite cu aplicarea armei.

Instanța de apel a constatat că, deși inculpatul Scorțenschi Vladimir nu și-a

recunoscut în cele incriminate, faptul comiterii acțiunilor infracționale

incriminate acestuia este dovedită prin următoarele mijloace de probă:

declarațiile părților vătămate minore XXX, XXX, declarațiile martorului minor

Roșea Iulian, declarațiile martorilor Roșea Vasile, Batog Igor, precum și:

- procesul-verbal de ridicare din 02.08.2014, conform căruia de la

Gorbatenicaia Ala, domiciliată în or. Rezina. str. Doina 16/1 s-a ridicat o

pereche de șorți de culoare roz (f.d. 23, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 02.08.2014, conform căruia de la

Scorțenschi Vladimir, domiciliat în or. Rezina, str. Suveranității 20, s-a ridicat o

armă pneumatică cu numărul К 46095 (f.d. 35, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 08.09.2014, conform

căruia s-a examinat o pereche de sorți de culoare roz, care sunt deteriorați și pe

care se află o pată de culoare brună roșietică asemănătoare cu sângele (f.d. 75,

vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 13.08.2014, conform

căruia s-a examinat o armă pneumatică cu numărul К 46095 (f.d. 45, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 312/D din 05.08.2014, conform

căruia la examinarea medico-legală a minorei XXXX, s-a depistat plagă

regiunea fesieră, echimoză în regiunea fesieră, care posibil au fost pricinuite în

rezultatul acțiunii cu un corp dur, bont, cu suprafața de interacțiune limitată,

3

posibil în termenul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare

neînsemnată (f.d. 38, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 306/D din 04.08.2014, conform

căruia la examinarea medico-legală a minorei XXX, s-a depistat excoriație a

fesei stânga, excoriația pe fon de echimoză, care posibil au fost pricinuite în

rezultatul acțiunii cu un corp dur, bont, cu suprafața de interacțiune limitată,

posibil în termenul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare

neînsemnată (f.d. 42, vol. I).

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a apreciat probele

administrate la cauza penală și care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpatului

Scorțenschi Vladimir în comiterea infracțiunii incriminate.

Cu referire la argumentele avocatului Carapunarlî Alexandru precum că,

declarațiile părților vătămate minore sunt contradictorii și anume: inițial, partea

vătămată XXX afirma că prima împușcătură a afectat-o spre cealaltă parte

vătămată XXX, ca ulterior, în alte declarații, să afirme că deja ea XXX a fost

prima victimă, ca mai apoi să sufere XXX din a doua împușcătură, totodată,

depozițiile lor sunt contradictorii și din punct de vedere a locului, distanței de

tragere din arma pneumatică, precum și a timpului dintre împușcături, instanța

de apel a conchis că, contradicțiile enunțate de către apărător nu pot genera

careva dubii privind veridicitatea declarațiilor părților vătămate minore care au

declarat că, anume Scorțenschi Vladimir a fost cel care a efectuat patru

împușcături, aceste împușcături au atentat la integritatea fizică a părților

vătămate minore, XXX și XXX, fapt care a fost confirmat de către acestea, iar

declarațiile acestora coroborează cu concluziile din rapoartele de expertiză

medico-legală nr. 312 D din 05.08.2014 și nr. 306 D din 04.08.2014.

Totodată, argumentele avocatului Carapunarlî Alexandru în ceea ce

privește faptul că, declarațiile părților vătămate minore sunt contradictorii și din

punct de vedere a locului, distanței de tragere din arma pneumatică, precum și a

timpului dintre împușcături au fost respinse de către instanța de apel ca fiind

neîntemeiate, or, reieșind din vârsta părților vătămate, care erau minore la data

incidentului, contextul în care s-a desfășurat evenimentele, precum și impactul

negativ perceput de către acestea ca urmare a împușcăturilor care au fost

îndreptate asupra acestora, instanța de apel apreciază că aceste chestiuni nu

afectează pertinența și concludenta declarațiilor părților vătămate minore.

Instanța de apel a apreciat că, declarațiile părților vătămate minore XXX si

XXX coroborează cu declarațiile martorului Rosca Iulian care a indicat că,

prima împușcătură a fost în Adriana Guțu, apoi a auzit un zgomot în gardul

vecinilor Ciobanu Nicolae. XXX a plecat să vadă ce se întâmplă și a fost

împușcată în picior, apoi tatăl XXX a chemat poliția și ambulanța.

