ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 04.10.2017

1ra-1150/2017 — art. 191 alin. 5 CP

HOTĂRÂRE
04.10.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 191 alin. 5 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1150/2017 — art. 191 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1150/2017

13 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 septembrie

2016, în cauza penală în privința lui

Nichita Andrei XXXX, născut la XX XXXX

XXXX, originar și domiciliat în XXXX XXX XXX X.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 31.07.2013 - 06.05.2014;

instanța de apel: 09.07.2014 - 22.04.2015;

instanța de recurs: 11.11.2015 - 29.03.2016;

instanța de apel: 07.06.2016 - 05.09.2016;

instanța de recurs: 15.06.2017 - 13.09.2017.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

c o n s t a t ă :

Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la

8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de

a exercita activitatea de antreprenoriat, pe termen de 3 ani.

Totodată, s-a dispus admiterea parțială a acțiunii civile înaintate de partea

vătămată, Rotaru Irina, cu încasarea din contul inculpatului Nichita Andrei în

beneficiul acesteia a sumei de 110 000 lei, cu titlu de prejudiciu material și a sumei de

5 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane și având intenția

însușirii mijloacelor bănești rezultate din înstrăinarea automobilului model „Toyota

Corolla”, n/î BS AF 464, anul fabricării 2006, culoarea roșu închis, despre care

1

cunoștea că anterior a fost furat din or. Moscova, Federația Rusă, la care numărul

caroseriei și al motorului au fost supuse modificării și a fost înmatriculat în baza

certificatului fals eliberat de expertul Pometco Ivan nr. 737 din 02 august 2011, cu

concluzii care nu corespund adevărului și prin care se confirmă faptul precum că,

numărul caroseriei JTDBZ28E300158169 și numărul motorului 3ZZ 2684232 a

automobilului model „Toyota Corolla”, după aplicarea inițială nu au fost supuse

modificării, prin înșelăciune l-a vândut lui Rotaru Irina contra sumei de 110 000 lei,

însușindu-i ilegal.

La 29 decembrie 2011, la SEET Buiucani, mun. Chișinău, Rotaru Irina a prezentat

pentru reînmatriculare automobilul model „Toyota Corolla”, cu n/î BS AF 464, anul

fabricării 2006, culoarea roșu închis, caroseria nr. JTDBZ28E300158169, motorul nr.

3ZZ 2684282, fiind eliberat certificat de înmatriculare provizoriu cu n/î K AZ 664, pe

numele deținătorului Irina Rotaru.

Ulterior, în timpul perfectării certificatului de înmatriculare mecanolizibil au

apărut suspecții la nr. caroseriei și a motorului automobilului sus-indicat.

Conform concluziei raportului de constatare tehnico-științifică nr. RC4708/365

din 20 februarie 2012, s-a stabilit că marcarea inițială a numărului caroseriei

„JTDBZ28E300156169” a automobilului supus cercetării model „Toyota Corolla”, cu

n/î K AZ 644, a fost supus modificării prin eliminarea simbolului nr. 14 și aplicarea

prin imitarea artizanală a cifrei „8” până la obținerea numărului

Marcarea inițială a blocului motorului „3ZZ 2684282”, a automobilului cercetat,

a fost supus modificării prin eliminarea parțială a simbolului nr. 6, până la obținerea

cifrei nr. 3.

inculpatului Nichita Andrei, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei

hotărâri de achitare în privința inculpatului.

În motivarea apelului, apărarea a invocat că prima instanță a manifestat o poziție

preconceput defavorabilă inculpatului, fără a avea în acest sens un suport probatoriu.

Probele prezentate la dosar sunt bazate pe presupuneri, iar instanța de judecată

nu le-a interpretat în favoarea inculpatului.

Mai mult, apărarea a menționat că, prima instanță nu a argumentat motivele

admiterii sau respingerii probelor, precum nici nu a specificat de care circumstanțe

de fapt și de drept s-a condus la pronunțarea sentinței de condamnare, încălcând

prevederile art. art. 6, 13 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale.

2

La fel, apărarea a evidențiat că prima instanță a dat o apreciere incorectă

raportului juridic stabilit între părți, nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea justă și corectă a cauzei, concluziile

instanței contravin probelor administrate, lipsește componența infracțiunii.

