1ra-889/2017 — art. 190 al. 4 CP

1ra-889/2017 — art. 190 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-889/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Nicolaev Ghenadie, Moraru

Petru

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei și de către

părțile vătămate Gavriliuc Raisa, Turceac Tatiana, Vacarciuc Emilia cu avocatul

Procopciuc Angela, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 08 februarie 2017, în cauza penală privindu-le pe

Papanaga Iana Xxxx, născută la xxxx, originară și

domiciliată în mun. xxxx, bd. xxx xx, ap. xxx;

Vițu Elena Xxx, născută la xxxxxx, originară din s.

xxxxx, r-nul xxxx, domiciliată în mun. xxxx, str.

xxxx xxxx x, bl. x, ap. xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Elena, ambele au fost recunoscute vinovate de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (4) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa de 7 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 3 ani, cu

executarea pedepsei cu închisoare în penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

Acțiunile civile intentate de părțile vătămate Gavriliuc Raisa, Turceac

Tatiana, Lungu Ana, Vacarciuc Emilia, Chiricenco Iuliana au fost admise integral

fiind dispusă încasarea în mod solidar de la Papanaga Iana și Vițu Elena în

beneficiul:

1

- lui Gavriliuc Raisa, prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de

800 Euro, în moneda națională conform cursului valutar la data executării și

cheltuielile de asistență juridică de 2000 lei;

- lui Turceac Tatiana, prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de

400 Euro, în monedă națională, conform cursului valutar la data executării și

cheltuielile de asistență juridică de 2000 lei;

- lui Lungu Ana, prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de 200

Euro, în monedă națională, conform cursului valutar la data executării și cheltuielile

de asistență juridică de 2000 lei;

- lui Vacarciuc Emilia, prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de

400 Euro, în monedă națională, conform cursului valutar la data executării și

cheltuielile de asistență juridică de 2000 lei;

- lui Chiriceno Iuliana, prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de

400 euro, în monedă națională, conform cursului valutar la data executării.

Vițu Elena, acționând de comun acord, cu intenție și urmărind scopul dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane, folosindu-se de încrederea acordată, sub pretextul

înregistrării participanților în proiectul „Auto PCL”, cu condiția depunerii sumei de

800 euro pentru înregistrare și primirea ulterioară a unui câștig sub formă de

automobil de model „Volkswagen” sau echivalentul acestuia în sumă de 21000 euro,

fără perfectarea a careva contracte, în perioada lunilor septembrie - octombrie 2012

au dobândit prin înșelăciune de la partea vătămată Lungu Ana suma de 2400 euro,

echivalentul a 38400 lei, pentru înregistrarea a 3 participanți, de la partea vătămată

Gavriliuc Raisa - 800 euro, echivalentul a 12800 lei, de la partea vătămată Turceac

Tatiana - 400 euro, echivalentul a 6400 lei, de la partea vătămată Chiricenco Iuliana

- 400 euro, echivalentul a 6400 lei și de la partea vătămată Vacarciuc Emilia - 400

euro, echivalentul a 6400 lei, pe care i-au însușit, cauzându-le părților vătămate

daune în proporții considerabile. În total, în perioada de timp septembrie-octombrie

2012, ilegal au dobândit mijloace bănești în sumă totală de 70400 lei.

Acțiunile inculpatelor Papanaga Iana și Vițu Elena au fost calificate de prima

instanță în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune, acțiune săvârșită de două persoane, în

proporții mari.

3.1. Avocatul Chisnencu Alexandru în numele inculpatei Vițu Elena, prin care

a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatei

de sub învinuirea imputată, din motiv că în acțiunile ei nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, invocând că:

- prima instanță a apreciat unilateral și neobiectiv probele, a constatat eronat

aspectele faptice a cauzei;

2

- acțiunile inculpatei Vițu Elena nu întrunesc elementele constitutive a

infracțiunii de escrocherie, deoarece în calitate de participantă a proiectului

investițional „Auto PCL” în care investise mijloace bănești și întru executarea

condițiilor stabilite de fondatori, urma să atragă și alte persoane în vederea realizării

scopului final de accedere spre câștig, prin prezentările făcute la solicitarea părților

vătămate, explicându-le modalitatea aderării la el, mijloacele bănești acumulate

fiindu-i transmise lui Papanaga Iana pentru transferul bancar către persoanele

câștigătoare, cu deschiderea pentru noii intervenienți a conturilor online personale,

fapt ce denotă netemeinicia învinuirii formulate privind însușirea prin escrocherie a

mijloacelor bănești.

