1ra-950/2017 — art.145 alin.2 lit. e, j CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.145 alin.2 lit. e, j CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.10 CPP
1ra-950/2017 — art.145 alin.2 lit. e, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-950/2017
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
28 iunie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte Ursache Petru
judecători Toma Nadejda
Timofti Vladimir
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
inculpatul Dicusara Alexandru și de avocatul Marco Dumitru în numele inculpatului,
prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
22 martie 2017, în cauza penală în privința lui
Dicusara Alexandru Vladimir, născut la
XXXXXX, originar și domiciliat XXXXXX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 16.11.2016 – 07.12.2016;
Instanța de apel: 26.12.2016 – 22.03.2017;
Instanța de recurs: 12.05.2017 – 28.06.2017.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 decembrie 2016,
pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de
art. 364/1 Cod de procedură penală, Dicusara Alexandru Vladimir a fost recunoscut
vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal la
13 (treisprezece) ani 4 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
închis.
S-a dispus încasarea din contul lui Dicusara Alexandru Vladimir în beneficiul
XXXXXX suma de 11 447,78 lei și în beneficul XXXXXX suma de 16 240,56 lei cu titlu
de prejudiciu material, și câte 150 000 lei cu titlu de prejudiciul moral, pentru
fiecare.
Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că, la 12 septembrie
2016, aproximativ la ora 16:30, inculpatul Dicusara Alexandru Vladimir, aflându-se
în ograda casei de locuit situată pe XXXXXX, mun. Chișinău, unde domicilia temporar
cu familia sa în calitate de locatar, în vederea realizării intenției criminale, s-a
deplasat în direcția părții casei unde locuia proprietara imobilului dat, XXXXXX.
Întrând în interiorul casei și asigurându-se de faptul că, XXXXXX este singură, pentru
1
a realiza planul criminal bine chibzuit în prealabil, Dicusara Alexandru Vladimir a
intrat în camera unde în acel moment proprietara casei discuta în regim on-line prin
intermediul unui program web cu utilizarea unui laptop, cu rudele sale care se aflau
în Italia.
În aceste circumstanțe, Dicusara Alexandru Vladimir, profitând de faptul că,
XXXXXX este în vârstă și nu ar fi putut opune rezistență acțiunilor violente ale
acestuia, acționând prin intenție directă după planul bine chibzuit, dându-și seama
de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod
conștient survenirea lor, i-a aplicat lui XXXXXX cu o greutate sportivă de 3 kg și cu
picioarele multiple lovituri în regiunea capului, pricinuindu-i astfel suferințe fizice
insuportabile, cauzându-i astfel ultimei leziuni corporale exprimate prin echimoze
în regiunea periorbitală laterală, echimoze pe obrazul stâng cu trecere la suprafața
laterală a gâtului pe stânga, o echimoză similară ce reflectă o urmă de încălțăminte
de culoare violacee, trei plăgi contuze, liniare cu margini neregulate în regiune
occipitală a capului, două plăgi în regiunea parietală și frontală, în urma cărui fapt
ultima la scurt timp a decedat din cauza leziunilor corporale incompatibile cu viața.
Conștientizând gradul prejudiciabil și gravitatea faptei comise, în vederea
distrugerii urmelor materiale ale infracțiunii, Dicusara Alexandru Vladimir,
intenționat, cu cinism a dat foc la obiectele din camera unde a fost omorâtă XXXXXX,
urmărind și scopul incendierii cadavrului decedatei.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod
penal după semnele calificative: omorul intenționat, adică omorul unei persoane,
săvârșit cu deosebită cruzime, profitând de starea de neputință cunoscută sau
evidentă a victimei, care se datorează vârstei înaintate.
Sentința a fost atacată cu apel de avocatul Carmanschi Vitalie în numele
succesorului părții vătămate XXXXXX și părții civile XXXXXX, solicitând casarea
parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei și în partea încasării prejudiciului
moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit,
pentru prima instanță, prin care inculpatului Dicusara Alexandru să-i fie aplicată o
pedeapsă mai aspră și să se încaseze în beneficiul succesorilor victimei prejudiciul
moral în cuantumul integral solicitat.
