1ra-1115/17 — art.217 alin.2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.217 alin.2 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.13, 16 CPP
1ra-1115/17 — art.217 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr.lra-1115/17
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 septembrie 2017 mun.Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Nicolae Gordilă,
Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun,
judecând, fără citarea părților, recursul ordinar, prin care se solicită casarea
sentinței Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 23 februarie 2016 și a deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2017, declarat de
avocatul Furnică Victor în numele inculpatului
Chislov Rostislav Xxxxxx, născut la
xxxxxx, originar și domiciliat în
mun.Xxxxxxxx, bl.Xxxxxxxxxxx.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 18.03.2015 - 23.02.2016;
Instanța de apel: 06.06.2016 - 27.09.2016;
Instanța de recurs:09.06.2017 - 05.07.2017.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 23 februarie 2016,
Chislov Rostislav a fost condamnat în baza art.217 alin.(2) Cod penal, fiindu-i aplicată
pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 600 unitați convenționale.
Potrivit sentinței s-a constatat că Chislov Rostislav, în circumstanțe
necunoscute, a intrat în posesia a 9 pachețele din polietilenă în care, potrivit raportului
de expertiză nr.10683 din 17 decembrie 2014, se conținea marijuană în cantitate de
33,31 grame (2,73+7,19+2,35+2,15+2,76+2,68+3,67+2,65+4,48 grame) și un fragment
de butelie, unde pe pereții interiori ai fragmentului (partea de sus), a fost depistată
„rășină de canabis” cu cantitatea de 0,319 grame, ceea ce constituie proporții mari, pe
care, contrar prevederilor art.29 din Legea cu privire la circulația substanțelor narcotice
și psihotrope și a precursorilor, nr.382-XIV din 06 mai 1999, le-a păstrat ilegal, fără
autorizația corespunzătoare și fără prescripția medicului, până la 11 decembrie 2014,
aproximativ ora 12.50, când a fost depistată și ridicată de către colaboratorii de poliție în
cadrul percheziției la domiciliu acestuia din mun.Xxxxxxxx, str.Xxxxxxxxxxx.
Împotriva sentinței a declarat apel avocatul V.Furnică în numele inculpatului,
care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri,
prin care inculpatul să fie achitat, invocând că acestuia i-a fost încălcat dreptul la
apărare, deoarece percheziția a fost efectuată la domiciliul său fără a fi asistat de un
translator, dânsul fiind vorbitor de limba rusă; - la efectuarea percheziției au fost
încălcate prevederilor art.430 alin.(6) Cod contravențional și art.131 alin.(2) și (5) Cod
de procedură penală, indicând că în procesul-verbal cu privire la percheziție nu s-a făcut
nici o mențiune referitor la ridicarea, împachetarea și sigilarea pretinselor substanțe
1
narcotice; - atât organul de urmărire penală, cât și prima instanță, nu au dat un răspuns
complet pe marginea obiecțiilor înaintate asupra procesului-verbal de percheziție.
Ulterior, în cadrul instanței de apel, inculpatul, asistat de avocat, a înaintat o
cerere, prin care a recunoscut vina, solicitând aplicarea în privința sa a prevederilor
Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței
R.Moldova nr.210 din 29.07.2016.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie
2016, apelul avocatului în numele inculpatului a fost respins ca nefondat, cu menținerea
sentinței.
Instanța de apel a constatat că probele cercetate de prima instanță, cu respectarea
prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității, confirmă vinovăția inculpatului în comiterea
infracțiunii imputate, acțiunile lui fiind corect încadrate în prevederile art.217 alin.(2)
Cod penal, adică prelucrarea și păstrarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.
La fel, instanța de apel a indicat că prima instanță corect a stabilit circumstanțele
de fapt și de drept, și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit
infracțiunea incriminată, iar pedeapsa aplicată este proporțională faptei comise.
