1ra-856/2017 — art. 217-1 alin. 4, 217-3 alin. 2, 190 alin. 2 CP

1ra-856/2017 — art. 217-1 alin. 4, 217-3 alin. 2, 190 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul 1ra-856/17

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

04 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte - Petru Ursache,

Judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Petru Moraru, Ghenadie

Nicolaev,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de inculpata

Bîcu Viorica și avocatul acesteia Uncu Natalia, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 ianuarie 2017, în cauza penală în

privința lui

Bîcu Viorica XXX,

născută la XXXXXXX, originară și domiciliată până la reținere

în XXXXXXXX,

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală legal

executată.

C O N S T A T Ă :

condamnată:

- în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 13 ani 4 luni închisoare;

- în baza art. 2173 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare;

- în baza art. 190 alin. (2) Cod penal la 5 ani închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, prin cumulul parțial al

pedepselor, definitiv i-a fost stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 13 ani 6

luni.

Potrivit prevederilor art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugată

parțial partea neexecutată a pedepsei numite prin sentința din 02 august 2005,

definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 14 ani cu executarea

în penitenciar pentru femei.

S-a dispus încasarea din contul inculpatei:

- în beneficiul lui Ruban Agafia XXX lei;

- în beneficiul lui Cuciurca Nina XXX lei,

- în beneficiul lui Popa Liudmila XXX lei,

1

- în beneficiul lui Sîrbu Evghenia XXX lei.

Prin aceiași sentință au fost condamnați XXXXXXXX și XXXXXXX în privința

cărora cauza nu se examinează.

având intenția de a extrage substanțe narcotice, cu scopul realizării ulteriorare, la

15 decembrie 2015 s-a înțeles cu cet. Catlabuga Raisa să-i pună la dispoziție contra

sumei de 300 lei o încăpere din gospodăria ultimei din s. Vîsoca, r-nul Soroca,

pentru a păstra substanțe narcotice și a extrage opium din paiele de mac.

În vederea realizării scopului infracțional Bîcu Viorica la 15 decembrie 2015

a transportat la domiciliul cet. XXXXXXX materie primă sub forma de masă

vegetală uscata, mărunțită de cânepă și paie de mac, o plită și o butelie de gaz, 12

litri de dizolvant-646, 6 pachete de bicarbonat de sodiu, 10 gr. de anhidridă,

ștrampi sintetici, două cratițe, vase gradate pentru fierberea paielor de mac și două

măști antigaz.

Ulterior, la indicația și sub conducerea lui Bîcu Viorica, din materia primă

pusă la dispoziție de aceasta, XXXXXXXX, care anterior a dat acordul de a prepara

substanțe narcotice, prin fierbere a extras opiu acetilat.

La 22 decembrie 2005, în urma cercetării la fața locului în gospodăria lui

Catlabuga Raisa din XXXXXXXXXX, de către colaboratorii de poliție au fost

depistate și ridicate 2315 gr. marihuana, 1895 gr. paie de mac, care conform

raportului de expertiză chimică nr.3150 din 24.12.2005 se referă substanțe

narcotice, 42,05 gr. de opiu, care conform raportului de expertiză chimică nr.3151

și 3152 din 24.12.2005 fac parte din categoria substanțelor narcotice, în proporții

deosebit de mari.

Bîcu Viorica în luna septembrie 1997 aflându-se în s. Rudi, r-nul Soroca sub

pretextul că schimbă covoare moldovenești pe covoare persiene (belgiene) a

dobândit prin înșelăciune un covor moldovenesc la preț de 500 lei și bani în sumă

de 50 lei de la cet. Ruban Agafia, cauzându-i un prejudiciu material considerabil

în sumă de 550 lei, de la cet. Cuciurca Nina un covor moldovenesc la preț de 400

lei și bani in suma de 40 lei, cauzându-i un prejudiciu material considerabil în sumă

de 490 lei.

Tot Bîcu Viorica, în luna iulie 1998 aflându-se la piața din s. Vîsoca, r-nul

Soroca sub pretextul că schimbă covoare moldovenești pe covoare persiene

(belgiene) a dobândit prin înșelăciune un pled la preț de 110 lei de la cet. Popa

Liudmila, cauzându-i un prejudiciu material considerabil în sumă de 110 lei.