În motivarea apelului a invocat că, inculpatului urmează a-i fi stabilită o
pedeapsă la limita maximă prevăzută prin prisma art. 364/1 Cod de procedură
penală sub formă de închisoare pe un termen de 30 ani, întrucât acesta a fost
anterior condamnat de repetate ori, are antecedente penale, a săvârșit o infracțiune
excepțional de gravă, la nici 2 luni de la eliberarea din detenție, fapt ce denotă că
pedeapsa cu închisoarea aplicată anterior față de acesta nu l-a corectat, nu l-a
reeducat, inculpatul nu a conștientizat pericolul social al faptelor săvârșite, iar
infracțiunea a fost comisă cu o deosebită cruzime, or acesta a dat foc la obiecte,
urmărind incendierea cadavrului decedatei.
Apelantul a menționat că succesorul părții vătămate XXXXXX și partea civilă
XXXXXX nu sunt de acord nici cu mărimea prejudiciului moral încasat de către prima
instanță, astfel că, a solicitat de a fi admisă acțiunea civilă în limita cerințelor
2
înaintate, dispunându-se încasarea din contul inculpatului a prejudiciului moral în
sumă de 550 000 lei, pentru fiecare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2017
a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Carmanschi Vitalie în numele
părții civile XXXXXX, în latura penală, iar apelul declarat de avocatul Carmanschi
Vitalie în numele succesorului părții vătămate XXXXXX, a fost admis, în latura
penală, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, în această latură,
potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care lui Dicusara Alexandru
Vladimir recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2)
lit. e), j) Cod penal i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 30
(treizeci) ani, cu executarea în penitenciar de tip închis.
S-a admis cererea de apel declarată de avocatul Carmanschi Vitalie în numele
părților civile XXXXXX și XXXXXX, în latura civilă, casată sentința și pronunțată o
nouă hotărâre, în această latură, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță,
prin care s-a dispus încasarea din contul lui Dicusara Alexandru Vladimir în
beneficiul părților civile XXXXXX și XXXXXX prejudiciu moral în sumă de câte 500
000 (cinci sute mii) lei, pentru fiecare.
În rest, sentința primei instanțe s-a menținut fără modificări.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că judecarea
cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de
urmărire penală, în corespundere cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură
penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,
din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,
prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Dicusara
Alexandru Vladimir de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e), j)
Cod penal.
Instanța de apel a menționat că, cercetarea judecătorească s-a efectuat în
procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală,
astfel legalitatea sentinței atacate a fost verificată sub aspectele de drept: dacă
există erori procesuale și dacă măsura de pedeapsă este stabilită în limitele legii.
În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, până la începerea
cercetării judecătorești, inculpatul, prin înscris autentic, a solicitat examinarea
cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, recunoscând
săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, iar instanța de fond prin încheierea
protocolară din 24 noiembrie 2016 a dispus examinarea cauzei în procedură
simplificată, în baza art. 364/1 Cod de procedură penală (f.d.9-10, vol. II).
Instanța de apel a relevat că, se contestă doar individualizarea pedepsei
aplicate inculpatului și cuantumul prejudiciului moral încasat, și în acest sens a
reținut că, cererea de apel a fost declarată de avocatul Carmanschi Vitalie în numele
succesorului părții vătămate XXXXXX și părții civile XXXXXX, solicitându-se din
numele ambelor părți civile - XXXXXX și XXXXXX, aplicarea unei pedepse mai aspre
în privința inculpatului și încasarea prejudiciului moral în mărimea deplină
solicitată în acțiunea civilă.
3
Instanța de apel, reieșind din materialele cauzei, a constatat că, atât XXXXXX și
XXXXXX au fost recunoscute în calitate de părți civile de către prima instanță
conform art.61 alin.(2) Cod de procedură penală, și ambele contestă sentința primei
instanțe atât în latura civilă, cât și în latura penală (f.d.16-19, 27 verso, vol. II), însă,
doar XXXXXX a fost recunoscută în calitate de succesor al victimei XXXXXX (f.d.29,
vol. I), astfel că, conform art. 58 alin.(10) Cod de procedură penală, drepturile
victimei decedate sunt preluate de succesorii ei.