În susținerea nevinovăției inculpatului, apărarea a invocat, că Andrei Nichita a

încheiat cu partea vătămată un contract de vânzare-cumpărare legal, care nu a fost

anulat sau contestat, inculpatul nu a acționat prin înșelăciune sau abuz de încredere,

deoarece nu cunoștea despre faptul că numărul caroseriei și al motorului

automobilului respectiv, anterior au fost supuse modificării, considerând că în speță

prezintă relevanță și pct. 15 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 23 din

28 iunie 2004, „Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea

bunurilor”.

fost admis apelul declarat de apărare, casată sentința, rejudecată cauza cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care, Nichita Andrei a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, inculpatul Nichita

Andrei este învinuit de către organul de urmărire penală că, la 29 decembrie 2011,

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane și având intenția

însușirii mijloacelor bănești rezultate din înstrăinarea automobilului model „Toyota

Corolla”, n/î BS AF 464, anul fabricării 2006, culoare roșu închis, despre care cunoștea

că anterior a fost furat din or. Moscova, Federația Rusă, iar numărul caroseriei și al

motorului au fost supuse modificării, care l-a înmatriculat în baza certificatului fals

eliberat de expertul Pometco Ivan nr. 737 din 02 august 2011, cu concluzii care nu

corespund adevărului și prin care se confirmă faptul, precum că, nr. caroseriei

JTDBZ28E300158169 și nr. motorului 3ZZ 2684232 a automobilului model ,,Toyota

Corolla”, după aplicarea inițială nu au fost supuse modificării, prin înșelăciune i-a

vândut lui Rotaru Irina automobilul respectiv, contra sumei de 110 000 lei, ilegal

însușindu-i.

La 29 decembrie 2011, la SEET Buiucani, mun. Chișinău, de către Rotaru Irina a

fost prezentat pentru reînmatriculare automobilul model ,,Toyota Corolla”, n/î BS AF

464, anul fabricării 2006, culoarea roșu închis, caroseria nr. JTDBZ28E300158169,

motorul nr. 3ZZ2684282, fiind eliberat certificat de înmatriculare provizoriu cu n/î K

AZ 664, pe numele deținătorului Rotaru Irina.

3

Ulterior, în timpul perfectării certificatului de înmatriculare mecanolizibil au

apărut suspecții la numărul caroseriei și al motorului automobilului sus-indicat.

Conform concluziei raportului de constatare tehnico-științifică nr. RC4708/365

din 20 februarie 2012, s-a stabilit că marcarea inițială a numărului caroseriei

„JTDBZ28E300156169” a automobilului supus cercetării, model „Toyota Corolla”, cu

n/î K AZ 644, a fost supus modificării prin eliminarea simbolului nr. 14 și aplicarea

prin imitarea artizanală a cifrei „8” până la obținerea numărului

Marcarea inițială a blocului motorului „3ZZ2684282”, a automobilului cercetat,

a fost supus modificării prin eliminarea parțială a simbolului nr. 6 până la obținerea

cifrei nr. 3.

Instanța de apel a reținut la pronunțarea deciziei declarațiile inculpatului

Nichita Andrei, ale martorilor Pometco Ivan, Nichita Ilie, Tcaci Andrei și Rosti Vasile.

În temeiul art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel a

dat o nouă apreciere probelor cercetate în prima instanță, verificate la judecarea

apelului, constatând că, învinuirea este combătură prin Răspunsul ÎS CRIS „Registru”

nr. 563 din 25 octombrie 2011, prin care se indică că conform informației INTERPOL

și a Direcției Informații și evidență operativă a MAI, automobilul model „Toyota

Corolla” nu se află în căutare, respectiv a fost luată decizia de a anula interdicția (f.

d. 55, vol. I).

Având în susținere prevederile art. 8 alin. (1), 389 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel a ajuns la concluzia că atât organul de urmărire penală cât și

procurorul, nu au prezentat probe convingătoare care ar dovedi cu certitudine că

anume Nichita Andrei a modificat numărul caroseriei și al motorului automobilului

model „Toyota Corolla”, n/î BS AF 464, ca mai apoi să-l înstrăineze prin înșelăciune

părții vătămate Rotaru Irina.

Reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a concluzionat că inculpatul

nu cunoștea și nici nu putea cunoaște că anterior acest automobil a fost furat din or.

