1re-25/2020 — art. 264-1 al. 1 CP

1re-25/2020 — art. 264-1 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul 1re-25/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Diaconu Iurie,

judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

către avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2019, în cauza

penală privindu-l pe

Muntean Grigore Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

MUNTEAN Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

la art. 2641 alin. (1) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 800 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 40000 (patruzeci

mii,00) lei, cu anularea dreptului de a conduce mijlocul de transport pe un termen

de 5 ani.

Inculpatului MUNTEAN Grigore i s-a explicat prevederile art. 64 alin. (31) Cod

penal, în cazul achitării amenzii în decurs de 72 ore, mărimea acesteia se reduce în

jumătate, din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz se

consideră că sancțiunea amenzii este executată integral.

De la MUNTEAN Grigore au fost încasate în folosul statului cheltuielile

judiciare în mărime de 64,29 lei.

08 iulie 2018, aproximativ la ora 23.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat, ignorând cerințele prevederilor art. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației

Rutiere, potrivit căruia conducătorul de vechicul îi este interzis: a) să conducă

1

vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe

contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă

reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat, sau într-o stare avansată de oboseală

de natură să-i afecteze capacitatea de conducere, intenționat, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a urcat la volanul automobilului de model

„Vaz-2015” cu n/î xxxxx pe străzile satului Negureni r-nul Telenesti.

La aceiași dată fiind stopat în localitatea Negureni raionul Telenești pentru

verificarea actelor, de către angajații de poliție și fiind suspectat de conducerea

mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică i s-a propus de a fi supus

testării alcoolscopice cu alcooltesterul „Drager 6810”, fiindu-i stabilită o

concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat de 1,04 mg/l, ceea ce conform

prevederilor alin. (3) art. 13412 Cod penal, corespunde stării de ebrietate alcoolice cu

grad avansat.

Acțiunile lui MUNTEAN Grigore au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (l)

Cod penal, adică conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află

în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

numele inculpatului MUNTEAN Grigore, prin care a solicitat casarea integrală a

sentinței și achitarea inculpatului pe motiv că în cadrul cercetării judecătorești,

acuzatorul de stat nu a prezentat probe veridice, concludente care ar demonstra

vinovăția lui MUNTEAN Grigore în comiterea infracțiunii imputate.

3.1. În susținerea recursului declarat, recurentul a indicat următoarele

argumente:

- instanța de fond n-a examinat dosarul obiectiv și sub toate aspectele,

deoarece a pus la baza condamnării probele acuzării acumulate la faza de urmărire

penală;

- n-a luat în considerație dovezile care au fost prezentate de inculpat și apărare

pe parcursul examinării dosarului în instanța de judecată. Au fost audiați martori

care au confirmat faptul că, la începutul lunii iulie 2018, când de automobilul ce

aparține inculpatului s-au apropiat colaboratorii poliției de patrulare rutieră,

inculpatul MUNTEAN Grigore nu era la volan. Automobilul staționa din motivul

că nu avea combustibil. Martorul Guja Semion a confirmat că dânsul a plecat la

stația de alimentare după combustibil. La fel și martorul Palade Tamara a confirmat

spusele inculpatului precum că MUNTEAN Grigore nu conducea mijlocul de

transport când de automobil s-au apropiat inspectorii poliției de patrulare rutieră;

- la baza sentinței de condamnare a inculpatului MUNTEAN Grigore sunt

puse numai probele de la etapa desfășurării urmăririi penale, ceea ce denotă faptul

că instanța de judecată n-a luat în considerație faptul că inculpatul vina nu și-a

recunoscut-o a adus în fața instanței martori care au confirmat spusele sale,

martorii au depus jurământ, însă instanța nu s-a expus asupra declarațiilor

martorilor Palade Tamara și Guja Semion;

2

- condamnarea inculpatului MUNTEAN Grigore se bazează numai pe

declarațiile martorilor acuzării care sunt inspectori ai poliției de patrulare rutieră

care sunt persoane interesate în atragerea la răspundere penală a inculpatului;

- toate probele administrate în instanța de judecată urma să fie verificate sub

toate aspectele, complet și obiectiv;

- verificarea probelor trebuia să fie prin analizarea probelor de la urmărirea

penală și cele administrate în judecată, fiind luată în considerație coraborarea lor cu

alte probe. Fiecare probă urma să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor;

- instanța de judecată la baza sentinței de condamnare urma să ia în vedere și

declarațiile martorilor Palade Tamara și Guja Semion chiar dacă aceștia nu sunt

polițiști, să verifice și declarațiile lor în sentința de condamnare a inculpatului

MUNTEAN Grigore se indică că au dat declarații martorii apărării Gușa Semion și

Palade Tamara ca să fie la număr ca martori audiați de instanță, dar nu se indică

nimic din care motiv instanța de judecată n-a dorit să aprecieze și declarațiile lor.