Totodată, instanța de apel a indicat că, procesul-verbal de percheziție a fost
întocmit cu respectarea prescripțiilor de procedură, iar careva temei întru anularea
acestuia nu au fost stabilite, legalitatea procesului-verbal de percheziție efectuat a fost
autorizată la 09.12.2014 de judecătorul de instrucție în cadrul procesului contravențional
inițiat la 08.12.2014.
Argumentul referitor la nerespectarea dreptului la apărare a inculpatului la
momentul efectuării acțiunii enunțate, instanța de apel l-a apreciat ca fiind neîntemeiat,
deoarece, la momentul întocmirii procesului-verbal de percheziție, inculpatul nu a
prezentat careva obiecții la cele invocate, ba dimpotrivă, a făcut personal consemnarea
„Iarba consum personal” și a semnat. Mai mult, în instanța de apel, R.Chislov a declarat
că posedă limba de stat la nivel de conversație, a absolvit liceul unde a studiat limba de
stat.
În ce privește cererea inculpatului referitor la aplicarea în privința lui a Legii cu
privire la amnistie, instanța de apel a considerat-o ca fiind neîntemeiată, indicând că,
potrivit art.l, prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite,
învinuite și inculpate care manifestă căință activă, iar inculpatul nu a recunoscut vina și
nu s-a căit sincer de cele comise, prin urmare a conchis că inculpatul nu întrunește
condițiile impuse de art.1 din Lege.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul
V.Furnică în numele inculpatului care, invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(l)
pct.13), 16) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu încetarea procesului
penal în privința inculpatului, în legătură cu intervenirea amnistiei, pe motiv că instanța
eronat a interpretat Legea privind amnistia nr.210 din 29.07.2016, încălcând astfel
dreptul inculpatului la un proces echitabil; - instanța nu a ținut cont de practica
instanțelor, unde au fost încetate procesele penale în legătură cu amnistia, chiar și atunci
2
când persoanele la o anumită etapă a procesului penal nu și-au recunoscut vina; -
inculpatul a recunoscut vina și a manifestat căință activă în cadrul instanței de apel,
astfel este posibilă aplicarea Legii privind amnistia în privința lui.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele
invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care a solicitat
respingerea recursului ca inadmisibil, Colegiul penal consideră că recursul declarat de
avocatul V.Furnică în numele inculpatului R.Chislov urmează a fi admis, din
următoarele considerente.
Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.2) lit.b) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată
și dispune achitarea persoanei sau încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de
normele de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art.434 Cod de procedură penală, Colegiul penal,
judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, verifică legalitatea
hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor
invocate în recurs de titularul acestuia.
Totodată, instanța de recurs reiterează că, în conformitate cu cele stipulate în
art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în
limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor
neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.
Colegiul lărgit atestă că, avocatul V.Furnică în numele inculpatului critică soluția
instanței de apel de respingere a solicitării de aplicare în privința inculpatului R.Chislov
a Legii privind amnistia, indicând ca temei de recurs pct.13) și 16) alin.(1) al art.427
Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în
cazul în care a intervenit o lege penală mai favorabilă inculpatului și norma de drept
aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date
anterior de către Curtea Supremă de Justiție
Verificând legalitatea hotărârilor atacate pe baza materialelor cauzei, Colegiul
penal consideră că vinovăția inculpatului R.Chislov în săvârșirea infracțiunilor imputate
este pe deplin stabilită, iar calificarea acțiunilor acestuia este corectă și corespunde
circumstanțelor de fapt ale cauzei, însă instanța de apel la examinarea cauzei, nu a luat
în considerație motivele părții apărării, referitor la aplicarea în privința inculpatului a
prevederilor Legii nr.210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a
25-a de la proclamarea independenței R.Moldova, în vigoare din 09.09.2016.
Potrivit art.(1) alin.(1) din Legea menționată, prevederile acestei Legi se aplică
condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință
activă în cadrul procesului penal și celor condamnate care sunt caracterizate pozitiv pe
3
parcursul executării pedepsei, perioadei de probațiune sau termenului de probă și sunt
evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă aceste
persoane cad sub incidența prevederilor art. 2-9, 11 și 12.