Moscova, Federația Rusă, iar numărul caroseriei și al motorului au fost supuse

modificării, deoarece automobilul respectiv a fost adus în țară de către Stoianoglo

Irina, care l-a vândut lui Rosti Vasili, acesta utilizându-l timp de 2 ani, iar ulterior l-a

înstrăinat lui Nichita Andrei, în această perioadă, numerele caroseriei și motorului

nu au suportat careva modificări.

Însuși Nichita Andrei l-a momentul procurării automobilului a aflat că sunt

careva probleme cu numerele caroseriei și motorului, fiind dispusă efectuarea unei

expertize. Expertul Pometco Ivan de la ÎS „CRIS „Registru” a constatat că numerele

4

caroseriei și ale motorului nu au fost modificate, eliberându-i certificat în acest sens

(f. d. 56 vol. I).

Instanța de apel a subliniat că aceste circumstanțe se dovedesc prin declarațiile

martorului Rosti Vasili, care a invocat că automobilul respectiv l-a procurat în anul

2009 de la Stoianoglo Evghenii, dar proprietar conform pașaportului tehnic era

Stoianoglo Irina. S-a folosit de automobil în bază de procură, deoarece nu avea toată

suma pentru achitare, numărul de înmatriculare era GE AT 868. Când a dorit să

vândă automobilul, prietenul său era cunoscut cu Nichita Andrei și i-a zis că ultimul

ar vrea să cumpere acest automobil. La acel moment Nichita Andrei avea alt

automobil și au hotărât să facă schimb de automobile. Nichita Andrei i-a dat în

schimb un automobil model „BMW-X5” cu numere de înmatriculare lituaniene. Peste

un timp, Nichita Andrei i-a telefonat și i-a zis că este la Biroul de înmatriculare al

automobilelor și că vrea să înregistreze automobilul după numele său și că sunt

careva probleme, însă la Biroul de înmatriculare expertul i-a spus că totul este în

regulă.

Ca urmare, instanța de apel a concluzionat că între partea vătămată și inculpatul

Nichita Andrei a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a automobilului,

vânzătorul și-a executat cu bună credință obligațiunile sale prin predarea

automobilului în cauză, iar partea vătămată a achitat suma de bani în mod integral,

pe când pentru infracțiunea de care este învinuit inculpatul este caracteristică

neîntocmirea unor recipise sau a altor înscrisuri, deoarece se acționează prin

înșelăciune sau abuz de încredere.

Astfel, vânzătorul Nichita Andrei a transmis în proprietate cumpărătorului

Rotaru Irina în termenul și în condițiile stabilite în contract, automobilul model

„Toyota Corolla”, n/î BS AF 464, anul fabricării 2006, culoarea roșu închis,

îndeplinindu-și toate obligațiile esențiale asumate față de partea vătămată.

În concluzie instanța de apel a menționat, că în acțiunile inculpatului lipsesc

elementele infracțiunii incriminate privind înșelăciunea sau abuzul de încredere.

contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, prin care a solicitat casarea

acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului, procurorul a menționat că în cazul în care instanța de

apel nu este de acord cu aprecierea probelor de către procuror sau de către prima

instanță și a ajuns la concluzia de a achita inculpatul, urma să dezvăluie această

concluzie, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în

sprijinul învinuirii și puse la baza sentinței de condamnare, fapt ce la caz nu a avut

5

loc, fiind prezentă o apreciere incorectă, tendențioasă și formală de ordin general a

probelor și circumstanțelor cauzei penale.

2016, a fost admis apelul declarat de către procuror, casată decizia atacată și a dispus

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel într-un alt complet de judecată.

6.1. În motivarea deciziei instanța de recurs a indicat că, concluziile instanței de

apel au fost pripite cu privire la existența relațiilor civile între inculpat și partea

vătămată.

Mai mult, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel la rejudecarea

cauzei urmează să verifice complet informația cu privire la înregistrarea primară a

automobilului litigios pe teritoriul Republicii Moldova, de către cine a fost înregistrat

și care a fost circuitul civil al bunului mobil afectat de vicii.

2016, a fost admis apelul declarat de apărare, casată sentința, rejudecată cauza cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care, Nichita Andrei a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

7.1. În motivarea deciziei instanța de apel a indicat că, analiza probelor pe cauză

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală indică incontestabil la faptul că

probatoriul existent la care se referă instanța în sentință în nici un caz nu

demonstrează fără niciun dubiu rezonabil vinovăția inculpatului Nichita Andrei în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, concluzia fiind una

pripită și absolut nefondată.