În acest context, se rețin și declarațiile martorului Rosca Vasile care a

indicat că, atunci când copii săi au venit acasă erau emoționați și i-au povestit

că, Scorțenschi Vladimir a împușcat cu arma.

Instanța de apel apreciază că, declarațiile părților vătămate minore Guțu

Adriana și Mirela Sîrbu coroborează și cu concluziile rapoartelor de expertiză

medico-legale nr. 312 D din 05.08.2014 și nr. 306 D din 04.08.2014, prin care

se atestă că, la minora XXXX s-a stabilit plagă în regiunea fesieră, echimoză în

regiunea fesieră și se califică ca vătămarea neînsemnată, iar la minora XXXX s-

a stabilit excoriație a fesei stânga, excoriație pe fon de echimoză și se califică ca

vătămare neînsemnată.

4

Cu referire la argumentele avocatului Carapunarlî Alexandru în ceea ce

privește faptul că, rapoartele de expertiză medico-legale nu pot concluziona

ferm dacă au fost sau nu extrase gloanțe, rămășițe de alice din corpul victimelor

sau cel puțin referirea categorică la faptul că echimozele la victime au fost

provocate doar prin împușcătura din arma pneumatică, instanța de apel le–a

respins ca nefondate, or, concluziile din rapoartele de expertiză medico-legale

efectuate în privința părților vătămate minore au stabilit acele leziuni care au

fost depistate la minorele XXX și XXX, totodată, concluziile din rapoartele de

expertiză coroborează cu declarațiile părților vătămate minore care au indicat

că, minora XXX a fost împușcată în regiunea fesierului stâng, iar minora XXX

în piciorul drept.

La fel, instanța de apel a notat că, chestiunea invocată de către avocatul

Carapunarlî Alexandru și anume dacă echimozele la victime au fost provocate

doar prin împușcătură din armă pneumatică a fost elucidată prin audierea

expertului Railean Sergiu în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel care

a indicat că, leziunile corporale cauzate părților vătămate au fost provocate în

rezultatul împușcăturii dintr-o armă pneumatică.

În acest context, instanța de apel a respins și afirmațiile avocatului

Carapunarlî Alexandru precum că, aceste echimoze puteau apărea la copii în

alte împrejurări și circumstanțe, ca de exemplu pumnul, piatra, rangă și o vargă,

or, aceste argumente se combat prin declarațiile părților vătămate minore care

au indicat că inculpatul Scorțenschi Vladimir a efectuat împușcături care au fost

îndreptate spre acestea, iar expertul Railean Sergiu a menționat că, leziunile

corporale cauzate părților vătămate au fost provocate în rezultatul împușcăturii

unei arme pneumatice.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Scorțenschi

Vladimir și Calin Angela, deoarece aceste declarații nu sunt pertinente în

vederea stabilirii nevinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate,

fiind combătute de probele administrate de acuzatorul de stat, totodată în acest

sens s-a reținut că, Scorțenschi Vladimir este fiul inculpatului, iar Calin Angela

prietena fiului și respectiv, dânșii sunt persoane cointeresate în vederea evitării

tragerii la răspundere penală a inculpatului Scorțenschi Vladimir.

Totodată, instanța de apel a menționat contradicțiile din declarațiile

martorului Scorțenschi Vladimir care a declarat că l-a telefonat mama sa și i-a

spus că un grup de polițiști au venit la ei acasă, deoarece vecinul lor Sîrbu

Veaceslav îl învinuiește pe tatăl său că a tras din arma pneumatică în copii, iar

ulterior a declarat că nu știa ce făceau colaboratorii de poliție la ei acasă. La fel,

el a declarat că l-a apelat pe ofițerul de poliție Batog Igor, la care i-a comunicat

că arma este la el, pe când martorul Batog Igor în ședința de judecată a indicat

că, l-a văzut pe Scorțenschi Vladimir lângă inspectoratul de poliție cu o armă în

mîină, dar nu cunoaște de unde a luat-o, deoarece nu a vorbit cu el.

Instanța de apel a reținut că, prin încheierea Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 14 septembrie 2016, s-a respins ca fiind nefondate

demersurile avocatului Carapunarlî Alexandru în numele inculpatului

Scorțenschi Vladimir privind numirea expertizei judiciare suplimentare medico-

legale și a expertizei judiciare balistice, însă s-a dispus audierea expertului întru

înlăturarea divergențelor invocate.