3.2. Avocatul Popa Paulian în numele inculpatei Papagana Iana, prin care a

solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatei de

sub învinuirea imputată, din motivul lipsei faptei infracționale în acțiunile acesteia,

invocând că:

- prejudiciul material, prin sine, nu determină existența infracțiunii și nu

constituie un motiv de condamnare a inculpatelor Vițu Elena și Papanaga Iana pentru

pretinsa escrocherie, pe caz nefiind acumulate probe pertinente ce ar demonstra

existența unei înțelegeri prealabile de însușire a mijloacelor bănești prin înșelăciune

și abuz de încredere, or, potrivit părții vătămate Lungu Ana, despre proiect a aflat de

la Pahomi Maria, luând un împrumut de la Papanaga Iana suma de 150 euro pentru

înregistrarea în el, inclusiv a surorii sale Vovc V.;

- organul de urmărire penală, în persoana procurorului ce a reprezentat

învinuirea, precum și prima instanță nu au ținut cont de lipsa cadrului legal ce ar

interzice activitatea respectivei companii, aderarea oricărei persoane la proiectul

oferit de ea fiind una benevolă, cu condiția respectării anumitor cerințe, ce au fost

acceptate de către părțile vătămate, în timp ce pe caz lipsesc date obiective care ar

confirma existența anumitor relații dintre companie și cele două inculpate;

- atât organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată au dat o apreciere

eronată circumstanțelor cauzei.

au fost admise apelurile declarate, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Papanaga Iana și Vițu Elena

au fost achitate de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (4) Cod penal, deoarece fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii.

La fel, s-a decis ca instanța de apel să nu se pronunțe asupra acțiunilor civile

intentate.

administrate pe caz, prin aprecierea lor în raport cu dispozițiile art. 100-101 Cod de

procedură penală, a conchis asupra netemeiniciei soluției de condamnare a

inculpatelor Papanaga Iana și Vițu Elena în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, pe

motivul aprecierii eronate a aspectelor faptice ce au importanță pentru justa

3

soluționare a cauzei, și a constatat că lipsesc în acțiunile lor elementele infracțiunii

de escrocherie.

În acest sens, instanța de apel a indicat că din probele prezentate de partea

acuzării, lipsesc date obiective care ar confirma cu certitudine dobândirea ilicită cu

scop de cupiditate a mijloacelor bănești, printr-o intenție criminală unică de

înșelăciune și abuz de încredere, cu trecerea acestora în folosința vinovatului.

La fel, instanța de apel a reținut că din declarațiile părților vătămate, audiate

pe caz, rezultă că acestea au aderat benevol la proiectul „Auto PCL”, în scopul

îmbunătățirii stării financiare și au acceptat condițiile depunerii mijloacelor bănești

cu transferul lor în scopul creării conturilor personale, inclusiv cele de atragere în

proiect a persoanelor noi.

Totodată, instanța de apel a indicat că în urma verificării împrejurărilor de fapt

și aspectelor de drept a cauzei, precum și în urma cercetării nemijlocite, multilaterale

și obiective a probelor administrate în ea, a conchis asupra nevinovăției inculpatelor

Papanaga Iana și Vițu Elena în faptele imputate, or acțiunile acestora nu au întrunit

elementele constitutive a componenței de infracțiune, prevăzută de art. 190 alin. (4)

Cod penal.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a atestat că opinia părții apărării

privind lipsa în acțiunile inculpatelor a elementelor infracțiunii de escrocherie, este

una corectă, nefiind în contradicție cu împrejurările de fapt a cauzei expuse mai sus,

pe caz stabilindu-se existența între părți a unui litigiu de ordin civil, ce urmează a fi

soluționat pe cale civilă, fiind invocate în acest sens prevederile art. 1 a Protocolului

4 a Convenției, ce exclude condamnarea persoanei pentru singurul motiv că nu-și

poate onora obligațiile asumate.

La fel, instanța de apel a notat că prin învinuirea adusă în rechizitoriu, acțiunile

inculpatelor Papanaga Iana și Vițu Elena au fost încadrate în baza art. 190 alin. (4)

Cod penal, ca escrocherie manifestată prin dobândirea ilicită a bunurilor altor

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșite în proporții mari, însă în

raport cu probele verbale și cele materiale administrate la faza urmăririi penale, ce

au servit obiect de cercetare judecătorească atât în prima instanță, cât și suplimentar

în cea de apel, învinuirea adusă inculpatelor în acest sens, nu și-a găsit confirmare.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că în acțiunile inculpatelor lipsește

latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie și anume intenția dobândirii ilicite a

mijloacelor bănești la momentul transmiterii lor ca rezultat al înșelăciunii și/sau

abuzului de încredere, deoarece potrivit părților vătămate aderarea lor la proiectul

„Auto PCL” a fost una benevolă, ca rezultat al prezentării petrecute de inculpatele

Papanaga Iana și Vițu Elena, ce le-au explicat condițiile și modalitatea implicării în

acest proiect, prin investirea mijloacelor bănești, cu aducerea mai multor participanți

pentru accedere spre beneficiile propuse, însă din lipsa noilor doritori și respectiv

imposibilitatea exercitării condițiilor propuse de fondator, și-au expus dorința ieșirii

4

din el, solicitând restituirea sumelor investite ce au fost transferate către alte

persoane cu deschiderea online-conturilor și primirea banilor electronici.