Astfel, instanța de apel a constatat că, de către organul de urmărire penală

Nichita Andrei se învinuiește în baza art. 190 alin. (5) Cod penal și anume că la 29

decembrie 2011, Nichita Andrei, urmând scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane și având intenția însușirii mijloacelor bănești rezultate din înstrăinarea

automobilului de model ,,Toyota Corolla”, cu n/î BS AF 464, a.f. 2006, de culoare roșu

închis, despre care cunoștea că anterior a fost furat din or. Moscova, Federația Rusă,

iar nr. caroseriei și a motorului au fost supuse modificării, care l-a înmatriculat în

baza certificatului fals a expertului Pometco Ivan nr. 737 din 02.08.2011, cu concluzii

care nu corespund adevărului și prin care se confirmă faptul, precum că, nr. caroseriei

JTDBZ28E300158169 și numărul motorului 3ZZ2684232 a automobilului de model

,,Toyota Corolla”, după aplicarea inițială nu au fost supuse modificării, prin

6

înșelăciune i-a vândut lui Rotaru Irina automobilul respectiv, contra sumei de bani

de 110 000 lei, ilegal însușindu-i.

La 29.12.2011, la SEET Buiucani, mun. Chișinău, de către cet. Rotaru Irina a fost

prezentat pentru reînmatriculare automobilul de model ,,Toyota Corolla”, cu n/î BS

AF 464, a.f. 2006, de culoare roșu închis, caroseria nr. JTDBZ28E300158169, motorul

nr. 3ZZ 2684282, fiind eliberat certificat de înmatriculare provizoriu cu numărul de

înmatriculare K AZ 664, pe numele deținătorului Rotaru Irina. Ulterior, în timpul

perfectării certificatului de înmatriculare mecanolizibil au apărut suspecții la nr.

caroseriei și a motorului automobilului sus-indicat. Conform concluziei raportului de

constatare tehnico-științifică nr. RC4708/365 din 20.02.2012, s-a stabilit că marcarea

inițială, a numărului caroseriei „JTDBZ28E300156169” a automobilului supus

cercetării de model „Toyota Corolla”, cu n/î K AZ 644, a fost supus modificării prin

eliminarea simbolului nr. 14 și aplicarea prin imitarea artizanală a cifrei „8” până la

obținerea numărului „JTDBZ28E300158169”. Marcarea inițială a blocului motorului

„3ZZ 2684282”, a automobilului cercetat, a fost supus modificării prin eliminarea

parțială a simbolului nr. 6, până la obținerea cifrei nr. 3.

Instanța de apel a indicat că nevinovăția lui Nichita Andrei se dovedește din

declarațiile acestuia, declarațiile părții vătămate, Rotaru Irina, martorii Rotaru

Natalia, Rusu Denis, Pometco Ivan.

La baza sentinței de condamnare a inculpatului Nichita Andrei de către instanța

de fond au fost analizate și următoarele probe care au fost verificate de către instanța

de apel și anume:

- procesul-verbal de ridicare din 20 aprilie 2013, prin care au fost ridicate copiile

actelor din cauza penală nr. 2012030387 (f.d.24 vol. I);

- informația eliberată de Direcția informații și evidențe operative nr. 8/3 AVT-

169 din 12.03.2012 ,despre unitatea de transport, conform căreia se confirmă faptul că

automobilul de model „Toyota Corolla”, caroseria nr. JTDBZ28E300156169, motorul

nr. 3ZZ2684282, anul fabricării 2006, la 16.04.2008 a fost anunțat în căutare de

organele de drept ale or. Moscova, Federația Rusă (f.d.28 vol. I);

- raportul de constatare tehnico-științifică nr. RC4708/365 din 20.02.2012,

conform concluziei căruia s-a stabilit că i marcarea inițială a numărului caroseriei

„JTDBZ28E300156169” a automobilului supus cercetării de model „Toyota Corolla”,

cu n/î K AZ 644, a fost supus modificării prin, eliminarea simbolului nr. 14 și aplicarea

prin imitarea artizanală a cifrei „8” până la obținerea numărului

„JTDBZ28E300158169”. Marcarea inițială a blocului motorului „3ZZ 2684282”, a

7

automobilului cercetat, a fost supus modificării prin eliminarea parțială a simbolului

nr. 6, până la obținerea cifrei nr. 3 (f.d.32-33 vol. I);

