1ra-1150/2017 — art. 191 alin. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06 mai 2014, Nichita Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de antreprenoriat, pe termen de 3 ani. Totodată, s-a dispus admiterea parțială a acțiunii civile înaintate de partea vătămată, Rotaru Irina, cu încasarea din contul inculpatului Nichita Andrei în beneficiul acesteia a sumei de 110 000 lei, cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prima instanță a constatat în fapt că, Nichita Andrei la 29 decembrie 2011, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane și având intenția însușirii mijloacelor bănești rezultate din înstrăinarea automobilului model „Toyota Corolla”, n/î BS AF 464, anul fabricării 2006, culoarea roșu închis, despre care 1 cunoștea că anterior a fost furat din or. Moscova, Federația Rusă, la care numărul caroseriei și al motorului au fost supuse modificării și a fost înmatriculat în baza certificatului fals eliberat de expertul Pometco Ivan nr. 737 din 02 august 2011, cu concluzii care nu corespund adevărului și prin care se confirmă faptul precum că, numărul caroseriei JTDBZ28E300158169 și numărul motorului 3ZZ 2684232 a automobilului model „Toyota Corolla”, după aplicarea inițială nu au fost supuse modificării, prin înșelăciune l-a vândut lui Rotaru Irina contra sumei de 110 000 lei, însușindu-i ilegal. La 29 decembrie 2011, la SEET Buiucani, mun. Chișinău, Rotaru Irina a prezentat pentru reînmatriculare automobilul model „Toyota Corolla”, cu n/î BS AF 464, anul fabricării 2006, culoarea roșu închis, caroseria nr. JTDBZ28E300158169, motorul nr. 3ZZ 2684282, fiind eliberat certificat de înmatriculare provizoriu cu n/î K AZ 664, pe numele deținătorului Irina Rotaru. Ulterior, în timpul perfectării certificatului de înmatriculare mecanolizibil au apărut suspecții la nr. caroseriei și a motorului automobilului sus-indicat. Conform concluziei raportului de constatare tehnico-științifică nr. RC4708/365 din 20 februarie 2012, s-a stabilit că marcarea inițială a numărului caroseriei „JTDBZ28E300156169” a automobilului supus cercetării model „Toyota Corolla”, cu n/î K AZ 644, a fost supus modificării prin eliminarea simbolului nr. 14 și aplicarea prin imitarea artizanală a cifrei „8” până la obținerea numărului „JTDBZ28E300158169”. Marcarea inițială a blocului motorului „3ZZ 2684282”, a automobilului cercetat, a fost supus modificării prin eliminarea parțială a simbolului nr. 6, până la obținerea cifrei nr. 3.

Sentința a fost contestată cu apel de către avocatul Aronov Roman în numele inculpatului Nichita Andrei, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatului. În motivarea apelului, apărarea a invocat că prima instanță a manifestat o poziție preconceput defavorabilă inculpatului, fără a avea în acest sens un suport probatoriu. Probele prezentate la dosar sunt bazate pe presupuneri, iar instanța de judecată nu le-a interpretat în favoarea inculpatului. Mai mult, apărarea a menționat că, prima instanță nu a argumentat motivele admiterii sau respingerii probelor, precum nici nu a specificat de care circumstanțe de fapt și de drept s-a condus la pronunțarea sentinței de condamnare, încălcând prevederile art. art. 6, 13 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 2 La fel, apărarea a evidențiat că prima instanță a dat o apreciere incorectă raportului juridic stabilit între părți, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă și corectă a cauzei, concluziile instanței contravin probelor administrate, lipsește componența infracțiunii. În susținerea nevinovăției inculpatului, apărarea a invocat, că Andrei Nichita a încheiat cu partea vătămată un contract de vânzare-cumpărare legal, care nu a fost anulat sau contestat, inculpatul nu a acționat prin înșelăciune sau abuz de încredere, deoarece nu cunoștea despre faptul că numărul caroseriei și al motorului automobilului respectiv, anterior au fost supuse modificării, considerând că în speță prezintă relevanță și pct. 15 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 23 din 28 iunie 2004, „Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor”.