În acest sens, instanța de apel a punctat că însăși părțile vătămate confirmă

aducerea la cunoștință a condițiilor și modalității de aderare la proiectul „Auto PCL”,

a căror participante de rând erau și inculpatele, denotă lipsa elementelor înșelăciunii

și abuzului de încredere, iar transferul sumelor bănești către participanții câștigători,

ce au accedat prin implicarea în el a altor persoane, nu denotă beneficiile pe care

acestea le-ar fi avut.

Prin urmare, instanța de apel a atestat că probele administrate confirmă

aspectele faptice a cauzei și anume deschiderea pe numele părților vătămate a

profilurilor personale cu atribuirea loghinului și contului online personal, la care ele

aveau acces nelimitat, ca rezultat al transferului către alți participanți a mijloacelor

investite de ele în proiect, cu acordarea banilor electronici (f. d. 57-61, vol. II), iar

în confirmarea transferurilor efectuate de către Papanaga Iana a mijloacelor bănești

primite de la Vițu Elena, pentru investirea în proiectul „Auto PCL” servesc

dispozițiile de plată bancare cu nr. 60354769 din 10.11.2012; nr. 60355049 din

10.11.2012; nr. 60355093 din 10.11.2012 privind transferul prin intermediul BC

„Moldindconbank” SA prin sistemul „Zolotaia Korona” către Plugaru Constantin de

fiecare dată a câte 1010 euro (f.d. 69-74, vol. II).

De altfel, instanța de apel a reținut că inculpatele niciodată n-au negat primirea

mijloacelor bănești de la părțile vătămate, confirmând transferul lor, prin intermediul

dispozițiilor de plată bancară către alți participanți a proiectului „Auto PCL” ce au

accedat spre câștig, fiind orientate în acest sens de către fondatorul lui și

administratorul chatului cu sediul în Ucraina.

În consecință, instanța de apel a conchis că acuzarea nu a prezentat probe utile,

pertenente și concludente ce ar confirma atât intenția însușirii mijloacelor bănești la

momentul transmiterii lor prin pretinsa înșelăciune și abuzul de încredere, cât și

însușirea lor reală de la părțile vătămate cu trecerea în proprietate, precum nici

înțelegerea pe care ar fi avut-o inculpatele cu fondatorul și administratorul

proiectului „Auto PCL”, în primirea beneficiilor ca rezultat al aderării la proiect,

acționând în respectarea condițiilor impuse de el în calitate de participanți,

explicându-le noilor intervenienți condițiile și modalitatea aderării la el, ce au fost

acceptate de către aceștia.

Totodată, instanța de apel a reținut că pe cauze similare, pe fapte cu conținut

analogic, s-a dispus încetarea urmăririi penale cu scoaterea inculpatelor de sub

urmărire penală, din motivul lipsei în acțiunile lor a elementelor infracțiunii, hotărâri

ce au devenit definitive (f.d. 222-246, vol. II).

Subsidiar, instanța de apel a specificat că lipsesc pretenții de despăgubire

materială, ce se confirmă prin cererile depuse de părțile vătămate, iar recuperarea lor

nu implică existența elementelor infracțiunii.

5

6.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, care

indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală și solicită casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței primei

instanțe, invocând că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- probele acumulate legal în cadrul urmăririi penale și examinate în instanța

de judecată, dovedesc integral vinovăția inculpatelor în săvârșirea infracțiunii

incrimintate;

- la adoptarea deciziei de achitare, instanța de apel nu a dat deplină eficiență

prevederilor art. 95 alin. (1), 100 alin. (4), 101 Cod de procedură penală, a făcut

apreciere a probelor care nu se racordă la valoarea acestora, a reținut inutilitatea unor

probe, care întrunesc toate calitățile unei probe ce poate fi pusă la baza unei sentințe

de condamnare;

- instanța de apel, contrar prevederilor art. 414 și art. 417 Cod de procedură

penală, ilegal a adoptat o decizie de achitare pe art. 190 alin. (4) Cod penal, dând

prioritate în exclusivitate declarațiilor inculpatelor Papanaga Iana și Vițu Elena, care

au negat vinovăția lor, ignorând totalmente declarațiile părților vătămate și a

martorilor, care le-au demascat pe inculpate;