- ordonanța de încetare a urmării penale și liberarea persoanei de răspundere

penală, cu tragerea la răspundere administrativă, emisă de către procuror la 26 mai

2012, prin care a fost încetată urmărirea penală pe cauza penală nr. 2013038041 și

liberat de răspundere penală Pometco Ivan învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, cu tragerea ultimului la răspundere

administrativă (f.d.47 vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 25 iunie 2013, prin care a fost

examinată ordonanța de încetare a urmării penale și liberarea persoanei de

răspundere penală, cu tragerea la răspundere administrativă, emisă la 26 mai 2012

(f.d.48 vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 12 iulie 2013, prin care au fost ridicate copiile

actelor din cauza penală nr. 2012038041 (f.d.50 vol. I);

- certificatului expertului Ivan Pometco nr. 131 din 02.08.2011, conform

concluziei concluzii căruia numărul caroseriei JTDBZ28E300158169 și numărul

motorului 3ZZ2684232 a automobilului de model ,,Toyota Corolla” după aplicarea

inițială nu au fost supuse modificării (f.d.56 vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.07.2013, prin care au fost

examinate copiile actelor ridicate din cauza penală nr. 201203 8041 (f.d.79 vol. I).

Astfel, verificând materialele cauzei penale, instanța de apel a constatat că

potrivit probelor administrate acuzarea adusă inculpatului Nichita Andrei în baza

art. 190 alin. (5) Cod penal, nu și-a găsit confirmare, motiv din care urmează să fie

achitat.

Instanța de apel a menționat că, faptul expus în învinuire precum că inculpatul

cunoștea că anterior automobilul de model ,,Toyota Corolla”, cu n/î BS AF 464, a.f.

2006, de culoare roșu închis a fost furat din or. Moscova, Federația Rusă, iar nr.

caroseriei și a motorului au fost supuse modificării nu a fost probat de către acuzare,

iar inculpatul Nichita Andrei confirmă contrariul că acesta nu a cunoscut

circumstanțele date.

Mai mult, instanța de apel a indicat că declarațiile inculpatului sunt confirmate

de declarațiile părții vătămate Rotaru Irina, care în ședința primei instanțe a declarat

că la parcul de taxiuri mașina - numărul caroseriei și al motorului au fost verificate

de experți, inclusiv în baza de date, iar după ce a fost verificată li s-a comunicat că

totul este în regulă, precum și de declarațiile martorului Rotaru Natalia care în

ședința instanței de fond a declarat că la data de 29 decembrie 2011, a mers la Biroul

8

de înmatriculare a Transporturilor sect. Buiucani, mun. Chișinău, lângă parcul de

taxiuri, ca să o înregistreze, au dat actele, expertul a verificat-o în baza de date și i-a

comunicat că poate să o procure liniștită. Ulterior în momentul solicitării certificatului

de înmatriculare mecanolizibil au aflat despre problemele apărute la automobilul pe

care îl procura-se sora sa Irina.

De asemenea, instanța de apel a menționat faptul că la momentul vânzării

automobilului inculpatul nu cunoștea că automobilul a fost sustras din Federația

Rusă ceea ce se confirmă și prin Răspunsul ÎS CRIS „Registru” nr.563 din 25.10.2011,

prin care se indică că conform informației INTERPOL și a Direcției Informații și

evidență operative a MAI automobilul de model „Toyota Carolla” nu se află în

căutare, respectiv a fost luată decizia de a anula interdicția (f.d 55, vol.I).

Concomitent, conform declarațiilor martorului Pometco Ivan se atestă că acesta

făcând fotografia numărului motorului și a caroseriei și fotografia generală a mașinii

și în urma verificării superficiale a automobilului dânsul a eliberat un certificat prin

care se confirmă că nu s-au depistat careva modificări, acesta fiind eliberat lui Nichita

Andrei, care a achitat taxele în baza bonului de evidență strictă (f.d.56, vol. I).

Totodată, instanța de apel a indicat că fapta incriminată inculpatului se prezumă

că a fost comisă la 29 decembrie 2011, pe când informația la care face trimitere prima

instanță și anume eliberată de Direcția informații și evidențe operative nr.8/3 AVT-

169 din 12 martie 2012 despre unitatea de transport, confirmă faptul că automobilul

de model „Toyota Corolla”, caroseria cu nr. „JTDBZ28E300156169”, motorul cu nr.