Conform art.2 alin.(1) din aceeași Lege, procesul penal încetează la faza de
urmărire penală sau la cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la
adoptarea prezentei Legi pentru care Codul penal prevede în calitate de pedeapsă
principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen
de 7 ani. Iar potrivit alin.(2) din același articol, încetarea procesului penal conform
alin.(1) are loc cu acordul scris al persoanei învinuite sau inculpate.
Din materialele cauzei se constată că, la 27.09.2017, inculpatul a solicitat reluarea
cercetării judecătorești pentru a-i fi aplicată legea cu privire la amnistie, instanța de apel
a admis demersul inculpatului și a reluat cercetarea judecătorească (f.d.123-124).
Inculpatul a fost audiat repetat, unde și-a recunoscut vina și prin înscris autentic,
contrasemnat de apărător, a declarat că recunoaște în totalitate cele indicate în
rechizitoriu, solicitând aplicarea amnistiei (f.d.118-119).
Analizând decizia atacată, Colegiul lărgit constată că, instanța de apel a respins
cererea inculpatului privind aplicarea amnistiei, pe motiv că acesta nu întrunește
condițiile impuse de art.1 al Legii menționate, deoarece prezenta lege se aplică
condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință
activă.
Potrivit Recomandării nr.97 din 09.02.2017, cu privire la aplicarea prevederilor
din Legea nr.210 din 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de
la proclamarea independenței R.Moldova, de către instanțele judecătorești, orice
instanță ordinară este în drept, în baza art.2 din Legea nr.210, să aplice actul amnistiei
față de inculpat și să pronunțe o hotărâre de încetare a procesului penal, pe cauza
penală.
În cursul judecării cauzei, la orice etapă a procedurilor, inculpatul este în drept,
prin acord scris, să solicite încetarea procesului penal, în privința sa, în temeiul art.2 al
Legii nr. 210. Cererea poate fi înaintată de inculpat atât în ședința preliminară, cât și
după numirea cauzei spre judecare, până la finalizarea cercetării judecătorești.
Totodată, Colegiul penal atestă că, faza judecării cauzei, în conformitate cu
prevederile din Codul de procedură penală, include toate instanțele ordinare de judecată,
adică atât prima instanță, cât și instanța de apel și cea de recurs ordinar.
Potrivit practicii judiciare constante a Curții Supreme de Justiție, persoana, la faza
judecării cauzei, se consideră ca având statut de inculpat, până când nu epuizează toate
căile ordinare de atac.
Reieșind din circumstanțele expuse supra, Colegiul lărgit consideră că, inculpatul
R.Chislov, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal,
întrunește condițiile prevăzute la art.1 din Legea nr.210 din 29 iulie 2016, și în privința
lui pot fi aplicate aceste dispoziții legale, iar procesul penal urmează a fi încetat în
legătură cu intervenirea amnistiei, deoarece a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii
4
imputate, s-a căit sincer de cele comise, în cauză lipsind careva acțiune privind
recuperarea vreunui prejudiciu.
Astfel, Colegiul penal apreciază ca fiind întrunite condițiile legale, instituite prin
Legea nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, motiv pentru care urmează a fi dispusă
încetarea procesului penal în privința lui R.Chislov conform prevederilor legii sus
menționate.
Prin urmare, reieșind din cele expuse, recursul ordinar declarat de avocatul
V.Furnică în numele inculpatului se va admite, ca fiind întemeiat.
În conformitate cu prevederile art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit.b) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Furnică Victor în numele
inculpatului Chislov Rostislav, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 27 septembrie 2016 și sentința Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 23
februarie 2016, în privința lui Chislov Rostislav.
Se aplică în privința lui Chislov Rostislav prevederile art.2 din Legea privind
amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R.Moldova
și se încetează procesul penal în privința acestuia, în baza art.217 alin.(2) Cod penal.
Celelalte dispoziții ale hotărârilor contestate se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 27 septembrie 2017.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Elena Covalenco
Iurie Diaconu
Liliana Catan
Ion Guzun
5