- declarațiile inculpatelor nu și-au găsit confirmarea în probele acumulate în

cadrul urmăririi penale și cercetate în cadrul ședințelor de judecată;

- în speță este prezentă o schemă clasică de escrocherie, unde sub pretextul

existenței unui proiect „Auto PCL”, furnizor de beneficii, care funcționează sub

modelul unei piramide, bazat pe ajutor reciproc, inculpatele detereminau persoane

terțe, ademenindu-le în proiect, dar, în primul rând, obțineau încrederea acestor

persoane, prin aceea că Vițu Elena venind la Bălți se prezenta drept reprezentantul

companiei (conform declarațiilor părților-vătămate), calitate pe care, de facto, nu o

deținea, fapt confirmat de însăși inculpată. Mai mult ca atât, la prezentările

proiectulului dat, Vițu Elena dădea asigurări că programa este una bună, sigură,

investind primar niște bani, ulterior primind mult mai mult, fapt confirmat atât prin

declarațiile părților vătămate, dar și al martorilor Branașco O., Nastas E., programă

care, în final, s-a dovedit a fi una fictivă;

- în circumstanțele date a fost obținută încrederea părților vătămate, mai mult

ca atât, dându-le asigurări că banii investiți pot fi recuperați după 11 luni, în orice

moment, părțile vătămate au transmis banii solicitați de către Vițu Elena și anume

câte 800 de euro locul în proiect, în total 4400 de euro, bani care au fost luați de către

Vițu Elena, fără a elibera în schimb vreun act confirmativ al primirii sumelor de

bani, ba, din contra, determinând părțile vătămate să nu transmită banii dați prin

bancă, pentru că se iau procente, insistând asupra transmiterii banilor în bancnote,

6

promițând, în schimb, că sumele respective vor fi recepționate de către Papanaga

Iana, iar, ulterior, urma să fie deschis și contul solicitat, conform declarațiilor părților

vătămate;

- fiind deschise așa-numitele conturi părților vătămate, deși temeinicia

acestora și funcționabilitatea lor este discutabilă, victimele au constatat că nu acced

pe treptele piramidei în proiect, iar, ulterior, la solicitarea scrisă companiei, li s-a

răspuns să prezinte confirmarea că banii au fost livrați în proiect, ceea ce părțile

vătămate nu au putut prezenta, întrucât banii au fost dați la mână, la instigarea lui

Vițu Elena;

- acest proiect nu a fost înregistrat oficial pe teritoriul R.Moldova, adresa

juridică fiind pe insulele Seișele, contractul de colaborare prezentat de inculpate era

unul descărcat de pe internet, neavând semnătură sau sigiliu în original, inculpatele

nu aveau procură de a prezenta interesele companiei, neavând nici calitatea de

reprezentant al companiei, așa cum invocau părților vătămate pentru a le obține

încrederea, toate acestea denotă faptul expus de către martorul Nastas E. și anume

că Papanaga Iana a creat o programă alipită la proiectul „Auto PCL”, care nu era

acceptată de companie, banii fiind transmiși lui Papanaga Iana, care nu-i transmitea

pe contul companiei;

- transmiterea la mână a banilor primiți de Papanga Iana lui Pușco T., care este

o persoană la moment decedată, iar, veridicitatea celor declarate, nu poate fi

verificată, transmiterea banilor prin bancă în baza dispozițiilor de plată lui Plugaru,

iar în rubrica cu privire la destinație este scris „ajutor material”, când de facto nu

aceasta era destinația corectă a banilor, iar la întrebarea adresată inculpatei Papanaga

Iana, cu privire la cine este acest Plugaru, ultima a răspuns că este „nimeni”, precum

și ținerea legăturilor prin internet cu o doamnă Mazurenco din Ucraina, care

trasmitea presupușii bani electronici - toate acestea împreună dovedesc faptul că

inculpatele au mințit cu privire la existența și funcționarea proiectului „Auto PCL”,

iar banii, pe care i-au primit și însușit;

- probele prezentate de acuzare cu certitudine dovedesc vinovăția inculpatelor

în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar instanța de apel doar formal i-a achitat pe

Papanaga Iana și Vițu Elena de sub învinuirea adusă lor în baza art. 190 alin. (4) Cod

penal, indicând eronat, că sunt prezente relațiile de ordin civil, neinvocând ceva

esențial ce ar fi condus la adoptarea unei hotărâri de achitare. Astfel, că instanța de

apel nu a clarificat obiectiv, în comparație cu prima instanță, circumstanțele cauzei

examinate, adoptând o decizie ilegală în acest sens.