„3ZZ2684282”, anul fabricației 2006, la 16.04.2008 a fost anunțat în căutare de

organele de drept ale or. Moscova, Federația Rusă (f.d.28, vol. I), pe când, faptul că la

momentul vânzării automobilului inculpatul nu cunoștea că automobilul a fost

sustras din Federația Rusă se confirmă și de Răspunsul ÎS CRIS „Registru” nr.563 din

25 octombrie 2011, prin care se indică că conform informației INTERPOL și a Direcției

Informații și evidență operative a MAI automobilul de model „Toyota Carolla” nu se

află în căutare, respectiv a fost luată decizia de a anula interdicția (f.d 55, vol. I).

Instanța de apel a menționat că din materialele cauzei este evident că inculpatul

nu putea să cunoască la momentul vânzării automobilului părții vătămate Rotaru

Irina despre existența falsificării numerelor caroseriei și motorului.

De asemenea, instanța de apel a conchis că Nichita Andrei nu a dobândit ilicit

careva bunuri de la Rotaru Irina, or între ei a fost întocmit un contract de vânzare-

cumpărare, contract legal, care nu a fost contestat sau anulat, pe când pentru această

categorie de infracțiuni este caracteristică neîntocmirea recipiselor sau a altor

înscrisuri, deoarece se acționează prin înșelăciune sau abuz de încredere, pe când în

9

speța dedusă judecății automobilul a fost predat cumpărătorului Rotaru Irina și

acesteia i-a fost eliberat certificatul de înregistrare provizoriu, ultima achitând prețul

automobilului în mărime de 6 700 Euro, echivalentul a 110 000 lei, fapt confirmat prin:

factura-invoice nr. 330172, potrivit căruia Rotaru Irina a procurat, iar Nichita Andrei a

vândut automobilul „Toyota Corolla” caroserie nr. numărului „JTDBZ28E300158169”; fișa

mijlocului de transport pe automobilul ,,Toyota Corolla” caroserie nr.

,,JTDBZ28E300158169”, potrivit căruia primul proprietar al automobilului a fost cet.

Stoianoglo Irina, ulterior, acest mijloc de transport a fost înregistrat după Nichita Andrei, iar

la momentul mijlocul de transport este înregistrat după cet. Rotaru Irina. Statutul mijlocului

de transport este în exploatare; copia procurii din 24.11.2010 prin care cet. Stoianoglo Irina

îi transmite toate împuternicirile pentru oricare formă de înstrăinare a mijlocului de transport

- automobilul ,,Toyota Corolla” caroserie nr. ,,JTDBZ28E300158169”, n/î ,,GE AT 868”, lui

Cîlcic Serghei; copia procurii din 01.07.2011 prin care cet. Cîlcic Serghei îi transmite toate

împuternicirile pentru oricare formă de înstrăinare a mijlocului de transport - automobilul

,,Toyota Corolla” caroserie nr. ,,JTDBZ28E300158169”, n/î ,,GE AT 868”, lui Nichita

Andrei.

Luând în considerare cele invocate supra, instanța de apel a indicat că în

acțiunile lui Nichita Andrei lipsește acțiunea de înșelăciune sau abuzul de încredere,

or la înstrăinarea bunului acesta era încrezut, bazându-se pe actele eliberate de

organele competente, potrivit cărora automobilul procurat de el, care anterior a fost

înregistrat în Republica Moldova pe numele cet. Stoianoglo Irina, care a și fost

importat de aceasta și nu de inculpat. Automobilul dat a fost în folosința lui

Stoianoglo Irina, Cîlcic Serghei, Rosti Vasili, și ulterior utilizat de însuși inculpatul

Nichita Andrei nu se afla în căutare, numerele de pe caroserie și motor nu au suportat

careva modificări sau imixtiuni.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că luând act de probele anexate la dosar

este evident faptul că Nichita Andrei nu putea să cunoască la momentul vânzării

automobilului părții vătămate Rotaru Irina despre existența falsificării numerelor

caroseriei și motorului.

Mai mult, instanța de apel a susținut poziția apărării privind faptul că nici

organul de urmărire penală și nici instanța de fond nu a atras atenția asupra faptului

că între părți exista un raport juridic civil litigios, or instanța nu a adus motive

suficiente pentru condamnarea inculpatului, și astfel, nu a respectat cerințele cu

privire la echitate, după cum o cere articolul 6 al CEDO.