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2015, a fost admis apelul declarat de apărare, casată sentința, rejudecată cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, Nichita Andrei a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, inculpatul Nichita Andrei este învinuit de către organul de urmărire penală că, la 29 decembrie 2011, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane și având intenția însușirii mijloacelor bănești rezultate din înstrăinarea automobilului model „Toyota Corolla”, n/î BS AF 464, anul fabricării 2006, culoare roșu închis, despre care cunoștea că anterior a fost furat din or. Moscova, Federația Rusă, iar numărul caroseriei și al motorului au fost supuse modificării, care l-a înmatriculat în baza certificatului fals eliberat de expertul Pometco Ivan nr. 737 din 02 august 2011, cu concluzii care nu corespund adevărului și prin care se confirmă faptul, precum că, nr. caroseriei JTDBZ28E300158169 și nr. motorului 3ZZ 2684232 a automobilului model ,,Toyota Corolla”, după aplicarea inițială nu au fost supuse modificării, prin înșelăciune i-a vândut lui Rotaru Irina automobilul respectiv, contra sumei de 110 000 lei, ilegal însușindu-i. La 29 decembrie 2011, la SEET Buiucani, mun. Chișinău, de către Rotaru Irina a fost prezentat pentru reînmatriculare automobilul model ,,Toyota Corolla”, n/î BS AF 464, anul fabricării 2006, culoarea roșu închis, caroseria nr. JTDBZ28E300158169, motorul nr. 3ZZ2684282, fiind eliberat certificat de înmatriculare provizoriu cu n/î K AZ 664, pe numele deținătorului Rotaru Irina. 3 Ulterior, în timpul perfectării certificatului de înmatriculare mecanolizibil au apărut suspecții la numărul caroseriei și al motorului automobilului sus-indicat. Conform concluziei raportului de constatare tehnico-științifică nr. RC4708/365 din 20 februarie 2012, s-a stabilit că marcarea inițială a numărului caroseriei „JTDBZ28E300156169” a automobilului supus cercetării, model „Toyota Corolla”, cu n/î K AZ 644, a fost supus modificării prin eliminarea simbolului nr. 14 și aplicarea prin imitarea artizanală a cifrei „8” până la obținerea numărului „JTDBZ28E300158169”. Marcarea inițială a blocului motorului „3ZZ2684282”, a automobilului cercetat, a fost supus modificării prin eliminarea parțială a simbolului nr. 6 până la obținerea cifrei nr. 3. Instanța de apel a reținut la pronunțarea deciziei declarațiile inculpatului Nichita Andrei, ale martorilor Pometco Ivan, Nichita Ilie, Tcaci Andrei și Rosti Vasile. În temeiul art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel a dat o nouă apreciere probelor cercetate în prima instanță, verificate la judecarea apelului, constatând că, învinuirea este combătură prin Răspunsul ÎS CRIS „Registru” nr. 563 din 25 octombrie 2011, prin care se indică că conform informației INTERPOL și a Direcției Informații și evidență operativă a MAI, automobilul model „Toyota Corolla” nu se află în căutare, respectiv a fost luată decizia de a anula interdicția (f. d. 55, vol. I). Având în susținere prevederile art. 8 alin. (1), 389 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel a ajuns la concluzia că atât organul de urmărire penală cât și procurorul, nu au prezentat probe convingătoare care ar dovedi cu certitudine că anume Nichita Andrei a modificat numărul caroseriei și al motorului automobilului model „Toyota Corolla”, n/î BS AF 464, ca mai apoi să-l înstrăineze prin înșelăciune părții vătămate Rotaru Irina. Reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a concluzionat că inculpatul nu cunoștea și nici nu putea cunoaște că anterior acest automobil a fost furat din or. Moscova, Federația Rusă, iar numărul caroseriei și al motorului au fost supuse modificării, deoarece automobilul respectiv a fost adus în țară de către Stoianoglo Irina, care l-a vândut lui Rosti Vasili, acesta utilizându-l timp de 2 ani, iar ulterior l-a înstrăinat lui Nichita Andrei, în această perioadă, numerele