6.2. Avocatul Procopciuc Angela cu părțile vătămate Gavriliuc Raisa, Turceac

Tatiana, Vacarciuc Emilia, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 5), 6) Cod de procedură penală și solicită casarea deciziei instanței de

apel, cu menținerea sentinței primei instanțe, invocând că:

7

- cauza a fost judecată în prima instanță sau în apel fără citarea legală a unei

părți, care legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța

despre această imposibilitate;

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- instanța de apel, fără reluarea cercetării judecătorești și audierea pe viu a

părților vătămate, a făcut concluzii contrare celor a primei instanțe, bazate pe

declarațiile părților vătămate audiate pe viu, că acestea nu declară că au fost înșelate,

ci au avut relații civile contractuale, au transmis de bună voie sumele bănești

inculpatelor, care erau reprezentante ale proiectului;

- instanța de apel nemotivat a concluzionat că părțile vătămate nu au fost duse

în eroare și că intrarea în încredere nu este un semn calificativ a componenței de

infracțiune - escrocheria, deoarece în prima instanță s-a dovedit că părțile vătămate

cu inculpatele erau cunoscute, inculpatele s-au dat drept reprezentante, fără a

prezenta procură sau împuterniciri de a reprezenta o careva companie, care nici nu

este înregistrată pe teritoriul Republicii Moldova;

- concluzia instanței de apel că activitatea de colectare a banilor pentru un

proiect este un raport civil contractual este o eroare de fapt, care nu exclude existența

escrocheriei, ba mai mult anume sub pretextul acestui proiect care nu exista,

inculpatele au obținut încrederea părților vătămate, le-au stabilit întâlniri la primărie,

le-au asigurat că le vor aduce venit, dar banii nu au fost depuși pe contul bancar al

firmei non-existente, dar au fost transmiși în mână inculpatelor, care le-au însușit în

interese personale. Nu sunt prezente relații contractuale, când la primirea banilor nu

se eliberează bon de plată, sau alt document de confirmare a dovadei de executare a

pretinsului contract;

- lipsa contractului civil denotă prezența escrocheriei. Ori, nici o instanță

civilă nu va recunoaște transmiterea banilor fără cel puțin o recipisă sau alt înscris,

ori tranzacția pe o sumă mai mare de 1000 lei potrivit Codului civil urma a fi în

formă scrisă, în cazul dat nu există o recipisă în scris, doar vorbe promisiuni,

încrederi, înșelăciuni că banii transmiți îi vor aduce venit, dar în ce mod, instanța de

apel așa și nu a clarificat, rămânând neajunsuri în decizia sa;

- prima instanță corect a apreciat declarațiile inculpatelor în ședința de

judecată critic, deoarece afirmațiile acestora nu coincid cu materialele și

circumstanțele cauzei penale, în acțiunile lor fiind prezente elementele infracțiunii

de escrocherie;

- numai după pronunțarea sentinței de condamnare inculpatele au întreprins

măsuri de restituire a prejudiciilor materiale, însă până la momentul restituirii,

inculpatele declarau că ele nu sunt părțile care trebuie să restituie aceste sume, dar

din partea proiectului, reprezentanților acestuia nu au fost transmise careva

informații privind starea acestor sume;

8

- instanța de apel nu a apreciat nici o probă scrisă care ar confirma constatarea

că banii au fost puși pe seama firmei-proiect și că undeva virtual - ei se află pe

conturile bancare ale părților vătămate sau a firmei, care nu are activitate legală pe

teritoriul țării;

- invocarea raporturilor civile nu se confirmă nici printr-o probă scrisă;

- bonurile anexate de inculpate la cauza penală, denotă faptul că inculpatele

au transferat mii de lei unei persoane necunoscute – Plugaru Constantin, la destinația

acestor sume fiind indicat ajutorul material de la Vițu Elena, însă în ce mod aceste

transferuri bănești dovedesc că sunt aceiași bani pe care Papanaga Iana i-a însușit de

la părțile vătămate instanța de apel nu a constatat, dar le-a pus la baza soluției de

achitare precum că ultima nu le-a însușit personal. În acelaș timp inculpatele au

delarat că nu-l cunosc pe Plugaru Constantin;

- instanța de apel fără nici un temei legal a concluzionat că transferul banilor

prin bancă de către Papanaga Iana dovedește că fondatorul proiectului este din

Ucraina, neavând nici o dovadă scrisă autentificată de autoritățile din Ucraina de

confirmare a acestui fapt.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, au depus referință avocatul Popa Paulian

cu inculpata Papanaga Iana, care pledează pentru inadmisibilitatea acestora,

invocând că proiectul în care au fost implicate părțile vătămate este autentic, iar

faptul că toate părțile vătămate au fost înregistrate în acest proiect se confirmă prin

declarațiile lor, fiecare din ele luând decizia de a se înregistra în proiect, iar banii lor

au fost schimbați la rugămintea lor pe bani electronici, pe conturile altor persoane

din acest proiect, conform regulilor stabilite în cadrul proiectului, deoarece proiectul