Tot ea, în luna septembrie 1998 aflându-se la piața din s. Vîsoca r-nul Soroca

2

sub pretextul că schimbă covoare moldovenești pe covoare persiene (belgiene) a

dobândit prin înșelăciune un covor moldovenesc la preț de 400 lei și bani în sumă

de 50 lei de la cet. Sîrbu Eugenia, cauzându-i un prejudiciu material considerabil

în sumă de 450 lei.

casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, argumentând că

acuzatorul de stat nu a prezentat probe în confirmarea învinuirii înaintate

prezentând în acest sens doar declarațiile lui Catlabuga R. și Cebanenco Ig., nefiind

demonstrat prin careva probe pertinente care ar confirma că cele depistate în

gospodăria cet. Catlabuga R. i-ar aparține ei fiind transportate de către Bîcu V. cu

scop de a fi extras opium. Referitor la capătul de învinuire prevăzut de art. 190

alin. (2) Cod penal, apelanta a menționat că acuzarea nu a prezentat nici o probă

în acest sens, iar cauza a fost examinată în prima instanță în lipsa sa.

apelul declarat a fost admis, casată parțial sentința în privința lui Bîcu Viorica în

latura penală, cu emiterea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță potrivit căreia Bîcu Viorica a fost condamnată:

- în baza art. 42 alin. (3) 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 7 ani închisoare;

- în baza art. 190 alin. (2) Cod penal la 2 ani închisoare.

Procesul penal de învinuire a lui Bîcu Viorica în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2173 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost încetat în conformitate cu

prevederile art. 2 al Legii nr. 210 din 29. 07.2016 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R. Moldova.

Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor, definitiv i-a fost

stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 7 ani 6 luni.

În conformitate cu prevederile art. 85 alin. (2) Cod penal la pedeapsa stabilită

a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei numite prin sentința

Judecătoriei Soroca din 02 august 2005, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa

închisorii pe un termen de 8 ani cu executarea în penitenciar pentru femei.

probelor și circumstanțelor din dosar apreciindu-le din punctul de vedere a

utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia de vinovăție a inculpatei

Bîcu V. în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (3) 2171 alin. (4) lit. d),

art. 190 alin. (2) Cod penal și art. 2173 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Colegiul a reținut că argumentele apelantei referitor la nevinovăția sa

urmează a fi respinse deoarece se combat prin probele prezentate de acuzare și

3

anume prin declarațiile părților vătămate Ruban A., Cuciurca N., Popa L., Sîrbu

E., Carp R., martorilor Gheorghița V., Pascari L. și declarațiile inculpaților

Catlabuga R. și Cebanenco Ig. precum și prin probele scrise: procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 22.12.2005; rapoartele de constatare tehnico-științifică

din 24.12.2005; procesele-verbale de confruntare între Bîcu Viorica și Cebanenco

Ig. și Catlabuga R. .

În continuare, instanța de apel a respins solicitarea apărării privind remiterea

cauzei la rejudecare pe motiv că dosarul a fost examinat în lipsa inculpatei,

argumentând că Bîcu V. a fost legal citată în ședința de judecată și a cunoscut

despre procesul penal care era intentat, însă s-a eschivat de la instanță și nu a dorit

să se folosească de dreptul său de a participa la examinarea cauzei.

De rând cu cele menționate, Colegiul penal a constat, că prima instanță eronat

a reținut starea de recidivă, deoarece prin sentința Judecătoriei Soroca din

02.08.2005 Bîcu V. a fost condamnată la pedeapsa închisorii cu dispunerea

suspendării executării acesteia, iar în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (5)

lit. e) Cod penal la stabilirea stării de recidivă nu se ține cont de antecedentele

penale dacă persoana a fost condamnată cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei.

Totodată, instanța a menționat, că procesul penal pe capătul de învinuire în

baza art. 2173 alin. (2) lit. b) Cod penal, urmează a fi încetat ținând cont de faptul

că Bîcu V. are statut de inculpată, astfel că întrunește condițiile de aplicare a Legii

nr. 210 din 29.07.2016, privind amnistia.