caroseriei și motorului nu au suportat careva modificări. Însuși Nichita Andrei l-a momentul procurării automobilului a aflat că sunt careva probleme cu numerele caroseriei și motorului, fiind dispusă efectuarea unei expertize. Expertul Pometco Ivan de la ÎS „CRIS „Registru” a constatat că numerele 4 caroseriei și ale motorului nu au fost modificate, eliberându-i certificat în acest sens (f. d. 56 vol. I). Instanța de apel a subliniat că aceste circumstanțe se dovedesc prin declarațiile martorului Rosti Vasili, care a invocat că automobilul respectiv l-a procurat în anul 2009 de la Stoianoglo Evghenii, dar proprietar conform pașaportului tehnic era Stoianoglo Irina. S-a folosit de automobil în bază de procură, deoarece nu avea toată suma pentru achitare, numărul de înmatriculare era GE AT 868. Când a dorit să vândă automobilul, prietenul său era cunoscut cu Nichita Andrei și i-a zis că ultimul ar vrea să cumpere acest automobil. La acel moment Nichita Andrei avea alt automobil și au hotărât să facă schimb de automobile. Nichita Andrei i-a dat în schimb un automobil model „BMW-X5” cu numere de înmatriculare lituaniene. Peste un timp, Nichita Andrei i-a telefonat și i-a zis că este la Biroul de înmatriculare al automobilelor și că vrea să înregistreze automobilul după numele său și că sunt careva probleme, însă la Biroul de înmatriculare expertul i-a spus că totul este în regulă. Ca urmare, instanța de apel a concluzionat că între partea vătămată și inculpatul Nichita Andrei a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a automobilului, vânzătorul și-a executat cu bună credință obligațiunile sale prin predarea automobilului în cauză, iar partea vătămată a achitat suma de bani în mod integral, pe când pentru infracțiunea de care este învinuit inculpatul este caracteristică neîntocmirea unor recipise sau a altor înscrisuri, deoarece se acționează prin înșelăciune sau abuz de încredere. Astfel, vânzătorul Nichita Andrei a transmis în proprietate cumpărătorului Rotaru Irina în termenul și în condițiile stabilite în contract, automobilul model „Toyota Corolla”, n/î BS AF 464, anul fabricării 2006, culoarea roșu închis, îndeplinindu-și toate obligațiile esențiale asumate față de partea vătămată. În concluzie instanța de apel a menționat, că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii incriminate privind înșelăciunea sau abuzul de încredere.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, prin care a solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, procurorul a menționat că în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor de către procuror sau de către prima instanță și a ajuns la concluzia de a achita inculpatul, urma să dezvăluie această concluzie, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza sentinței de condamnare, fapt ce la caz nu a avut 5 loc, fiind prezentă o apreciere incorectă, tendențioasă și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiției din 29 martie 2016, a fost admis apelul declarat de către procuror, casată decizia atacată și a dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel într-un alt complet de judecată. 6.1. În motivarea deciziei instanța de recurs a indicat că, concluziile instanței de apel au fost pripite cu privire la existența relațiilor civile între inculpat și partea vătămată. Mai mult, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel la rejudecarea cauzei urmează să verifice complet informația cu privire la înregistrarea primară a automobilului litigios pe teritoriul Republicii Moldova, de către cine a fost înregistrat și care a fost circuitul civil al bunului mobil afectat de vicii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 septembrie 2016, a fost admis apelul declarat de apărare, casată sentința, rejudecată cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, Nichita Andrei a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. 