2019 a fost admis, recursul COȘNEANU Svetlana în numele inculpatului

MUNTEAN Grigore, sentința casată parțială, în partea numirii pedepsei,

rejudecată, cauza și adoptată în această parte o nouă hotărâre, după cum urmează:

Lui MUNTEAN Grigore recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 800 (opt sute) unitați convenționale, adică 40 000 (patruzeci

mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pentru o durată

de 5 (cinci) ani.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a menționat, că analizând

declarațiile martorilor Meleca Valentin, Gorea Oleg și Guțu Andrei, apreciindu-le,

conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, demonstrează cu

certitudine vina inculpatului MUNTEAN Grigore în comiterea infracțiunii

încriminate și combat argumentele recurentului precum că învinuirea înaintată

inculpatului și starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-a găsit

confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate de către

instanța de judecată au fost apreciate în mod greșit.

Instanța de recurs a considerat că vinovăția inculpatului MUNTEAN Grigore

este dovedită și prin probele acumulate pe parcursul urmăririi penale și

administrate atât în cadrul ședinței instanței de fond, cât și celei de recurs, cum ar

fi:

- ordonanța privind începerea urmării penale; procesul-verbal de constatare a

infracțiunii; procesul-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului; procesul-

3

verbal de testare alcooloscopică; procesul-verbal de reținere și aducerea a

vehiculului la parcarea specială.

Instanța de recurs a conchis că aceste probe, documente, coroborează cu

declarațiile martorilor Meleca Valentin, Gorea Oleg și Guțu Andrei și confirmă, cu

certitudine, că inculpatul MUNTEAN Grigore, prin acțiunile sale intenționate a

comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1), Cod penal, după indicii

calificativi, conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Instanța de recurs a considerat că argumentele recurentului precum că

concluzia expusă de instanța de fond în sentința adoptată este eronată și

contradictorie, contrară probatoriului administrat sunt neîntemeiate, or instanța

ierarhic inferioară corect ținând cont de probele administrate la materialele cauzei

și prezentate de părți și just a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului

MUNTEAN Grigore, motiv din care argumentele invocate de recurent urmează a fi

respinse ca nefondate.

Cu referire la argumentul recurentului precum că, condamnarea inculpatului

MUNTEAN Grigore se bazează numai pe declarațiile martorilor acuzării care sunt

inspectori ai poliției de patrulare rutieră, care sunt persoane interesate în atragerea

la răspundere penală a inculpatului, instanța de recurs l-a considerat nefondat și în

acest sens a reiterat faptul că, pe parcursul urmăririi penale, au fost acumulate un

șir de probe, care au fost administrate atât în cadrul ședinței instanței de fond, cât și

a celei de recurs, inclusiv și procesul-verbal de testare alcooloscopică, care n-a fost

contestat în modul prevăzut de Lege de către inculpat său apărătorul său or,

potrivit procesului-verbal din 25.09.2018, de prezentare învinuitului și apărătorului

său a materialelor de urmărire penală, după luarea cunoștinței de materialele

urmăririi penale, ultimii nu au avut careva obiecții referitor la rezultatul testului

„Drager 6810”.

La caz, instanța de recurs a constatat cu certitudine faptul că nici apărătorul,

nici MUNTEAN Grigore nu au obiectat împotriva probei obținute la etapa de

urmărire penală și nu și-au exercitat optim de dreptul de a purcede la colectarea de

eventuala contraprobă în ordinea pct. pct. 13.14 din Regulamentul privind modul

de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și

naturii ei.

Mai mult ca atât, inculpatul MUNTEAN Grigore la etapa de urmărire penală,

în calitate de bănuit și în calitate de învinuit, în prezența apărătorului său, a

recunoscut faptul consumării alcoolului și conducerii mijlocului de transport în

stare de ebrietate, iar rezultatul gradului de ebrietate (avansat) ce a fost stabilit la

data de 08.07.2018, orele 23:04, n-a fost contestat în ordinea pct. pct. 13.14 din

Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei.

