1ra-1243/2017 — art. 264-1 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264-1 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-1243/2017 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
27 septembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Gordilă Nicolae
Judecători Covalenco Elena
Diaconu Iurie
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2017,
declarat de către inculpatul
Munteanu Mihail Xxxxxx, născut la xxxxxxxxxxx, originar
și domiciliat în r-nul Xxxxxxx, s. Xxxxxx, str. Xxxxxxxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 09.11.2016-09.03.2017
instanța de apel: 29.03.2017-26.04.2017
instanța de recurs: 03.07.2017-27.09.2017
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 09 martie 2017, în procedura judecării
pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Munteanu Mihail Xxxxxx
a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la 8 luni
închisoare.
În baza art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată pedeapsa
stabilită prin sentința Judecătoriei Strășeni din 10 septembrie 2014, fiindu-i stabilită
pedeapsă definitivă 8 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.
A fost încasat de la Munteanu M. în beneficiul statului cheltuielile judiciare în
sumă de 21,77 lei.
Potrivit sentinței s-a constatat, că Munteanu M. la data de 02.10.2016, în jurul
orei 17.30, fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport prin sentința
Judecătoriei Strășeni din 10 septembrie 2014 și fiind în stare de ebrietate alcoolică,
intenționat a urcat la volanul automobilului de model „Ford Tranzit” cu n/î
XXXXXXXX și s-a deplasat prin s, r-nul Strășeni, unde a fost stopat de către
inspectorii serviciului de patrulare a IP Strășeni, fiind suspectat în conducerea
unității de transport în stare de ebrietate. Fiind supus testării la alcool prin mijlocul
tehnico-științific „Drager Alcotest 6810 RO”, s-a stabilit, conform procesului-verbal
din 02.10.2016 de constatare a stării de ebrietate, că la Munteanu M. concentrația
vaporilor de alcool în aerul expirat este de 1,09 mg/l, ce se atribuie conform art.13412
alin. (3) Cod penal, la stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,
prima instanță a calificat de drept faptele inculpatului în baza art. 2641 alin. (4) Cod
1
penal – conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de
ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de către o persoană care este privată de dreptul
de a conduce mijloace de transport.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Cupțova N. în numele
inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Munteanu M.
să fie eliberat de la executarea pedepsei.
În motivarea apelului a invocat:
- instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale la soluționarea
chestiunii privind pedeapsa penală aplicată inculpatului, care este prea severă,
sentința a fost emisă ilegal cu încălcări a prevederilor legislației penale în partea ce
ține de aplicarea pedepsei definitive, în baza art. 85 Cod penal;
- la data de 01.03.2017 prin intermediul cancelariei a fost depusă cererea de
anexare a înscrisurilor, astfel instanței i-au fost prezentate copiile autentificate a
îndrumării din 06.10.2016, ce confirmă faptul că Munteanu M. este codat din data de
06.10.2016 contra beției; copia trimitere-extras nr. 5386 din 24.10.2016, conform căreia
Munteanu M. a solicitat ajutor medical pentru a primi tratament antialcoolic; copia
certificatului de concediu medical din 02.01.2017, eliberat de Dispensarul Republican
de Narcologie, conform căruia inculpatul s-a aflat la tratament din data de 20.12.2016
până la 02.01.2017, cu mențiunea ca tratamentul continuă; investigația nr. 951 din
30.12.2016 în urma căreia la Munteanu M. a fost depistată bulbița eritematoasă; copia
cererii adresate medicului de familie, prin care s-a solicitat de a comunica, dacă
Munteanu M. fiind bolnav de hepatopatia, encefalopatia post-traumatica și
gastroduodenită cronică, va putea suporta condițiile de detenție într-un penitenciar
de tip închis; concluzia medicală nr. 30 din 21.02.2017, conform căreia s-a dovedit
faptul, că Munteanu M. suferă de hepatopatia toxică, encefalopatia post-traumatică
și gastroduodenită cronică, iar detenția în cadrul instituțiilor penitenciare de tip
închis pot agrava starea de sănătate a pacientului și duce la complicații;
- în temeiul art. 94 Cod penal, inculpatul urma a fi liberat de pedeapsă datorită