7.1. În motivarea deciziei instanța de apel a indicat că, analiza probelor pe cauză prin prisma art. 101 Cod de procedură penală indică incontestabil la faptul că probatoriul existent la care se referă instanța în sentință în nici un caz nu demonstrează fără niciun dubiu rezonabil vinovăția inculpatului Nichita Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, concluzia fiind una pripită și absolut nefondată. Astfel, instanța de apel a constatat că, de către organul de urmărire penală Nichita Andrei se învinuiește în baza art. 190 alin. (5) Cod penal și anume că la 29 decembrie 2011, Nichita Andrei, urmând scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane și având intenția însușirii mijloacelor bănești rezultate din înstrăinarea automobilului de model ,,Toyota Corolla”, cu n/î BS AF 464, a.f. 2006, de culoare roșu închis, despre care cunoștea că anterior a fost furat din or. Moscova, Federația Rusă, iar nr. caroseriei și a motorului au fost supuse modificării, care l-a înmatriculat în baza certificatului fals a expertului Pometco Ivan nr. 737 din 02.08.2011, cu concluzii care nu corespund adevărului și prin care se confirmă faptul, precum că, nr. caroseriei JTDBZ28E300158169 și numărul motorului 3ZZ2684232 a automobilului de model ,,Toyota Corolla”, după aplicarea inițială nu au fost supuse modificării, prin 6 înșelăciune i-a vândut lui Rotaru Irina automobilul respectiv, contra sumei de bani de 110 000 lei, ilegal însușindu-i. La 29.12.2011, la SEET Buiucani, mun. Chișinău, de către cet. Rotaru Irina a fost prezentat pentru reînmatriculare automobilul de model ,,Toyota Corolla”, cu n/î BS AF 464, a.f. 2006, de culoare roșu închis, caroseria nr. JTDBZ28E300158169, motorul nr. 3ZZ 2684282, fiind eliberat certificat de înmatriculare provizoriu cu numărul de înmatriculare K AZ 664, pe numele deținătorului Rotaru Irina. Ulterior, în timpul perfectării certificatului de înmatriculare mecanolizibil au apărut suspecții la nr. caroseriei și a motorului automobilului sus-indicat. Conform concluziei raportului de constatare tehnico-științifică nr. RC4708/365 din 20.02.2012, s-a stabilit că marcarea inițială, a numărului caroseriei „JTDBZ28E300156169” a automobilului supus cercetării de model „Toyota Corolla”, cu n/î K AZ 644, a fost supus modificării prin eliminarea simbolului nr. 14 și aplicarea prin imitarea artizanală a cifrei „8” până la obținerea numărului „JTDBZ28E300158169”. Marcarea inițială a blocului motorului „3ZZ 2684282”, a automobilului cercetat, a fost supus modificării prin eliminarea parțială a simbolului nr. 6, până la obținerea cifrei nr. 3. Instanța de apel a indicat că nevinovăția lui Nichita Andrei se dovedește din declarațiile acestuia, declarațiile părții vătămate, Rotaru Irina, martorii Rotaru Natalia, Rusu Denis, Pometco Ivan. La baza sentinței de condamnare a inculpatului Nichita Andrei de către instanța de fond au fost analizate și următoarele probe care au fost verificate de către instanța de apel și anume: - procesul-verbal de ridicare din 20 aprilie 2013, prin care au fost ridicate copiile actelor din cauza penală nr. 2012030387 (f.d.24 vol. I); - informația eliberată de Direcția informații și evidențe operative nr. 8/3 AVT- 169 din 12.03.2012 ,despre unitatea de transport, conform căreia se confirmă faptul că automobilul de model „Toyota Corolla”, caroseria nr. JTDBZ28E300156169, motorul nr. 3ZZ2684282, anul fabricării 2006, la 16.04.2008 a fost anunțat în căutare de organele de drept ale or. Moscova, Federația Rusă (f.d.28 vol. I); - raportul de constatare tehnico-științifică nr. RC4708/365 din 20.02.2012, conform concluziei căruia s-a stabilit că i marcarea inițială a numărului caroseriei „JTDBZ28E300156169” a automobilului supus cercetării de model „Toyota Corolla”, cu n/î K AZ 644, a fost supus modificării prin, eliminarea simbolului nr. 14 și aplicarea prin imitarea artizanală a cifrei „8” până la obținerea numărului „JTDBZ28E300158169”. Marcarea inițială a blocului motorului „3ZZ 2684282”, a 7 automobilului cercetat, a fost supus modificării prin eliminarea parțială a simbolului nr. 6, până la obținerea cifrei nr. 3 (f.d.32-33 vol. I); - ordonanța de încetare