1re-25/2020 — art. 264-1 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 18 iulie 2019, MUNTEAN Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (1) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 40000 (patruzeci mii,00) lei, cu anularea dreptului de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 5 ani. Inculpatului MUNTEAN Grigore i s-a explicat prevederile art. 64 alin. (31) Cod penal, în cazul achitării amenzii în decurs de 72 ore, mărimea acesteia se reduce în jumătate, din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz se consideră că sancțiunea amenzii este executată integral. De la MUNTEAN Grigore au fost încasate în folosul statului cheltuielile judiciare în mărime de 64,29 lei.

Pentru a pronunța hotărârea prima instanță a constatat că, dânsul, la data de 08 iulie 2018, aproximativ la ora 23.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, ignorând cerințele prevederilor art. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia conducătorul de vechicul îi este interzis: a) să conducă 1 vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat, sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a urcat la volanul automobilului de model „Vaz-2015” cu n/î xxxxx pe străzile satului Negureni r-nul Telenesti. La aceiași dată fiind stopat în localitatea Negureni raionul Telenești pentru verificarea actelor, de către angajații de poliție și fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică i s-a propus de a fi supus testării alcoolscopice cu alcooltesterul „Drager 6810”, fiindu-i stabilită o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat de 1,04 mg/l, ceea ce conform prevederilor alin. (3) art. 13412 Cod penal, corespunde stării de ebrietate alcoolice cu grad avansat. Acțiunile lui MUNTEAN Grigore au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (l) Cod penal, adică conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Sentința a fost atacată cu recurs, de către avocatul COȘNEANU Svetlana în numele inculpatului MUNTEAN Grigore, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței și achitarea inculpatului pe motiv că în cadrul cercetării judecătorești, acuzatorul de stat nu a prezentat probe veridice, concludente care ar demonstra vinovăția lui MUNTEAN Grigore în comiterea infracțiunii imputate. 3.1. În susținerea recursului declarat, recurentul a indicat următoarele argumente: - instanța de fond n-a examinat dosarul obiectiv și sub toate aspectele, deoarece a pus la baza condamnării probele acuzării acumulate la faza de urmărire penală; - n-a luat în considerație dovezile care au fost prezentate de inculpat și apărare pe parcursul examinării dosarului în instanța de judecată. Au fost audiați martori care au confirmat faptul că, la începutul lunii iulie 2018, când de automobilul ce aparține inculpatului s-au apropiat colaboratorii poliției de patrulare rutieră, inculpatul MUNTEAN Grigore nu era la volan. Automobilul staționa din motivul că nu avea combustibil. Martorul Guja Semion a confirmat că dânsul a plecat la stația de alimentare după combustibil. La fel și martorul Palade Tamara a confirmat spusele inculpatului precum că MUNTEAN Grigore nu conducea mijlocul de transport când de automobil s-au apropiat inspectorii poliției de patrulare rutieră; - la baza sentinței de condamnare a inculpatului MUNTEAN Grigore sunt puse numai probele de la etapa desfășurării urmăririi penale, ceea ce denotă faptul că instanța de judecată n-a luat în considerație faptul că inculpatul vina nu și-a recunoscut-o a adus în fața instanței martori care au confirmat spusele sale, martorii au depus jurământ, însă instanța nu s-a expus asupra declarațiilor martorilor Palade Tamara și Guja Semion; 2 - condamnarea inculpatului MUNTEAN Grigore se bazează numai pe declarațiile martorilor acuzării care sunt inspectori ai poliției de patrulare rutieră care sunt persoane interesate în atragerea la răspundere penală a inculpatului; - toate probele administrate în instanța de judecată urma să fie verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv; - verificarea probelor trebuia să fie prin analizarea probelor de la urmărirea penală și cele administrate în judecată, fiind luată în considerație coraborarea lor cu alte probe. Fiecare probă urma să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor; - instanța de judecată la baza sentinței de condamnare urma să ia în vedere și declarațiile martorilor Palade Tamara și Guja Semion chiar dacă aceștia nu sunt polițiști, să verifice și declarațiile lor în sentința de condamnare a inculpatului MUNTEAN Grigore se indică că au dat declarații martorii apărării Gușa Semion și Palade Tamara ca să fie la număr ca martori audiați de instanță, dar nu se indică nimic din care motiv instanța de judecată n-a dorit să aprecieze și declarațiile lor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2019 a fost admis, recursul COȘNEANU Svetlana în numele inculpatului MUNTEAN Grigore, sentința casată parțială, în partea numirii pedepsei, rejudecată, cauza și adoptată în această parte o nouă hotărâre, după cum urmează: Lui MUNTEAN Grigore recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 (opt sute) unitați convenționale, adică 40 000 (patruzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pentru o durată de 5 (cinci) ani. În rest sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a menționat, că analizând declarațiile martorilor Meleca Valentin, Gorea Oleg și Guțu Andrei, apreciindu-le, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, demonstrează cu certitudine vina inculpatului MUNTEAN Grigore în comiterea infracțiunii încriminate și combat argumentele recurentului precum că învinuirea înaintată inculpatului și starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-a găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în mod greșit. Instanța de recurs a considerat că vinovăția inculpatului MUNTEAN Grigore este dovedită și prin probele acumulate pe parcursul urmăririi penale și administrate atât în cadrul ședinței instanței de fond, cât și celei de recurs, cum ar fi: - ordonanța privind începerea urmării penale; procesul-verbal de constatare a infracțiunii; procesul-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului; procesul- 3 verbal de testare alcooloscopică; procesul-verbal de reținere și aducerea a vehiculului la parcarea specială. Instanța de recurs a conchis că aceste probe, documente, coroborează cu declarațiile martorilor Meleca Valentin, Gorea Oleg și Guțu Andrei și confirmă, cu certitudine, că inculpatul MUNTEAN Grigore, prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1), Cod penal, după indicii calificativi, conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Instanța de recurs a considerat că argumentele recurentului precum că concluzia expusă de instanța