Totodată, prin ordonanța despre respingerea cererii apărătorului din

18.03.2015 s-a dispus respingerea cererii apărătorului Ruslan Caciarin privind

5

numirea expertizelor criminalistică și balistică, ca fiind neîntemeiată (f.d.123,

vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 23 martie 2016, s-au respins

demersurile avocatului Igor Caraman cu privire la dispunerea efectuării

expertizei medico-legale și expertize criminalistico-balistică, ca fiind

neîntemeiate (f.d. 53, vol. II).

La acest capitol, instanța de apel a conchis că, prin respingerea

demersurilor părții apărării privind numirea expertizelor judiciare suplimentare

medico-legale și a expertizei judiciare balistice nu a fost lezat dreptul

inculpatului la un proces echitabil, or, după cum a fost reiterat întrebările

formulate de către apărător au fost elucidate prin audierea în cadrul ședinței de

judecată în instanța de apel a expertului delegat de Centrul de Medicină Legală,

Railean Sergiu.

Cu referire la argumentele avocatului Carapunarlî Alexandru precum că,

efectuarea acțiunii de cercetare la fața locului și întocmirea procesului-verbal de

cercetare la fața locului au fost realizate tocmai la data de 26.08.2014, după 24

de zile de la începerea urmăririi penale, ceea ce s-a dovedit a fi o acțiune deja

inutilă din cauza pierderii probelor, instanța de apel a indicat că această probă a

fost dobândită în modul stabilit de legislația în vigoare și nu constituie încălcare

esențială a dispozițiilor procedurale, iar chestiunea admisibilității datelor

obținute în calitate de probă o decide organul de urmărire penală.

Totodată, instanța de apel a respins ca fiind întemeiate argumentele

avocatului Carapunarlî Alexandru în ceea ce privește faptul că, nu au fost

identificate și ridicate rămășițele gloanțelor, alicelor sau a altor potențiale

obiecte, care ar fi cauzat echimozele stabilite la părțile vătămate, deoarece

aceste circumstanțe nu pot stabili nevinovăția inculpatului și nu pot genera

pronunțarea unei sentințe de achitare, or, vinovăția inculpatului Scorțenschi

Vladimir a fost stabilită prin ansamblul probelor administrate de acuzatorul de

stat și care au fost apreciate de către instanța de fond prin prisma prevederilor

art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) Cod procedură penală.

În ceea ce privește argumentele apărării referitor la faptul că, nu a fost

individualizat obiectul cu care s-a comis infracțiunea prin faptul că, nu s-a

stabilit dacă rănile părților vătămate au fost cauzate anume cu utilizarea armei

care a fost predată de feciorul inculpatului, instanța de apel a notat că, existența,

caracterul și gradul leziunilor corporale se constată prin raportul de expertiză

medico-legală, or, individualizarea obiectului în speță este irelevantă.

În contextul circumstanțelor menționate, instanța de apel a constatat că,

vinovăția inculpatului Scorțenschi Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (3) Cod penal, a fost pe deplin dovedită prin probele

administrate la cauza penală, care au fost cercetate în instanța de fond și

verificate în instanța de apel, iar careva temeiuri de a pronunța o sentință de

achitare în privința inculpatului Scorțenschi Vladimir, instanța de apel, nu a

stabilit.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, prin sentință, instanța de fond a

admis parțial acțiunea civilă și a dispus încasarea de la Scorțenschi Vladimir, în

beneficiul părții vătămate XXX prejudiciul material în sumă de 900 lei și

prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei și în beneficiul părții vătămate XXX

prejudiciul material în sumă de 900 lei și prejudiciul moral în mărime de 10000

lei, iar în rest, pretențiile din acțiunile civile s-au respins ca neîntemeiate.

6

Conform art. 75 alin. (4) Cod procedură penală, partea vătămată, partea

civilă, bănuitul, învinuitul, inculpatul în vârstă de până la 18 ani, au capacitatea

de exercițiu limitată. Posibilitatea acestora de a-și exercita de sine stătător

drepturile este limitată în cazurile prevăzute de prezentul cod.

La acest capitol, instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a

soluționat acțiunea civilă sub aspectul stabilirii cuantumului prejudiciului

material și moral care urmează a fi încasat de inculpatul Scorțenschi Vladimir,

totuși, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că, părțile vătămate XXX și

XXXX sunt minore, respectiv, au capacitate de exercițiu limitată, ceea ce

rezultă că, instanța de fond incorect a stabilit beneficiarul în folosul căruia

urmează a fi încasat prejudiciul material și moral.