schimbării situației ori fapta săvârșită de ultimul și-a pierdut caracterul prejudiciabil
și în virtutea comportării ireproșabile după săvârșirea infracțiunii, persoana care a
comis infracțiunea poate fi corectată și fără executarea pedepsei;
- la individualizarea pedepsei urma a fi luat în considerare și prejudiciul cauzat
în urma săvârșirii infracțiunii, totodată urma a se ține cont de faptul că infracțiunea
comisă face parte din categoria celor ușoare și nu mai puțin grave, după cum a
motivat instanța de judecată;
- deși în sentință este indicat că inculpatul la locul de trai se caracterizează
pozitiv, se căiește sincer de cele comise, a depus cerere în temeiul art. 3641 Cod de
procedură penală și judecarea cauzei a avut loc pe baza probelor administrate la faza
de urmărire penală, instanța în pofida acestor circumstanțe a stabilit inculpatului
pedeapsa cea mai aspră din numărul celor alternative și termenul maxim în limitele
fixate, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii date;
- cu referire la pedeapsa complementară - privarea dreptului de a conduce
mijloace de transport pe un termen de trei ani, aplicată inculpatului, în temeiul art.
2
85 Cod penal, la pedeapsa cu închisoare, consideră că este neîntemeiată, motivând
prin faptul că este o pedeapsă mult prea aspră;
- instanța nu a aplicat în mod corect prevederile art. 85 Codul penal, astfel a
cumulat total termenul pedepsei stabilite prin sentința anterioară, neluând în calcul
termenul pedepsei complementare executat - trei ani privarea dreptului de a
conduce mijloace de transport, ce a început să curgă din luna septembrie 2014 și
potrivit certificatului eliberat de Biroul de probațiune Strășeni, această pedeapsă
complementară urmează să fie executată până la data de 25.09.2017, termen ce nu a
fost întrerupt;
- la 09 martie 2017 - ziua pronunțării sentinței de condamnare, pedeapsa
complimentară stabilită acestuia prin sentința anterioară din 10.09.2014, a fost
executată parțial, iar partea ce a rămas neexecutată constituie termen de 6 luni 15
zile. Anume din această parte neexecutată a pedepsei urma să fie dedusă pedeapsa
definitivă inculpatului, în condițiile aplicării art. 85 Cod penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2017,
a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința în partea pedepsei și pronunțată o
nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Munteanu
M. recunoscut vinovat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, a fost condamnat la 4 luni
închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. În baza art. 85 Cod penal, la
pedeapsa stabilită, i-a fost adăugată parțial, prin cumularea pedepselor, pedeapsa
complementară stabilită prin sentința Judecătoriei Strășeni din 10 septembrie 2014,
fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar
de tip închis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen
de 4 luni, ce urmează a fi executate de sine stătător. În rest, sentința a fost menținută.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că starea de fapt
și de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost
statuată de către instanța de fond, totodată a fost dată o apreciere corectă probelor și
circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de
vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv,
încadrând just acțiunile inculpatului, în baza dispozițiilor art. 2641 alin. (4) Cod
penal, astfel nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel
fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza
sentinței de condamnare.
Analizând motivele invocate în apel, instanța de apel a constatat, că acestea își
găsesc confirmare la judecarea apelului declarat existând motive temeinice de
implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate, în partea
individualizării și stabilirii pedepsei.
Instanța de apel a reținut, că inculpatul, este cu studii medii, căsătorit, supus
militar, angajat paznic la grădinița nr. 1 din s. Cojușna, cetățean al Republicii
Moldova, nu dispune de careva titluri speciale, grade de calificare și distincții de
stat, nu are grad de invaliditate, conform prevederilor art. 76 Cod penal, în calitate
de circumstanțe atenuante a fost reținută căința sinceră, iar circumstanțe
excepționale sau de liberare de răspundere penală, în baza art. 55 Codul penal,
3
instanța de judecată nu a stabilit. Corelativ, instanța de apel nu a reținut la cazul
dedus judecății circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal.