10

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea

hotărârii, cu menținerea sentinței.

Procurorul indică că instanța de apel a dat o apreciere unilaterală probelor

administrate în respectiva cauză penală și anume în favoarea apărării.

Mai mult, recurentul menționează că instanța de apel nu a luat în calcul

declarațiile părții vătămate Rotaru Irina, cât și a martorului Pometco Ivan care

confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(5) Cod penal.

Recurentul susține că, hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază, fiind una bazată pe o apreciere eronată a probelor contrară

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

8.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, avocatul Aronov Ivan în numele inculpatului Nichita Andrei a depus

referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către procuror, solicitând

respingerea acestuia, cu menținerea hotărârii contestate, menționând netemeinicia

cerințelor solicitate de către recurent, deoarece recurentul solicită reaprecierea

probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește în prevederile art. 427 Cod de

procedură penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai

în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

La caz, reieșind din argumentele invocate de către procuror, Colegiul penal

reține că, în drept, acesta face referire la temeiul stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 6)

11

Cod de procedură penală, și anume că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond si de apel în cazul în care instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, pledând că instanța de apel nu a apreciat

probele la justa valoare.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate

neîntemeiat de titular, reieșind din raționamentele ce urmează.

În primul rând, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele

ierarhic inferioare, or aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Astfel, cu referire la temeiul pentru declararea recursului ordinar indicat de către

procuror, Colegiul penal menționează că, decizia recurată a fost motivată plenar și

consecvent în baza materialelor cauzei prin prisma legislației pertinente.

Mai mult, Colegiul penal susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a

expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare

rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO.

Motivarea deciziei indică concret concluzia instanței de apel și susține soluția

achitării persoanei fapt reflectat clar în dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 05 septembrie 2016.

Din textul recursului se evidențiază că, recurentul critică aprecierea probelor,

însă, nu argumentează ilegalitatea hotărârii judecătorești din punct de vedere al erorii

de drept admise la judecarea cauzei, astfel, instanța de recurs constată că la

soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile art.

99-101 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-

le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și, întemeiat a dispus

achitarea lui Nichita Andrei de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii.

Instanța de apel a stabilit că, învinuirea nu a prezentat probe pertinente și

concludente, care în coroborare cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate.

12

Potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel

a făcut o analiză amplă probelor, argumentând detaliat respingerea probelor aduse

în sprijinul acuzării lui Nichita Andrei.

Astfel, toate probele prezentate inclusiv declarațiile părții vătămate Rotaru Irina,

cât și a martorului Pometco Ivan, au primit o apreciere corectă, concluziile făcute de

instanța de apel rezultă din materialul factologic acumulat la prezenta cauză.

În același context, în vederea respingerii argumentelor din recurs invocat

privitor la chestiunea de apreciere a probelor, Colegiul penal amintește că, la etapa

judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al

instanțelor de fond și de apel.

Așadar, instanța de recurs conchide că, instanța de apel și-a motivat soluția

privind nevinovăția inculpatului, care a fost expusă pe larg la pct. 7.1. din prezenta

decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu

se mai impune.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el

urmează a fi declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal,

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 05 septembrie 2016, în cauza penală în privința Nichita

Andrei XXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 04 octombrie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

13

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-03-29
0,95
1ra-126/2016 — art. 190 alin. 5 CP
Dosarul nr.1ra-126/2016 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 29 martie 2016 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: președinte – Petru Ursache, judecătorii – Petru Moraru, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș și Na
CSJ 2017-10-10
0,95
1ra-1421/17 — art. 186 alin. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-1421/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 10 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan, Elena Covalenco, Iuri
CSJ 2018-06-20
0,95
1ra-1164/2018 — Art. 151 alin. 2 lit. d, h, 287 alin.3, 179 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1164/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 iunie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisi
CSJ 2017-07-05
0,95
1ra-834/17 — art.42 alin.3, 190 alin.5 CP
Dosarul nr.1ra-834/17 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 30 mai 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun, judecând, făr
CSJ 2017-06-20
0,95
1ra-793/2017 — art. 188 al. 5, 187 al. 2 lit. f CP
Dosarul nr. 1ra-793/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 23 mai 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie
Sursă