„Auto PCL” nu avea un cont bancar propriu, dar nu de către inculpatele Papanaga

Iana și Vițu Elena, din ce rezultă că acești bani nu au fost însușiti de către Papanaga

Iana și Vițu Elena.

lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul instanța de recurs este în drept să-l admită, să caseze parțial

hotărârile judecătorești, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre, dacă nu se

agravează situația condamnatului.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

9

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal lărgit menționează că recurenții, drept temeiuri pentru

declarare a recursurilor au indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de

procedură penală, criticând decizia instanțe de apel, sub aspectele că: „instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; cauza a fost judecată în

primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a

fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această

imposibilitate”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aspectele invocate, Colegiul penal

lărgit reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, și-a găsit confirmarea în cauza dată, iar temeiul invocat de

recurentul avocatul Procopciuc Angela în numele părților vătămate prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, nu este incident în speța dată, fiind

invocat declarativ.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că decizia instanței de apel de

achitare a inculpatelor Papanaga Iana și Vițu Elena, de sub învinuirea de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal, nu este întemeiată și contravine

probelor administrate și cercetate în prima instanță, descrise și analizate în sentință

(f.d. 156-161, vol. II) , apreciate just de către prima instanță prin prisma art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel greșit a admis apelurile

declarate de avocații Chisnencu Alexandru și Popa Paulian în numele inculpatelor

Papanaga Iana și Vițu Elena, a casat sentința și le-a achitat pe Papanaga Iana și Vițu

Elena de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod

penal, din motiv că fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit concluzionează că, la argumentarea

soluției, instanța de apel a apreciat unilateral probele administrate la dosar, acordând

o valoare primară declarațiilor inculpatelor Papanaga Iana și Vițu Elena, în

detrimentul probelor administrate de partea acuzării, fără a aduce argumente

plauzibile de respingere a valorii probatorii a acestor probe, contrar cerințelor

stabilite în art. 24 Cod de procedură penală, achitându-le neîntemeiat pe Papanaga

Iana și Vițu Elena de comiterea faptei imputate, concluzionând greșit că între părțile

vătămate și aceste inculpate este prezent un litigiu civil.

10

În acest context, Colegiul penal lărgit invocă că pentru a fi prezent un raport

civil este necesar ca părțile unui acord sau contract să acționeze cu bună credință,

însă în speță ca urmare a acțiunilor de dobândire a banilor de la părțile vătămate de

către inculpate prin înșelăciune, nu poate fi negat faptul exproprierii arbitrare a

părților vătămate de bani de către inculpate, sub pretextul transferării acestor sume

de bani în contul proiectului „Auto PCL” și eschivării ulterioare a ultimelor de la

returnarea sumelor bănești, indicând că sumele date au fost transferate pe contul

companiei ce administra proiectul, fără a fi prezente probe că asemenea transferuri

au fost realizate, iar prima instanță just a reținut că Papanaga Iana și Vițu Elena,

având intenția de a sustrage ilicit surse financiare de la părțile vătămate, au intrat în

încrederea acestora, sub pretextul existenței unui proiect „Auto PCL”, din care

inculpatele pretindeau că fac parte – fără a avea careva date confirmative că ar fi

reprezentantele acestui proiect, ademenind părțile vătămate în acest proiect, prin

efectuarea de prezentări și insuflarea părților vătămate că acestea vor obține beneficii

prin accederea în proiect după investirea inițială a unor sume primare de bani, dându-

le asigurări că în cazul în care nu vor fi realizate aceste promisiuni inițiale, la dorința

lor se vor putea retrage din proiect, iar sumele investite vor fi resituite, la ce părțile

vătămate și-au dat acordul de a accede în acel proiect, au transmis banii solicitați la

mână lui Vițu Elena, care nu a eliberat vreun act confirmativ de recepționare a

sumelor de bani, determinând concomitent părțile vătămate să nu transfere banii prin

intermediul serviciilor bancare, pentru a nu fi reținut comisionul în formă de

procente din aceste sume, promițând acestora transmiterea banilor lui Papanaga Iana

și deschiderea conturilor în companie. Însă, după ce au fost deschise aceste conturi,

părțile vătămate au constatat că nu acced pe treptele proiectului, iar la solicitarea

efectuată în adresa companiei, care ar administra acest proiect, li s-a răspuns să

prezinte acte confirmative de transferare a sumelor de bani în proiect, însă acestea

nu au putut prezenta asemenea acte, deoarece banii au fost transmiși la mână lui Vițu

Elena, fără ca aceasta să elibereze careva acte confirmative în acest sens și care a

declarat că a transmis acești bani lui Papanaga Iana, ultima invocând că a transferat

acești bani pe conturile companiei și anume unei persoane necunoscute – Plugaru

Constantin, în privința cărora inculpatele au declarat că nu-l cunosc, nefiind

confirmată nici legătura acestei persoane cu proiectul menționat supra, nefiind certă

nici destinația acestor sume, or în dispozițiile de plată (f.d. 69-74, vol. II) a fost

indicat că sumele se transferă cu titlu de ajutor material.