În același timp, instanța de apel a reținut, că inculpatul anterior a fost
condamnat prin sentința Judecătoriei Strășeni din 10 septembrie 2014, pentru
comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (3) Cod penal, la pedeapsa sub
formă de 140 de ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. Această sentință
fiind executată integral de inculpat în partea pedepsei sub formă de 140 ore de
muncă neremunerată și parțial în partea pedepsei complementare aplicate.
Totodată, având în vedere că pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei
Strășeni din 10 septembrie 2014, a fost executată parțial de către inculpat, instanța de
apel a constatat, că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată, în stare de recidivă.
Aceasta întrucât inculpatul încă nu executase definitiv pedeapsa complementară
aplicată acestuia (și anume mai avea de executat încă 6 luni și 15 zile la data
comiterii faptei în speță deferită examinării).
Prin urmare, la caz, instanța de apel a indicat, că nici nu are discreția de a
aplica o pedeapsă alternativă închisorii, datorită faptului că inculpatul a comis fapta
în stare de recidivă, iar pedeapsa închisorii este cea mai aspră din cele enumerate de
sancțiunea art. 2641 alin. (4) Cod penal.
Astfel, apreciind totalitatea împrejurărilor de ordin obiectiv (modalitatea de
comitere a infracțiunii, stare de recidivă, faptul că a contribuit la stabilirea
circumstanțelor relevante speței, precum și faptul că inculpatul a depus eforturi
considerabile pentru a nu mai consuma băuturi alcoolice, ceea ce se desprinde din
actele medicale prezentate) și subiectiv (căința sinceră), instanța de apel a ajuns la
concluzia că este echitabil de a aplica în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal lui
Munteanu M. pedeapsa sub formă de 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar
de tip închis.
Referitor la tipul penitenciarului, instanța de apel a accentuat, că în acord cu
art. 72 alin. (4) Cod penal, în penitenciare de tip închis execută pedeapsa persoanele
condamnate la închisoare pentru infracțiuni deosebit de grave și excepțional de
grave, precum și persoanele care au săvârșit infracțiuni ce constituie recidivă.
Pe de altă parte, instanța de apel a reținut ca fiind plauzibile și argumentele
apelantului privitor la aplicarea incorectă a prevederilor art. 85 Cod penal în cazul
dedus judecății, astfel din materialele cauzei, în special informația de la Biroul de
Probațiune Strășeni nr. 2814 din data de 06.10.2016, rezultă că la data de 24.12.2014
inculpatul, a executat integral pedeapsa sub formă de 140 ore muncă neremunerată,
iar în prezent se află la evidența IP Strășeni și execută pedeapsa complementară -
privarea de dreptul de a conduce unitatea de transport pe un termen de 3 ani.
Astfel, din momentul rămânerii definitive a sentinței Judecătoriei Strășeni din
10 septembrie 2014, adică data de 25 septembrie 2014, inculpatul, execută pedeapsa
complementară privarea de dreptul de a conduce unitatea de transport pe un termen
de 3 ani, astfel instanța de apel a constatat că la momentul examinării pricinii în
cauză, inculpatul, a executat 2 ani, 6 luni și 1 zi din pedeapsa complementară,
termenul neexecutat constituind 4 luni și 29 zile.
4
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpat, prin
care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri,
prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, neprivativă de libertate.