a urmării penale și liberarea persoanei de răspundere penală, cu tragerea la răspundere administrativă, emisă de către procuror la 26 mai 2012, prin care a fost încetată urmărirea penală pe cauza penală nr. 2013038041 și liberat de răspundere penală Pometco Ivan învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, cu tragerea ultimului la răspundere administrativă (f.d.47 vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 25 iunie 2013, prin care a fost examinată ordonanța de încetare a urmării penale și liberarea persoanei de răspundere penală, cu tragerea la răspundere administrativă, emisă la 26 mai 2012 (f.d.48 vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 12 iulie 2013, prin care au fost ridicate copiile actelor din cauza penală nr. 2012038041 (f.d.50 vol. I); - certificatului expertului Ivan Pometco nr. 131 din 02.08.2011, conform concluziei concluzii căruia numărul caroseriei JTDBZ28E300158169 și numărul motorului 3ZZ2684232 a automobilului de model ,,Toyota Corolla” după aplicarea inițială nu au fost supuse modificării (f.d.56 vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.07.2013, prin care au fost examinate copiile actelor ridicate din cauza penală nr. 201203 8041 (f.d.79 vol. I). Astfel, verificând materialele cauzei penale, instanța de apel a constatat că potrivit probelor administrate acuzarea adusă inculpatului Nichita Andrei în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, nu și-a găsit confirmare, motiv din care urmează să fie achitat. Instanța de apel a menționat că, faptul expus în învinuire precum că inculpatul cunoștea că anterior automobilul de model ,,Toyota Corolla”, cu n/î BS AF 464, a.f. 2006, de culoare roșu închis a fost furat din or. Moscova, Federația Rusă, iar nr. caroseriei și a motorului au fost supuse modificării nu a fost probat de către acuzare, iar inculpatul Nichita Andrei confirmă contrariul că acesta nu a cunoscut circumstanțele date. Mai mult, instanța de apel a indicat că declarațiile inculpatului sunt confirmate de declarațiile părții vătămate Rotaru Irina, care în ședința primei instanțe a declarat că la parcul de taxiuri mașina - numărul caroseriei și al motorului au fost verificate de experți, inclusiv în baza de date, iar după ce a fost verificată li s-a comunicat că totul este în regulă, precum și de declarațiile martorului Rotaru Natalia care în ședința instanței de fond a declarat că la data de 29 decembrie 2011, a mers la Biroul 8 de înmatriculare a Transporturilor sect. Buiucani, mun. Chișinău, lângă parcul de taxiuri, ca să o înregistreze, au dat actele, expertul a verificat-o în baza de date și i-a comunicat că poate să o procure liniștită. Ulterior în momentul solicitării certificatului de înmatriculare mecanolizibil au aflat despre problemele apărute la automobilul pe care îl procura-se sora sa Irina. De asemenea, instanța de apel a menționat faptul că la momentul vânzării automobilului inculpatul nu cunoștea că automobilul a fost sustras din Federația Rusă ceea ce se confirmă și prin Răspunsul ÎS CRIS „Registru” nr.563 din 25.10.2011, prin care se indică că conform informației INTERPOL și a Direcției Informații și evidență operative a MAI automobilul de model „Toyota Carolla” nu se află în căutare, respectiv a fost luată decizia de a anula interdicția (f.d 55, vol.I). Concomitent, conform declarațiilor martorului Pometco Ivan se atestă că acesta făcând fotografia numărului motorului și a caroseriei și fotografia generală a mașinii și în urma verificării superficiale a automobilului dânsul a eliberat un certificat prin care se confirmă că nu s-au depistat careva modificări, acesta fiind eliberat lui Nichita Andrei, care a achitat taxele în baza bonului de evidență strictă (f.d.56, vol. I). Totodată, instanța de apel a indicat că fapta incriminată inculpatului se prezumă că a fost comisă la 29 decembrie 2011, pe când informația la care face trimitere prima instanță și anume eliberată de Direcția informații și evidențe operative nr.8/3 AVT- 169 din 12 martie 2012 despre unitatea