Totodată, instanța de recurs ordinar statuează că asemenea comportament este

inadmisibil în cadrul unor raporturi juridice civile, unde părțile trebuie să se

comporte cu bună credință și în limitele legii, adică, fiind constatat corect și cu

certitudine de către prima instanță în baza acestor probe că inculpatele au primit prin

înșelăciune de la părțile vătămate bani.

La acest capitol, se invocă că limita între un acord civil și o componență de

infracțiune este latura subiectivă, care în cadrul relațiilor civile este caracterizată prin

11

buna-credință a părților, iar în cazul escrocheriei este caracterizată prin înșelăciune,

după cum a fost constatat și în speța dată.

În continuare, luând în considerare că vinovăția inculpatelor Papanaga Iana și

Vițu Elena, a fost dovedită pe deplin prin declarațiile din prima instanță a părților

vătămate Lungu Ana, Gavriliuc Raisa, Turceac Tatiana, Chiricenco Iuliana,

Vacarciuc Veronica, a martorilor Branașco Oresia, procesele verbale de confruntare

dintre bănuitele Vițu Elena și Papanaga Iana (f.d. 127, vol. I), dintre martorul Nastas

Elvira și bănuita Papanaga Iana (f.d. 133, vol. I), partea vătămată Lungu Ana și

învinuita Vițu Elena (f.d. 159, vol. I), apreciate de prima instanță corect, prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, Colegiul penal lărgit, reține că prima instanță în baza acestor probe,

corect și întemeiat a constatat că Papanaga Iana și Vițu Elena, acționând de comun

acord, cu intenție și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane,

folosindu-se de încrederea acordată, sub pretextul înregistrării participanților în

proiectul „Auto PCL”, cu condiția depunerii sumei de 800 euro pentru înregistrare

și primirea ulterioară a unui câștig sub formă de automobil de model „Volkswagen”

sau echivalentul acestuia în sumă de 21000 euro, fără perfectarea a careva contracte,

în perioada lunilor septembrie - octombrie 2012 au dobândit prin înșelăciune de la

partea vătămată Lungu Ana suma de 2400 euro, echivalentul a 38400 lei, pentru

înregistrarea a 3 participanți, de la partea vătămată Gavriliuc Raisa - 800 euro,

echivalentul a 12800 lei, de la partea vătămată Turceac Tatiana - 400 euro,

echivalentul a 6400 lei, de la partea vătămată Chiricenco Iuliana - 400 euro,

echivalentul a 6400 lei și de la partea vătămată Vacarciuc Emilia - 400 euro,

echivalentul a 6400 lei, pe care i-au însușit, cauzându-le părților vătămate daune în

proporții considerabile. În total, în perioada de timp septembrie-octombrie 2012,

ilegal au dobândit mijloace bănești în sumă totală de 70400 lei.

Acțiunile inculpatelor Papanaga Iana și Vițu Elena au fost calificate de prima

instanță în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, conform legii penale în vigoare la

momentul comiterii infracțiunii, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin înșelăciune, acțiune săvârșită de două persoane, în proporții mari.

Colegiul penal lărgit atestă că deși prima instanță corect a stabilit vinovăția

inculpatelor Papanaga Iana și Vițu Elena, în comiterea faptelor incriminate, instanța

de recurs ordinar nu poate menține soluția de încadrare juridică a faptelor constatate

adoptată de prima instanță, deoarece pe parcursul judecării cauzei în instanțele de

judecată, legea penală a suferit modificări care ameliorează situația inculpatelor, și

care se aplică cu efect retroactiv, motiv din care instanța de recurs ordinar va casa și

sentința primei instanțe în partea penală și va pronunța în această parte o nouă

hotărâre.

În acest sens, Colegiul penal lărgit rejudecând cauza în partea penală,

menționează că potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) Cod penal, „Legea penală care

12

înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod,

ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se

extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective pînă la intrarea în

vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care

au executat pedeapsa, dar au antecedente penale”.