În motivarea recursului ordinar invocă:
- instanța nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale la stabilirea
pedepsei penale, astfel i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră;
- în temeiul art. 94 Cod penal, instanța putea să-l elibereze de pedeapsa penală
datorită schimbării situației sau datorită faptului că fapta și-a pierdut caracterul
prejudiciabil. Astfel schimbarea situației a avut loc prin voința sa, prin faptul că a
conștientizat cele întâmplate, astfel consideră că în atare situație poate fi corectat și
fără executarea pedepsei;
- în instanța de apel a susținut integral cele declarate în instanța de fond, la fel a
susținut apelul declarat de avocat și a solicitat ca în cazul în care nu este posibil să fie
liberat de pedeapsa penală, să fie aplicată o pedeapsă mai blândă, fără izolarea de
societate;
- instanțele de fond, la individualizarea și stabilirea pedepsei penale nu au ținut
cont de totalitatea probelor și circumstanțelor acumulate și stabilite în cadrul
examinării cauzei;
- nu s-a ținut cont de faptul, că infracțiunea comisă face parte din categoria celor
ușoare și nu mai puțin grave cum a indicat instanța de fond, nu a fost cauzat careva
prejudiciu material, la faza urmăririi penale a dat declarații și a conlucrat cu organul
de urmărire penală. Mai mult ca atât în instanța de judecată a solicitat examinarea
cauzei în procedură simplificată în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală;
- are loc permanent de trai și este caracterizat pozitiv, oficial angajat în câmpul
muncii, unde, la fel se bucură de stima colegilor.
- în urma tuturor circumstanțelor expuse instanța putea să-i stabilească o
pedeapsă mai blândă, neprivativă de libertate.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,
solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece
instanța de apel condamnându-l pe Munteanu M. la pedeapsa cu închisoare, și-a
argumentat suficient soluția în partea pedepsei, ținând cont în deplină măsură de
principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de
individualizare a acesteia, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de
persoana celui vinovat (comiterea infracțiunii în stare de recidivă), de circumstanțele
cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei
acestuia, stabilindu-i lui Munteanu M. o pedeapsă echitabilă.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind
vădit neîntemeiat din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să
5
decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit
neîntemeiat.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și/sau material.
Colegiul penal lecturând textul recursului reține, că de către recurent nu s-a
invocat nici un temei de casare prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală, însă
din textul acestuia se statuează că inculpatul indică faptul, că instanțele de fond i-au
aplicat o pedeapsă prea aspră, neținând cont în deplină măsură de toate
circumstanțele cauzei. Prin urmare, în opinia Colegiului penal, în recursul declarat
este semnalat temeiul de casare prevăzute la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, iar potrivit acestei norme, hotărârea instanței de apel poate fi
supusă recursului pentru a repara erorile de drept atunci când s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
Din textul recursului, Colegiul atestă, că autorul nu contestă starea de fapt
stabilită de către instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului, din care considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte, însă
recurentul critică hotărârea adoptată numai referitor la neaplicarea de către instanța
de apel a unei pedepse mai blânde, neprivative de libertate.
Colegiul, consideră că temeiul pentru recurs semnalat de recurent nu este
incident în prezenta cauză, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată,
acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal la soluționarea
chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite conform
sancțiunii articolului imputat acestuia.
În primul rând, instanța de recurs remarcă, că în cazul săvârșirii unei infracțiuni
instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de
individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis această infracțiune, având
deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama
de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a
cuantumului pedepsei.
Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,
capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și
pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile
părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea
specială.
Colegiul penal reține că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea
unei infracțiuni în domeniul transporturilor, prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod
penal, cauza fiind examinată în procedura judecării pe baza probelor administrate în
faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură
penală, în acest caz, trebuie luate în vedere, în egală măsură persoana inculpatului și
respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială, cât și dimensiunea fenomenului
6
infracțional, și așteptările societății față de mecanismul justiției penale, pentru a
realiza o proporționalitate reală între aceste aspecte.
De menționat este acel fapt, că infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod
penal, se clasifică conform art. 16 Cod penal, ca infracțiune ușoară, iar sancțiunea
infracțiunii imputate inculpatului prevede pedeapsă cu închisoare de până la 1 an.
Revenind la prezenta speță, Colegiul atestă, că de către instanța de apel
inculpatul a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, aplicând și
prevederile art. 82 Cod penal, 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la 4 luni
închisoare. Iar conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită lui Munteanu M. i-a
fost adăugată parțial, prin cumularea pedepselor, pedeapsa complementară stabilită
prin Sentința Judecătoriei Strășeni din 10.09.2014, fiindu-i stabilită pedeapsă
definitivă 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis și cu privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 luni, ce urmează a fi
executate de sine stătător.