de transport, confirmă faptul că automobilul de model „Toyota Corolla”, caroseria cu nr. „JTDBZ28E300156169”, motorul cu nr. „3ZZ2684282”, anul fabricației 2006, la 16.04.2008 a fost anunțat în căutare de organele de drept ale or. Moscova, Federația Rusă (f.d.28, vol. I), pe când, faptul că la momentul vânzării automobilului inculpatul nu cunoștea că automobilul a fost sustras din Federația Rusă se confirmă și de Răspunsul ÎS CRIS „Registru” nr.563 din 25 octombrie 2011, prin care se indică că conform informației INTERPOL și a Direcției Informații și evidență operative a MAI automobilul de model „Toyota Carolla” nu se află în căutare, respectiv a fost luată decizia de a anula interdicția (f.d 55, vol. I). Instanța de apel a menționat că din materialele cauzei este evident că inculpatul nu putea să cunoască la momentul vânzării automobilului părții vătămate Rotaru Irina despre existența falsificării numerelor caroseriei și motorului. De asemenea, instanța de apel a conchis că Nichita Andrei nu a dobândit ilicit careva bunuri de la Rotaru Irina, or între ei a fost întocmit un contract de vânzare- cumpărare, contract legal, care nu a fost contestat sau anulat, pe când pentru această categorie de infracțiuni este caracteristică neîntocmirea recipiselor sau a altor înscrisuri, deoarece se acționează prin înșelăciune sau abuz de încredere, pe când în 9 speța dedusă judecății automobilul a fost predat cumpărătorului Rotaru Irina și acesteia i-a fost eliberat certificatul de înregistrare provizoriu, ultima achitând prețul automobilului în mărime de 6 700 Euro, echivalentul a 110 000 lei, fapt confirmat prin: factura-invoice nr. 330172, potrivit căruia Rotaru Irina a procurat, iar Nichita Andrei a vândut automobilul „Toyota Corolla” caroserie nr. numărului „JTDBZ28E300158169”; fișa mijlocului de transport pe automobilul ,,Toyota Corolla” caroserie nr. ,,JTDBZ28E300158169”, potrivit căruia primul proprietar al automobilului a fost cet. Stoianoglo Irina, ulterior, acest mijloc de transport a fost înregistrat după Nichita Andrei, iar la momentul mijlocul de transport este înregistrat după cet. Rotaru Irina. Statutul mijlocului de transport este în exploatare; copia procurii din 24.11.2010 prin care cet. Stoianoglo Irina îi transmite toate împuternicirile pentru oricare formă de înstrăinare a mijlocului de transport - automobilul ,,Toyota Corolla” caroserie nr. ,,JTDBZ28E300158169”, n/î ,,GE AT 868”, lui Cîlcic Serghei; copia procurii din 01.07.2011 prin care cet. Cîlcic Serghei îi transmite toate împuternicirile pentru oricare formă de înstrăinare a mijlocului de transport - automobilul ,,Toyota Corolla” caroserie nr. ,,JTDBZ28E300158169”, n/î ,,GE AT 868”, lui Nichita Andrei. Luând în considerare cele invocate supra, instanța de apel a indicat că în acțiunile lui Nichita Andrei lipsește acțiunea de înșelăciune sau abuzul de încredere, or la înstrăinarea bunului acesta era încrezut, bazându-se pe actele eliberate de organele competente, potrivit cărora automobilul procurat de el, care anterior a fost înregistrat în Republica Moldova pe numele cet. Stoianoglo Irina, care a și fost importat de aceasta și nu de inculpat. Automobilul dat a fost în folosința lui Stoianoglo Irina, Cîlcic Serghei, Rosti Vasili, și ulterior utilizat de însuși inculpatul Nichita Andrei nu se afla în căutare, numerele de pe caroserie și motor nu au suportat careva modificări sau imixtiuni. Astfel, instanța de apel a concluzionat că luând act de probele anexate la dosar este evident faptul că Nichita Andrei nu putea să cunoască la momentul vânzării automobilului părții vătămate Rotaru Irina despre existența falsificării numerelor caroseriei și motorului. Mai mult, instanța de apel a susținut poziția apărării privind faptul că nici organul de urmărire penală și nici instanța de fond nu a atras atenția asupra faptului că între părți exista un raport juridic civil litigios, or instanța nu a adus motive suficiente pentru condamnarea inculpatului, și astfel, nu a respectat cerințele cu privire la echitate, după cum o cere articolul 6 al CEDO. 10