În acest context, instanța de apel a menționat că, prin ordonanța de

recunoaștere în calitate de reprezentant legal din 02.08.2014, se atestă că,

Gorbatencaia Ala a fost recunoscută în calitate de reprezentant legal al părții

vătămate minore XXX.

Prin ordonanța de recunoaștere în calitate de reprezentant legal din

02.08.2014 se atestă că, Sîrbu Veaceslav a fost recunoscut în calitate de

reprezentant legal al părții vătămate minore XXX.

Așadar, instanța de apel va interveni în soluția instanței de fond la

soluționarea acțiunii civile și va dispune încasarea de la Scorțenschi Vladimir în

beneficiul reprezentantului legal al minorei Sîrbu Mirela, Sîrbu Veaceslav și în

beneficiul reprezentantului legal al minorei Guțu Adriana, Gorbatencaia Ala

suma, de câte 900 lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de câte 10000 lei,

cu titlu de prejudiciu moral, iar în rest pretențiile înaintate în acțiunile civile, se

resping ca fiind nefondate.

în numele inculpatului Scorțenschi Vladimir, făcând trimitere la prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar prin care solicită

casarea acestora, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința lui Scorțenschi

Vladimir din motiv că nu s-a constatat existența vreunei infracțiuni în acțiunile

ultimului. Recurentul invocă aceleași motive indicate în instanța de apel (pct. 3 din

decizie), mai invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, cauza fiind

examinată unilateral. Totodată, apărarea invocă că, inculpatul nu a comis infracțiunea

imputată, organul de urmărire penală era obligată să efectueze cercetarea la fața

locului cît mai rapid dar nu peste 24 de zile după infracțiune; organul de urmărire

penală nu a respectat prevederile art. 99, 100 Cod de procedură penală; în prezenta

cauză nu a fost efectuată expertiză balistică și trasologică; nu a fost identificată și

ridicată de la fața locului arma; acțiunea civilă nu este probată cu dovezi certe și utile.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul

Carapunarlî Alexandru în numele inculpatului Scorțenschi Vladimir, prin care a

menționat că, este de poziția respingerii acestui recurs, deoarece instanța de apel s-a

pronunțat argumentat și detailat asupra vinovăției inculpatului. Din textul deciziei

rezultă că s-a analizat obiectiv probele administrate și hotărârea cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția de condamnare și corespunde prevederile art. 414, 417 Cod

de procedură penală.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

7

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnatului.

Potrivit textului recursului declarat de către avocatul Carapunarlî Alexandru în

numele inculpatului Scorțenschi Vladimir, se invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală - când instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și nu au fost întrunite elementele

infracțiunii. Aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului

menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.

Colegiul penal consideră că, instanța de apel legal și întemeiat a pronunțat

decizia, constatând corect stabilirea circumstanțelor de fapt și de drept, analizând

obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect

concluzionând asupra vinovăției inculpatului de săvârșirea infracțiunilor imputate,

motivându-și soluția în acest sens (pct. 4.1. din prezenta decizie).

Mai mult, Colegiul penal reiterează că, criticile formulate de recurent enunțate

la pct. 5. din prezenta decizie, au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța

de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în

prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe

deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea

temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârilor recurate.

Necătând la faptul că, inculpatul nu și-a recunoscut vina, instanța de apel a

constatat că, vinovăția acestuia pe deplin a fost dovedită prin probele acumulate la

dosar. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunii

incriminate nu poate servi ca temei pentru achitarea acestuia, dat fiind faptul că, în

cursul judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă cu certitudine vina

acestuia în comiterea infracțiunii imputate, iar cele invocate de recurent sub acest

aspect sunt apreciate de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a

dreptului la apărare, urmându-se scopul evitării răspunderii penale.

Cu referire la argumentele recurentului, precum că instanța de apel i-a încălcat

dreptul la un proces echitabil inculpatului, prin faptul că, organul de urmărire penală

era obligată să efectueze cercetarea la fața locului cît mai rapid dar nu peste 24 de zile

după infracțiune; organul de urmărire penală nu a respectat prevederile art. 99, 100

Cod de procedură penală; în prezenta cauză nu a fost efectuată expertiză balistică și

trasologică; nu a fost identificată și ridicată de la fața locului arma; acțiunea civilă nu

este probată cu dovezi certe și utile, instanța de recurs îl respinge ca fiind

neîntemeiate.

