1ra-873/2017 — art. art. 155 CP

Prin sentința Judecătoriei Căușeni din 30 mai 2016, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Berdilă Eugeniu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 155 Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, echivalentul a 6000 lei, pentru fiecare episod. În temeiul art. 84 Cod penal, prin cumul total al pedepselor cu amendă și închisorii, stabilită prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2015, lui Berdilă Eugeniu i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis și amendă în mărime de 600 unități convenționale, echivalentul a 12000 lei. Acțiunea civilă a fost admisă parțial. Pretenția privind încasarea prejudiciului material în sumă de 10000 lei, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. S-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate Berdilă Ecaterina a sumei de 20000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Pentru pronunțarea soluției nominalizate, prima instanță a constatat în fapt, că Berdilă Eugeniu, la 12 aprilie 2015, aproximativ la ora 15:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se la terasa barului „Fenix”, situat în xx. xxxxxxx, a inițiat o ceartă cu fosta soție Berdilă Ecaterina, i-a luat telefonul, i-a adresat cuvinte necenzurate însoțite de amenințări cu răfuială fizică. 1 Ulterior, a urcat în automobilul său model „xxxxx”, n/î xx xx xxxx, iar când Berdilă Ecaterina s-a apropiat să ceară telefonul, Berdilă Eugeniu a amenințat-o cu un pistolul de culoare neagră, pe care îl avea asupra sa și demonstrativ a tras încărcătorul și a îndreptat arma în direcția acesteia. Ca urmare, Berdilă Ecaterina a fugit în direcția barului, iar Berdilă Eugeniu a alegat din urmă și a aruncat cu scaunele din plastic în direcția fostei soții, continuând să se exprime în adresa ultimei cu cuvinte necenzurate și amenințări cu răfuială fizică. Tot el, la 13 aprilie 2015, aproximativ la ora 21:00, fiind în stare de ebrietate, s-a deplasat la domiciliul fostei soții, Berdilă Ecaterina, amplasat pe adresa x. xxxxxxxxx, xxxxx xxxxxxx, a deteriorat cu pumnul geamul de la ușa odăii în care se afla ultima, a descuiat lăcatul și intrând în odaie, i-a aplicat o lovitură lui Berdilă Ecaterina cu un făraș metalic, în urma la ce ultima a căzut jos. Ulterior, în conflict a intervenit Pancenco Vladimir și la solicitarea acestuia, Berdilă Eugeniu a lăsat fărașul, însă la ieșire, i-a aplicat părții vătămate lovituri cu pumnii pe diferite părți ale corpului, cauzându-i leziuni corporale neînsemnate, după care Berdilă Ecaterina a fugit în bucătărie, iar inculpatul Berdilă Eugeniu din urma ei, a amenințat-o cu un cuțit de bucătărie, pe care l-a luat de pe masă și din nou a amenințat-o cu pistolul pe care-l avea. Amenințările respective au fost percepute de către Berdilă Ecaterina ca fiind reale.