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea hotărârii, cu menținerea sentinței. Procurorul indică că instanța de apel a dat o apreciere unilaterală probelor administrate în respectiva cauză penală și anume în favoarea apărării. Mai mult, recurentul menționează că instanța de apel nu a luat în calcul declarațiile părții vătămate Rotaru Irina, cât și a martorului Pometco Ivan care confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. Recurentul susține că, hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, fiind una bazată pe o apreciere eronată a probelor contrară prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. 8.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, avocatul Aronov Ivan în numele inculpatului Nichita Andrei a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către procuror, solicitând respingerea acestuia, cu menținerea hotărârii contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurent, deoarece recurentul solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește în prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului respectiv pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. La caz, reieșind din argumentele invocate de către procuror, Colegiul penal reține că, în drept, acesta face referire la temeiul stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 6) 11 Cod de procedură penală, și anume că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond si de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, pledând că instanța de apel nu a apreciat probele la justa valoare. Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat de titular, reieșind din raționamentele ce urmează. În primul rând, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, or aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Astfel, cu referire la temeiul pentru declararea recursului ordinar indicat de către procuror, Colegiul penal menționează că, decizia recurată a fost motivată plenar și consecvent în baza materialelor cauzei prin prisma legislației pertinente. Mai mult, Colegiul penal susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO. Motivarea deciziei indică concret concluzia instanței de apel și susține soluția achitării persoanei fapt reflectat clar în dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 septembrie 2016. Din textul recursului se evidențiază că, recurentul critică aprecierea probelor, însă, nu argumentează ilegalitatea hotărârii judecătorești din punct de vedere al erorii de drept admise la judecarea cauzei, astfel, instanța de recurs constată că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându- le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și, întemeiat a dispus achitarea lui Nichita Andrei de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de apel a stabilit că, învinuirea nu a prezentat probe pertinente și concludente, care în coroborare cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate. 12 Potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a făcut o analiză amplă probelor, argumentând detaliat respingerea probelor aduse în sprijinul acuzării lui Nichita Andrei. Astfel, toate probele prezentate inclusiv declarațiile părții vătămate Rotaru Irina, cât și a martorului Pometco Ivan, au primit o apreciere corectă, concluziile făcute de instanța de apel rezultă din materialul factologic acumulat la prezenta cauză. În același context, în vederea respingerii argumentelor din recurs invocat privitor la chestiunea de apreciere a probelor, Colegiul penal amintește că, la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel. Așadar, instanța de recurs conchide că, instanța de apel și-a motivat soluția privind nevinovăția inculpatului, care a fost expusă pe larg la pct. 7.1. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 septembrie 2016, în cauza penală în privința Nichita Andrei XXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 04 octombrie 2017. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 13