Este de menționat că, motivele expuse în recurs ordinar au fost anterior

invocate în apel, iar instanța de apel, le-a examinat apreciind toate probele din dosar

în ansamblu și conform art. 414 alin. (3), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor invocate în apel. O nouă reapreciere a

8

probelor nu poate fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă

numai temeiurile de drept.

Totodată, Colegiul penal menționează că, instanța de apel în mod public și într-

un termen rezonabil a cauzei sale, a respectat principiile fundamentale, precum

contradictorialitatea, dreptul la apărare, egalitatea, și într-un termen care să nu

determine lipsa de interes a cererii a examinat cauza, pronunțându-i în mod public o

hotărâre legală și întemeiată.

Mai mult, Colegiul penal menționează că, la etapa recursului ordinar instanța

de recurs nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au

aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz,

de instanța de apel.

Astfel, Colegiul constată că, erori de drept în speța nominalizată nu s-au

stabilit, acțiunilor săvârșite de către Scorțenschi Vladimir, li s-au dat o apreciere și

încadrare juridică corectă, iar pedeapsa i-a fost stabilită cu respectarea prevederilor

art. 7, 61, 75 Cod penal, ținându-se seama de pericolul social al faptei comise,

persoana vinovată, de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează

răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normelor penale în baza

cărora a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a interveni în hotărârea

judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit.

Totodată, Colegiul penal consideră că, justificat instanța de apel a încasat de la

Scorțenschi Vladimir dauna morală cauzată în beneficiul reprezentantului legal al

minorei XXXX, Sîrbu Veaceslav și în beneficiul reprezentantului legal al minorei

XXX, Gorbatencaia Ala suma, de cîte 900 lei, cu titlu de prejudiciu material și suma

de câte 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, întrucît în procesul penal acțiunea

civilă este o modalitate de reparare a prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar

repararea prejudiciilor morale prezintă o modalitate distinctă, rezultat din lezarea

sentimentelor de afecțiune.

Față de cele ce preced, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru

daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se

probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se

ajunge la o îmbogățire fără just temei, astfel, în cazul infracțiunilor contra persoanei,

soldate cu vătămări corporale neînsemnate, este necesar să fie luate în considerare

suferințele fizice și morale, care au fost cauzate prin fapta infracțională săvîrșită de

inculpat, precum și toate consecințele acestuia.

Mai mult, pe aceiași cale de considerente, se enunță că potrivit art. 1422 Cod

civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral, adică careva

suferințe psihice prin faptele infracționale ale unei persoane, instanța poate obliga

vinovatul să repare prejudiciul prin echivalent bănesc. Art. 1423 Cod civil prevede

că, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția

este o condiție a răspunderii și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate.

Din materialele cauzei, rezultă că părțile vătămate au trecut prin suferință

morală, iar instanța de apel a conchis corect că aceste suferințe urmează a fi

recuperate de inculpatul prin contra-echivalent bănesc în sumă de 20 000 lei, sumă

ce a fost considerată echitabilă pentru recuperare a prejudiciului moral suferit.

9

Totodată, Colegiul penal menționează că, instanța de apel, rejudecînd cauza cu

pronunțarea unei noi hotărîri, a motivat argumentat admiterea acțiunii civile, ținînd

cont de gradul de suferințe fizice și psihice cauzate prin vătămarea integrității

corporale a victimelor, circumstanțele concrete ale cauzei, starea precară materială și

personalitatea inculpatului. Astfel, la acest capitol Colegiul apreciază ca vădit

neîntemeiată solicitarea recurentului.

Ținând cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului

moral, cât și de prevederile art. art. 1423 Cod Civil, conform căruia, mărimea

compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța judecătorească

reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, (dacă vinovăția este

condiție a răspunderii), și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

le apreciază instanța judecătorească, luând în considerație circumstanțele în care a

fost cauzat prejudiciul (locul, timpul vârsta etc.), precum și statutul social al

persoanei vătămate. Mărimea prejudiciului moral nu depinde de mărimea

prejudiciului material.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că, acesta este

vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Carapunarlî

Alexandru în numele inculpatului Scorțenschi Vladimir, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, în cauza penală,

în privința lui Scorțenschi Vladimir XXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicat integral la 18 octombrie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

10