6.1 inculpata Bîcu V., care solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată argumentând, că instanța de

fond a examinat cauza în lipsa sa, deoarece dânsa la acel moment executa pedeapsa

închisorii în autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană;

- instanța de apel neîntemeiat a respins solicitarea de a relua cercetarea

judecătorească cu audierea părților vătămate și martorilor, pentru a-i oferi

posibilitatea de a adresa întrebări persoanelor menționate.

6.2 Avocatul Uncu N. în numele inculpatei Bîcu V., care solicită casarea

deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt complet de

judecată, dar fără a expune motivele solicitării.

Ulterior, la 19.05.2017, avocatul Uncu N. în numele inculpatei Bîcu V., a depus

recurs suplimentar, solicitând casarea sentinței, cu dispunerea rejudecării cauzei

în aceiași instanță în alt complet de judecată.

4

În motivarea recursului avocatul indică:

- cauza a fost examinată în prima instanță în lipsa inculpatei, care la acel

moment executa pedeapsa închisorii în RMN;

- examinând cauza, prima instanță a încălcat prevederile art. 321 alin. (6)

Cod de procedură penală;

- în ședința de judecată a instanței de apel inculpata a solicitat reluarea

cercetării judecătorești cu audierea părților vătămate, însă instanța neîntemeiat a

respins demersul lui Bîcu V, prin ce i-a încălcat dreptul garantat de art. 6 al CEDO;

-probele prezentate de părți nu au fost cercetate sub toate aspectele și nu au

fost apreciate obiectiv.

penală, referință asupra recursurilor declarate a depus acuzatorul de stat, care a

solicitat respingerea acestora argumentând că recursul declarat la 24.02.2017 de

avocatul Uncu N. este nemotivat și nu corespunde cerințelor de conținut prevăzute

la art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, iar cel declarat la 16.05.2017 este depus

peste termenul prevăzut la art. 422 Cod de procedură penală. Referitor la recursul

declarat de Bîcu V. s-a menționat că acesta, urmează a fi respins deoarece,

recurenta își exprimă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă

motivele de reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în temeiurile

prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că recursurile

avocatului Uncu N. declarate în numele inculpatei Bîcu V., urmează a fi respinse

ca inadmisibile, iar recursul declarat de inculpata Bîcu V. - a fi admis, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să îl respingă ca inadmisibil.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de

drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Referitor la recursul declarat la 28.03.2017 de avocatul Uncu N. în numele

inculpatei Bîcu V., Colegiul penal lărgit evidențiază, că recurenta drept temei de

5

casare a hotărârilor invocă art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În acest context se reține, că dispoziția art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, la care se referă recurenta, prevede expres și limitativ

5 temeiuri în baza cărora pot fi supuse recursului hotărârile instanței de apel:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; - acesta este expus neclar;

- sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În recursul declarat este criticată decizia instanței de apel, însă nu se face

trimitere la vreun temei concret pentru recurs prevăzut în pct.6) alin.(1) art.427

Cod de procedură penală, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția

instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea

este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală să motiveze

recursul și să indice eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din

temeiurile normei menționate.

În acest sens, Colegiul lărgit menționează că instanța de recurs nu este

competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar

justifica, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În atare

situație, Colegiul stipulează că recursul declarat de avocat este unul pur formal.

Referitor la recursul declarat la 19.05.2017 de avocatul Uncu N. în numele

inculpatei Bîcu V., Colegiul stipulează că, conform prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

După cum rezultă din materialele dosarului, avocatul a depus recursul

ordinar la 19.05.2017, iar conform procesului-verbal al ședinței de judecată

(f.d.146-147, vol. II) dispozitivul deciziei a fost pronunțat la 25.01.2017 în prezența

părților, care au fost înștiințate că la 22.02.2017 va avea loc pronunțarea integrală

a deciziei. La ședința de judecată din 22.02.2017, când a avut loc pronunțarea

deciziei motivate, avocatul Uncu N. a fost prezentă (f.d.158, vol. II).