Privitor la pedeapsa penală numită inculpatului MUNTEAN Grigore, instanța

de recurs, ținând cont de efectul și caracterul devolutiv al recursului (art. 411 Cod

4

de procedură penală), a considerat că instanța de fond n-a ținut cont de prevederile

art. 8 Cod penal, potrivit căruia, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru

aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare ta momentul săvârșirii faptei.

Din aceste considerente, instanța de recurs a considerat necesar de a admite

recursul apărătorului COȘNEANU Svetlana în numele inculpatului MUNTEAN

Grigore și de a casa această sentință în partea numirii pedepsei și a considerat că

inculpatul MUNTEAN Grigore trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele

săvârșite în condițiile sus-indicate și a considerat că îndreptarea și reeducarea lui

este posibilă, doar cu aplicarea pedepsei pe art. 2641 alin. (1) Cod penal, în redacția

Legii nr. 164 din 20 iulie 2017, sancțiunea căreia prevedea amendă în mărime de la

750 la 850 unități convenționale.

Tot aici a menționat că, la data de 08 iulie 2018, pedeapsa complementară

prevedea privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de

la 3 la 5 ani.

În această ordine de idei, instanța de recurs i-a stabilit lui MUNTEAN Grigore

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 (opt sute) uc., adică 40 000

(patruzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pentru o durată de 5 (cinci) ani or, anularea dreptului de a conduce mijlocul de

transport este fără termen si este o pedeapsă complementară mai aspră decât

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5

ani, și în speță nu este aplicabilă.

data de 05 decembrie 2019, a contestat cu recurs în anulare decizia instanței de

recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a acesteia, cu

remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de

judecată.

5.1. În motivarea recursului avocatul a indicat că, decizia instanței de recurs

este neîntemeiată și urmează a fi casată integral cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel în alt complet de judecată din motivele ce urmează.

În calitate de pedeapsa art. 2641 Cod penal prevede nu numai muncă

neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, iar și pedeapsa

complimentară - anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Prin urmare considerăm că cauza urma să fie examinată în ordinea de apel din

motivul că art. 2641 Cod penal prevede în calitate de pedeapsa, atât pedeapsa

principală, cât și pedeapsa complimentară, iar prevederile art. 400 alin. (1) din

Codul de procedură penală penal ce se referă la examinarea cauzei în recurs

stipulează exclusiv când este se numește numai pedeapsa principală, și nu este clar

dacă se referă și la pedeapsa complimentară.

Mai mult ca atât potrivit art. 10 alin. (1) din Codul penal Legea penală care

înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod,

ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se

extinde asupra persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în

5

vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au

executat pedeapsa, dar au antecedente penale.

Astfel art. 2641 alin. (1) Cod penal prevede în calitate de pedeapsa numai

muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport, adică pedeapsa este mai blândă decât

pedeapsa care era în vigoare la momentul comiterii infracțiunii.

În acest context conchidem că pedeapsa aplicată dlui Muntean Grigore este

prea aspră fiind incorect individualizată de către instanța de judecată.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, părțile pot declara la Curtea

Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile,

după epuizarea căilor ordinare de atac.

Totodată, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) - 5), 3 alin. (1) Cod de procedură

penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de

recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința,

data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel,

dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data

adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În

desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării

cauzei în instanța judecătorească.

Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate

cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza

penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de

încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri

judecătorești irevocabile, inclusiv cea atacată de recurent, nu sunt pasibile de drept

de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare.

Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind

declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost

soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 2., 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5), 455

alin. (2) pct. 3) - 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină

denumirea instanței care a pronunțat sentința, data pronunțării sentinței, numele și

prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta

constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și

motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data

pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii

6

sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea

ilegalității hotărârii atacate.

Totodată, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care

a pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței,

numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea

judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a

declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat

decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și

argumentele admiterii sau respingerii apelului, denumirea instanței care a adoptat

decizia în recurs, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau

respingerii recursului (pct. 4. din decizie).

Conform art. 456 alin. (1), Cod de procedură penală, actele procedurale

preparatorii ale instanței de recurs în anulare și procedura de admisibilitate a

recursului în anulare se efectuează în conformitate cu prevederile art. 431 și 432,

care se aplică în mod corespunzător.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide

inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430.

Prin urmare, dat fiind că nu îndeplinește cerințele de conținut, recursul în

anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Răileanu

Petru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Muntean Grigore

Xxxxx, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 mai 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

7