de fond în sentința adoptată este eronată și contradictorie, contrară probatoriului administrat sunt neîntemeiate, or instanța ierarhic inferioară corect ținând cont de probele administrate la materialele cauzei și prezentate de părți și just a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului MUNTEAN Grigore, motiv din care argumentele invocate de recurent urmează a fi respinse ca nefondate. Cu referire la argumentul recurentului precum că, condamnarea inculpatului MUNTEAN Grigore se bazează numai pe declarațiile martorilor acuzării care sunt inspectori ai poliției de patrulare rutieră, care sunt persoane interesate în atragerea la răspundere penală a inculpatului, instanța de recurs l-a considerat nefondat și în acest sens a reiterat faptul că, pe parcursul urmăririi penale, au fost acumulate un șir de probe, care au fost administrate atât în cadrul ședinței instanței de fond, cât și a celei de recurs, inclusiv și procesul-verbal de testare alcooloscopică, care n-a fost contestat în modul prevăzut de Lege de către inculpat său apărătorul său or, potrivit procesului-verbal din 25.09.2018, de prezentare învinuitului și apărătorului său a materialelor de urmărire penală, după luarea cunoștinței de materialele urmăririi penale, ultimii nu au avut careva obiecții referitor la rezultatul testului „Drager 6810”. La caz, instanța de recurs a constatat cu certitudine faptul că nici apărătorul, nici MUNTEAN Grigore nu au obiectat împotriva probei obținute la etapa de urmărire penală și nu și-au exercitat optim de dreptul de a purcede la colectarea de eventuala contraprobă în ordinea pct. pct. 13.14 din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei. Mai mult ca atât, inculpatul MUNTEAN Grigore la etapa de urmărire penală, în calitate de bănuit și în calitate de învinuit, în prezența apărătorului său, a recunoscut faptul consumării alcoolului și conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate, iar rezultatul gradului de ebrietate (avansat) ce a fost stabilit la data de 08.07.2018, orele 23:04, n-a fost contestat în ordinea pct. pct. 13.14 din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei. Privitor la pedeapsa penală numită inculpatului MUNTEAN Grigore, instanța de recurs, ținând cont de efectul și caracterul devolutiv al recursului (art. 411 Cod 4 de procedură penală), a considerat că instanța de fond n-a ținut cont de prevederile art. 8 Cod penal, potrivit căruia, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare ta momentul săvârșirii faptei. Din aceste considerente, instanța de recurs a considerat necesar de a admite recursul apărătorului COȘNEANU Svetlana în numele inculpatului MUNTEAN Grigore și de a casa această sentință în partea numirii pedepsei și a considerat că inculpatul MUNTEAN Grigore trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite în condițiile sus-indicate și a considerat că îndreptarea și reeducarea lui este posibilă, doar cu aplicarea pedepsei pe art. 2641 alin. (1) Cod penal, în redacția Legii nr. 164 din 20 iulie 2017, sancțiunea căreia prevedea amendă în mărime de la 750 la 850 unități convenționale. Tot aici a menționat că, la data de 08 iulie 2018, pedeapsa complementară prevedea privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani. În această ordine de idei, instanța de recurs i-a stabilit lui MUNTEAN Grigore pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 (opt sute) uc., adică 40 000 (patruzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pentru o durată de 5 (cinci) ani or, anularea dreptului de a conduce mijlocul de transport este fără termen si este o pedeapsă complementară mai aspră decât privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani, și în speță nu este aplicabilă.

Avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului MUNTEAN Grigore, la data de 05 decembrie 2019, a contestat cu recurs în anulare decizia instanței de recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. 5.1. În motivarea recursului avocatul a indicat că, decizia instanței de recurs este neîntemeiată și urmează a fi casată integral cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată din motivele ce urmează. În calitate de pedeapsa art. 2641 Cod penal prevede nu numai muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, iar și pedeapsa complimentară - anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Prin urmare considerăm că cauza urma să fie examinată în ordinea de apel din motivul că art. 2641 Cod penal prevede în calitate de pedeapsa, atât pedeapsa principală, cât și pedeapsa complimentară, iar prevederile art. 400 alin. (1) din Codul de procedură penală penal ce se referă la examinarea cauzei în recurs stipulează exclusiv când este se numește numai pedeapsa principală, și nu este clar dacă se referă și la pedeapsa complimentară. Mai mult ca atât potrivit art. 10 alin. (1) din Codul penal Legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în 5 vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. Astfel art. 2641 alin. (1) Cod penal prevede în calitate de pedeapsa numai muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, adică pedeapsa este mai blândă decât pedeapsa care era în vigoare la momentul comiterii infracțiunii. În acest context conchidem că pedeapsa aplicată dlui Muntean Grigore este prea aspră fiind incorect individualizată de către instanța de judecată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, părțile pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Totodată, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) - 5), 3 alin. (1) Cod de procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cea atacată de recurent, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 2., 4. din decizie). Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5), 455 alin. (2) pct. 3) - 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii 6 sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Totodată, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care a pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, denumirea instanței care a adoptat decizia în recurs, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului (pct. 4. din decizie). Conform art. 456 alin. (1), Cod de procedură penală, actele procedurale preparatorii ale instanței de recurs în anulare și procedura de admisibilitate a recursului în anulare se efectuează în conformitate cu prevederile art. 431 și 432, care se aplică în mod corespunzător. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430. Prin urmare, dat fiind că nu îndeplinește cerințele de conținut, recursul în anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Muntean Grigore Xxxxx, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 mai 2020. Președinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 7