Procurorul a contestat sentința cu apel solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Berdilă Eugeniu să fie condamnat în baza art. art. 155 Cod penal, la câte 1 an 6 luni închisoare, pentru fiecare infracțiune, iar în temeiul art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, la pedeapsa stabilită să-i fie adăugată pedeapsa aplicată prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2015, cu stabilirea pedepsei definitive 11 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. În argumentarea apelului, procurorul a menționat că deși prima instanță just a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului Berdilă Eugeniu, aceasta a ignorat prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal, dar și faptul că inculpatul anterior a fost condamnat de nenumărate ori, inclusiv pentru săvârșirea unei infracțiuni similare celor incriminate. Totodată, în opinia procurorului prima instanță nu a luat în considerație faptul că infracțiunile au fost săvârșite în prezența copilului minor, astfel pedeapsa aplicată nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2017, a fost admis apelul, casată sentința în partea stabilirii pedepsei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Berdilă Eugeniu i-au fost stabilite următoarele pedepse: - în baza art. 155 Cod penal, pe episodul săvârșit la 12 aprilie 2015, 1 (unu) an 6 (șase) luni închisoare; - în baza art. 155 Cod penal, pe episodul săvârșit la 13 aprilie 2015, 1 (unu) an 6 (șase) luni închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Berdilă Eugeniu i-a fost stabilită pedeapsa 2 (doi) ani închisoare. Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, la pedeapsa stabilită a fost adăugată partea neexecutată a pedepsei aplicate prin decizia 2 Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2015, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă 11 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. În rest, sentința a fost menținută. 4.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a reținut că soluția primei instanțe în partea stabilirii pedepsei inculpatului este neîntemeiată. Așadar, instanța de apel a menționat că inculpatul a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare cu omor și cu vătămare gravă a integrității corporale în privința părții vătămate Berdilă Ecaterina, pentru faptele săvârșite la 12 și respectiv 13 aprilie 2015, fiind săvârșite două infracțiuni diferite în perioade diferite și în locuri diferite. Prin urmare, deși prima instanță corect a constatat ca fiind demonstrată vina inculpatului, instanța urma să rețină culpa acestuia în săvârșirea a două infracțiuni și nicidecum a unei singure infracțiuni, astfel că în temeiul art. 114 Cod penal, „calificarea infracțiunilor în cazul unui concurs de infracțiuni, determinat la art. 33, se efectuează cu invocarea tuturor articolelor sau alineatelor unui singur articol din legea penală care prevăd faptele prejudiciabile săvârșite”, ceea ce determină necesitatea de drept de a califica juridic acțiunile inculpatului în baza art. 155 Cod penal și art. 155 Cod penal. În acest sens, instanța de apel a relevat că infracțiunile vizate au fost săvârșite în intervale de timp diferite și în locuri diferite, astfel că, deși încadrarea juridică și elementele constitutive ale infracțiunilor săvârșite, sunt incluse în baza unei singure norme penale, acestea din urmă atrag după sine calificarea de două ori a infracțiunii, având în vedere și faptul că ipoteza normei art. 155 Cod penal, nu prevede calificativul săvârșirii infracțiunii „repetat”. Rezumând aceste împrejurări, instanța de apel a conchis asupra necesității aplicării pedepsei penale față de inculpatul Berdilă Eugeniu pentru două infracțiuni, nemijlocit în baza cărora s-au calificat acțiunile inculpatului. Având în susținere prevederile art. art. 7, 75 Cod penal, la capitolul individualizării pedepsei penale instanța de apel a reținut că infracțiunile săvârșite de Berdilă Eugeniu fac parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, motivul săvârșirii infracțiunilor fiind răfuiala fizică și scopul de provocare a durerilor și suferințelor morale, cât și altor urmări grave. În temeiul art. 76 Cod penal, drept circumstanță atenuantă a fost reținută recunoașterea vinovăției în săvârșirea infracțiunilor incriminate, iar potrivit art. 77 alin. (1) lit. a), g) Cod penal, drept circumstanțe agravante au fost reținute săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză, cât și săvârșirea infracțiunii în prezența minorilor. De asemenea, Colegiul penal a ținut cont de faptul că potrivit art. 3641 alin. (8) Cod penal, inculpatul Berdilă Eugeniu beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii, concluzionând despre necesitatea stabilirii unor noi limite de pedeapsă (8 luni - 2 ani închisoare). În opinia instanței de apel, prima instanță greșit a ajuns la concluzia privind aplicarea față de inculpat a pedepsei sub formă de amendă, deoarece având în vedere conglomeratul de circumstanțe care agravează pedeapsa penală, doar o pedeapsă privativă de libertate, poate fi considerată corespunzătoare faptelor săvârșite și scopului legii penale. 3 Instanța de apel a respins argumentul inculpatului Berdilă Eugeniu și a avocatului său precum că amenda stabilită prin sentință ar fi fost executată de către inculpat, or, circumstanța vizată nu constituie temei pentru menținerea sentinței pronunțate la caz în partea stabilirii pedepsei, cu atât mai mult că inculpatul nu este lipsit de dreptul de a solicita restituirea sancțiunii amenzii achitate în contul statului.

Avocatul Bobeica Vasile în numele inculpatului, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar solicitând casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței primei instanțe. În argumentarea recursului a menționat că este eronată concluzia instanței de apel cu referire la faptul că inculpatul a săvârșit două infracțiuni distincte prevăzute de art. 155 Cod penal, deoarece faptele imputate inculpatului urmau a fi calificate ca o infracțiune continuă având aceeași latură obiectivă și latură subiectivă.