Reieșind din textul hotărârii atacate, se reține că instanța de apel a luat în
considerație faptul prezenței circumstanței atenuante – căința sinceră, lipsa
circumstanțelor agravante, de faptul că inculpatul a comis infracțiunea în stare de
recidivă, a contribuit la stabilirea circumstanțelor relevante speței, precum și că a
depus eforturi considerabile pentru a nu mai consuma băuturi alcoolice.
La fel, instanța de recurs atestă, că instanța de apel just a reținut faptul, că
Munteanu M. a fost anterior condamnat, prin sentința Judecătoriei Strășeni din 10
septembrie 2014, pentru o infracțiune săvârșită cu intenție, în baza art. 2641 alin. (3)
Cod penal, la 140 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, cu privare de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani (f.d. 86), iar
ulterior, la 02 octombrie 2016, din nou a săvârșit o infracțiune cu intenție, prevăzută
de art. 2641 alin. (4) Cod penal.
Totodată, Colegiul penal remarcă, că potrivit adeverinței Biroului de probațiune
Strășeni nr. 2814 din 06.10.2016 (f.d. 23), Munteanu M. a executat integral pedeapsa
sub formă de 140 ore muncă neremunerată în folosul comunității, la data de
24.12.2014, iar în prezent se află la evidența BP Strășeni și execută pedeapsa
complementară - privare de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un
termen de 3 ani, astfel concluzia instanței de apel, cu privire la săvârșirea de către
inculpat a unei noi infracțiuni cu intenție, la 02.10.2016, antecedentele penale nefiind
stinse pentru condamnarea anterioară, este una corectă. În acest mod, de către
instanța de apel, în speța dată, întemeiat a fost stabilită prezența stării de recidivă, în
acțiunile inculpatului, deoarece, conform art. 34 alin. (1) Cod penal, se consideră
recidivă comiterea cu intenție a uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană cu
antecedente penale pentru o infracțiune săvârșită cu intenție.
Ce ține de critica inculpatului, precum că nu a fost cauzat careva prejudiciu
material, la faza urmăririi penale a dat declarații și a conlucrat cu organul de
urmărire penală, a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată în temeiul
art. 3641 Cod de procedură penală, are loc permanent de trai și este caracterizat
pozitiv, oficial angajat în câmpul muncii, unde, la fel se bucură de stima colegilor,
astfel în urma tuturor circumstanțelor expuse instanța putea să-i stabilească o
7
pedeapsă mai blândă, neprivativă de libertate, Colegiul penal notează, că potrivit
art. 90 alin. (4) Cod penal, persoanelor care au săvârșit infracțiuni deosebit de grave
și excepțional de grave, precum și în cazul recidivei, condamnarea cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei nu se aplică.
La fel, luând în considerație faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea în stare
de recidivă, instanța de recurs respinge și argumentele recurentului, precum că în
privința sa puteau fi aplicate prevederile art. 94 Cod penal.
Totodată, instanța de recurs reține, că instanța de apel, la stabilirea pedepsei
inculpatului a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și personalitatea
inculpatului, aplicând lui Munteanu M. în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal,
pedeapsă de 4 luni închisoare, ținând cont de faptul că mărimea pedepsei pentru
recidivă nu poate fi mai mică de jumătate, au coborât pedeapsa închisorii la limita
minimă admisibilă de art. 82 Cod penal, ținând cont și de prevederile art. 3641 alin.
(8) Cod de procedură penală.
Prin urmare, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanța de
apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61
alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor
persoane.
Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea
de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu
persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, iar pedeapsa stabilită
inculpatului a fost aplicată în limitele legii, din care considerente se dispune
inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 26 aprilie 2017, declarat de către inculpatul Munteanu
Mihail Xxxxxx, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia pronunțată integral la data de 18 octombrie 2017.
Președinte Gordilă Nicolae
Judecător Covalenco Elena
Judecător Diaconu Iurie
8