Prin urmare, Colegiul penal lărgit consideră că recursul avocatului în numele

inculpatei declarat la 19.05.2017 a fost depus cu încălcarea termenului de 30 de zile

de la data pronunțării deciziei - 22.02.2017, ultima zi de depunere a recursului fiind

data de 27.03.2017. Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ în

sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar

recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca depus peste termen,

6

deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării

recursului ordinar nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit concluzionează despre

respingerea recursurilor menționate ca inadmisibile.

Referitor la recursul declarat de inculpata Bîcu Viorica, Colegiul reține,

că recurenta critică decizia instanței de apel invocând, că aceasta neîntemeiat a

respins demersul privind audierea repetată a părților vătămate și martorilor, or

cauza în instanța de fond a fost examinată în lipsa sa, iar dânsa nu a participat la

judecarea acesteia din motive întemeiate, deoarece la acel moment executa

pedeapsa cu închisoarea în autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică declarațiile și probele

materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu

consemnarea în procesul-verbal. În cazul în care, declarațiile persoanelor care au

fost audiate în prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea acestora,

persoanele care le-au depus urmează fi audiate în instanța de apel conform

regulilor generale pentru examinarea cauzei în prima instanță.

Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sînt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a

fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă

normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi procesuale obligatorii, nu

au fost respectate întocmai la judecarea apelului.

Potrivit cererii de apel declarate, criticându-se legalitatea și temeinicia

sentinței, s-a invocat că cauza a fost examinată în lipsa inculpatei, în ședința

instanței de fond dânsa a lipsit din motive independente de voința sa, iar sentința

de condamnare este bazată doar pe depozițiile părților vătămate și a inculpaților

Catlabuga R. și Cebanenco Ig. la audierea cărora Bîcu V. nu a participat fiindu-i

7

încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil.

Lecturând decizia contestată Colegiul penal constată că, deși instanța de apel

a indicat în textul acesteia argumentele invocate de apărare, s-a pronunțat arbitrar

asupra acestora, iar demersul apărării privind audierea repetată a persoanelor

solicitate, pripit a fost respins, nefiind întreprinse careva măsuri, în vederea

asigurării prezenței persoanelor solicitate precum și procedurii contradictorii a

procesului, prevăzut la subparagraful (d) al paragrafului 3 al art. 6 CEDO potrivit

căruia orice acuzat are, mai ales, dreptul - „să audieze sau să solicite audierea

martorilor acuzării”.

Astfel, în cazul în care instanța de apel a fost sesizată de către participanții la

proces cu solicitarea de a fi audiați martorii acuzării, instanța urma să întreprindă

măsuri pozitive în vederea asigurării prezenței persoanelor solicitate, în speță însă,

potrivit procesului-verbal (f.d.146-verso, vol. II) instanța a respins demersul, pe

motiv că părțile vătămate au fost citate, însă acestea au refuzat a se prezenta.

Deci, instanța de apel nu a asigurat accesul părților în egală măsură la

verificarea probelor, nu a respectat principiul nemijlocirii, oralității și

contradictorialității judecării cauzei, încălcând dreptul la apărare a inculpatei și la

un proces echitabil, adică nu a soluționat în mod legal fondul cauzei, adoptând

astfel o hotărâre, pripită, care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Reieșind din cele expuse, se concluzionează că la judecarea cauzei, instanța

de apel nu a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a admis erori

care au afectat aspectul de drept al cauzei și asemenea erori pot fi corectate doar

de către instanța de apel.

În contextul celor menționate, Colegiul penal lărgit constată necesitatea

casării deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, într-un nou

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei în ordine de apel instanța urmează să țină cont de

încălcările menționate în prezenta decizie, să respecte normele procesual penale,

inclusiv cele prevăzute la art. 414, 419, 436 Cod de procedură penală, să asigure

respectarea drepturilor inculpatei prevăzute la art. 6§3 lit. d) CEDO, precum și să

ia în considerație modificările operate prin Legea nr. 207 din 29.07.2016 în art. 126

Cod penal, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, urmând să

8

adopte o hotărâre legală, întemeiată și motivată.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de avocatul Uncu

Natalia în numele inculpatei Bîcu Viorica.

Admite recursul ordinar declarat de inculpata Bîcu Viorica, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 ianuarie 2017, în cauza

penală în privința lui Bîcu Viorica XXX și dispune rejudecarea cauzei în aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 03 august

2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

9