Procurorul a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru respingerea acestuia ca inadmisibil, din motiv că argumentele înaintate de apărare sunt neîntemeiate. În argumentarea poziției susținute, acuzatorul de stat menționează că instanța de apel corect a calificat acțiunile inculpatului ca două fapte infracționale separate, deoarece acestea au fost săvârșite în perioade diferite și locuri diferite. Totodată, procurorul consideră că instanța de apel la capitolul individualizării pedepsei penale, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a acestuia, stabilindu-i lui Berdilă Eugeniu o pedeapsă echitabilă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. După cum rezultă din conținutul recursului declarat, se atestă că recurentul a indicat drept temei pentru declararea recursului art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Colegiul penal ajunge la concluzia că argumentele formulate de recurent sunt declarative și nu pot constitui temei de admitere a recursului în cauză, în susținerea acestei statuării fiind invocate următoarele raționamente. În primul rând, instanța de recurs atestă că examinarea cauzei penale în privința lui Berdilă Eugeniu, a avut loc conform procedurii stabilite de art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul până la începerea cercetării judecătorești, prin cerere scrisă și-a 4 recunoscut vinovăția integral și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată (f.d. 183), iar prin încheierea protocolară a primei instanțe din 26 mai 2016 (f.d. 187) cererea inculpatului a fost admisă, fiind dispusă examinarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Potrivit practicii judiciare, din momentul pronunțării încheierii prin care se dispune judecarea cauzei în procedura simplificată, inculpatul și apărătorul lui nu mai pot renunța pe parcursul procesului penal asupra opțiunii sale de a fi judecată cauza potrivit procedurii simplificate. Astfel, împotriva sentinței adoptate de prima instanță în urma judecării cauzei în procedura simplificată părțile pot exercita calea de atac a apelului, de regulă sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neavând posibilitatea de a renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. Prin urmare, instanța de apel a motivat decizia în conformitate cu exigențele stipulate exhaustiv în art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, iar decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la admiterea apelului declarat de procuror, casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Berdilă Eugeniu, în baza art. art. 155 Cod penal, i-au fost stabilite următoarele pedepse: - pe episodul săvârșit la 12 aprilie 2015, 1 (unu) an 6 (șase) luni închisoare; - pe episodul săvârșit la 13 aprilie 2015, 1 (unu) an 6 (șase) luni închisoare. Astfel, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată, nefiind constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Cu referire la argumentul invocat de recurent prin care se susține că instanța de apel greșit a calificat acțiunile inculpatului în baza art. art. 155 Cod penal, ca fiind două infracțiuni distincte, pe când urma să stabilească în acțiunile acestuia prezența unei infracțiuni continue, săvârșită în intervale de timp diferite, instanța de recurs conchide că instanța de apel corect a reținut că faptele incriminate inculpatului au fost săvârșite în perioade de timp diferite și în împrejurări diferite, și deși sunt corelative aceleiași norme penale, acestea urmează a fi încadrate separat, ca două infracțiuni diferite, deoarece textul art. 155 Cod penal, nu prevede calificativul săvârșirii infracțiunii „repetat”. În această ordine de idei, Colegiul penal manifestă solidaritate cu concluzia instanței de apel privind săvârșirea de către Berdilă Eugeniu a două infracțiuni încadrate în baza art. 155 Cod penal, precum și cu individualizarea pedepsei penale aplicate inculpatului pentru fiecare infracțiune în parte, a câte 1 an 6 luni închisoare. Or, din materialele speței instanța de apel corect a reținut că inculpatul anterior a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni similare și că infracțiunile respective au fost săvârșite în prezența unui minor, fapt care corect a fost interpretat de către instanța de apel în sensul că, corectarea inculpatului poate avea loc doar prin aplicarea unei pedepse privative de libertate. Față de cele ce preced, instanța de recurs constată că argumentele enunțate denotă că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa individualizată conform prevederilor legale, iar recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. 5

În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bobeica Vasile în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2017, în cauza penală în privința lui Berdilă Eugeniu xxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 iulie 2017. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 6