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, în

vigoare din 07.11.2016, au fost introduse modificări în art. 126 Cod penal, privind

modul de calculare a cuantumurilor de proporții deosebit de mari, proporții mari,

daune considerabile și daune esențiale, fiind stabilit că conform alin. (1) a acestui

articol „se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite,

fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste

frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de

persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate,

stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei.”

La fel, din fapta constatată de prima instanță, rezultă că inculpatele Papanaga

Iana și Vițu Elena au comis infracțiunea în perioada septembrie-octombrie 2012.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit invocă că prin Hotărârea nr. 868 din

22.11.2011, a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat

pentru anul 2012, în mărime de 3550 lei.

În urma calcului efectuat în baza noilor modificări din legea penală,

menționate supra, Colegiul penal lărgit reține că proporții mari pentru perioada

anului 2012 constituie valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate,

distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera

vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care

depășește suma de 71000 lei.

În acest sens, Colegiul penal lărgit conchide că conform rechizitoriului (f.d.

180, vol. I) Papanaga Iana și Vițu Elena au dobândit prin escrocherie suma de 70400

lei, aceeași sumă fiind constată de prima instanță ca fiind dovedită prin cumulul de

probe cercetat.

În consecință, Colegiul penal lărgit stabilește că suma mijloacelor bănești de

70400 lei, dobândite de Papanaga Iana și Vițu Elena prin acțiunile lor infracționale,

după modificările intervenite în legea penală, reflectate supra, care ameliorează

situația inculpatelor și se aplică cu efect retroactiv, nu mai constituie porporții mari,

dar constituie doar daune în proporții considerabile, motiv din care fapta acestora nu

mai poate fi încadrată în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, dar se încadrează în baza

art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune, acțiuni săvârșite de două persoane, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile.

În continuare, referitor la pedeapsă, Colegiul penal lărgit ținând cont de

prevederile art. 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal, de faptul că inculpatele au săvârșit o

infracțiune gravă, de motivul săvârșirii infracțiunii – interesul material de a dobândi

13

mijloacele bănești de la alte persoane, de personalitatea inculpatelor, că nu au

antecedente penale, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, Papanaga

Iana a restituit parțial prejudiciul părții vătămate Lungu Ana (f.d. 217, vol. I) și are

la întreținere un copil minor, lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, de

urmările pejudiciabile, au fost cauzate daune în proporții considerabile la 5 părți

vătămate, conchide că în privința lui Papanaga Iana, urmează a fi aplicată în baza

art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 3 ani, cu executarea

pedepsei cu închisoarea în penitenciar pentru femei, de tip semiînchis, iar în privința

lui Vițu Elena, urmează a fi aplicată în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal,

pedeapsa de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere

pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar pentru

femei de tip semiînchis, fără aplicarea suspendării condiționate în temeiul art. 90

Cod penal, deoarece doar prin executarea reală a pedepsei, inculpatele vor

conștientiza gravitatea acțiunilor lor, precum și va fi atins scopul legii penale de

restabilire a echității sociale, de corectare a inculpatelor, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestora, cât și a altor persoane.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit conchide că soluția primei instanțe în latura

civilă este justă și întemeiată, iar temeiuri de a interveni în această parte nu s-au

identificat de instanța de recurs ordinar.

declarate de către procuror și de către avocat în numele părților vătămate urmează a

fi admise cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08

februarie 2017 ca fiind neîntemeiată și în partea laturii penale, sub aspectele

menționate supra, sentința Judecătoriei Bălți din 08 iulie 2016, cu menținerea

sentinței în partea laturii civile, rejudecă cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri în

partea penală, din motiv că apelurile au fost greșit admise, în speță confirmându-se

temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Formusatii Andrei și de către părțile vătămate Gavriliuc Raisa,

Turceac Tatiana, Vacarciuc Emilia cu avocatul Procopciuc Angela, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 februarie 2017 și în partea

laturii penale sentința Judecătoriei Bălți din 08 iulie 2016, în cauza penală privindu-

le pe Papanaga Iana Xxxx, Vițu Elena Xxxx, rejudecă cauza în această parte,

pronunțând următoarea hotărâre.

14

Papanaga Iana Xxxx și Vițu Elena Xxxx, se recunosc vinoveți de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, cu stabilirea

pedepselor lui:

- Papanaga Iana Xxxx – sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani

6 (șase) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen

de 3 ani, cu executarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar pentru femei, de tip

semiînchis.

- Vițu Elena Xxx – sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 3 (trei) ani, cu

executarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar pentru femei, de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei de calculat inculpatelor Papanaga Iana Xxxx,

și Vițu Elena Xxx din ziua reținerii lor.

În rest, în partea laturii civile se mențin prevederile sentinței.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 august 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Nicolaev Ghenadie

Moraru Petru

15