Potrivit art.401 alin.(1) pct.3) și pct.4) Cod de procedură penală, poate declara
apel partea vătămată, în ce privește latura penală; partea civilă și partea civilmente
responsabilă, în ce privește latura civilă.
Prin urmare, dat fiind că, XXXXXX nu are calitatea procesuală de succesor al
victimei, dar are doar calitatea de parte civilă și având în vedere că, partea civilă
poate contesta sentința primei instanțe doar în latura civilă, instanța de apel a
conchis de a respinge cererea de apel declarată de către avocatul Carmanschi Vitalie
în numele părții civile XXXXXX, în latura penală.
În ce privește cererea de apel declarată de către avocatul Carmanschi Vitalie în
numele succesorului părții vătămate XXXXXX, în latura penală, instanța de apel a
notificat prevederile art. 61, 75 Cod penal și a considerat că prima instanță i-a
aplicat inculpatului o pedeapsă prea blândă, individualizată greșit, or, deși acesta
și-a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate la
etapa urmăririi penale, totuși a săvârșit o infracțiune excepțional de gravă, având
antecedente penale nestinse, împotriva unei persoane în vârstă, cu incendierea
ulterioară a locului infracțiunii, circumstanțe care în opinia instanței de apel denotă
că pedeapsa cu închisoarea aplicată anterior față de inculpat nu a asigurat realizarea
scopului legii penale de corectare, reeducare și de prevenire a comiterii de noi
infracțiuni de către inculpat.
În acest sens, instanța de apel a menționat că, inculpatul și-a recunoscut vina în
comiterea infracțiunii imputate, nu este angajat în câmpul muncii, este celibatar,
anterior a fost condamnat, prin sentința Judecătoriei Hîncești din 22.07.2009 în
baza art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, la 200 de ore de muncă neremunerată în
folosul comunității și prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26.11.2010 în baza
art.287 alin.(3) și art.179 alin.(2), 84 Cod penal, la 4 ani închisoare.
Astfel, în privința inculpatului se întrunește starea de recidivă periculoasă or,
conform art. 34 alin.(2) lit. a) Cod de procedură penală, recidiva se consideră
periculoasă dacă persoana anterior condamnată de două ori la închisoare pentru
infracțiuni intenționate a săvârșit din nou cu intenție o infracțiune.
Reieșind din circumstanțele cauzei menționate supra, instanța de apel a
conchis de a-i aplica inculpatului o pedeapsă mai aspră, la limita maximă prevăzută
de art.145 alin.(2) lit. e) și j) Cod penal, ținând cont prevederile art.364/1 alin.(8)
Cod de procedură penală, și anume, sub formă de închisoare pe termen de 30 ani,
considerând-o echitabilă pentru infracțiunea săvârșită, care va atinge scopul
echității sociale, de educare și reeducare a condamnatului.
4
Referitor la solicitarea avocatului Carmanschi Vitalie în numele părților civile
XXXXXX și XXXXXX, în latura civilă, instanța de apel, notificând prevederile art. 220
alin.(3) Cod de procedură penală, art.1422 alin.(1) și (2) Cod civil, a reținut că, în
rezultatul decesului lui XXXXXX, care era mama părților civile XXXXXX și XXXXXX,
cărora, cu siguranță și în afara oricăror dubii li s-a cauzat un prejudiciu moral, în
urma acțiunilor ilegale a inculpatului. Astfel, instanța a ajuns la concluzia de a încasa
din contul inculpatului Dicusara Alexandru în beneficiul părților civile XXXXXX și
XXXXXX, prejudiciul moral în sumă de câte 500 000 lei, pentru fiecare, care va
asigura un minimum satisfacție morală părților civile.
Decizia instanței de apel, pronunțată integral la data de 19 aprilie 2017, este
atacată cu recursuri ordinare de către inculpatul Dicusara Alexandru, la data de
25 aprilie 2017 și de avocatul Marco Dumitru în numele inculpatului, la data de
20 mai 2017, care au solicitat:
Inculpatul, casarea acesteia, cu menținerea hotărârii primei instanțe,
considerând că pedeapsa de 30 ani stabilită de instanța de apel este prea aspră și nu
corespunde limitelor prevăzute de lege, și anume art.80 și 82 Cod penal;
Avocatul Marco Dumitru, invocând temeiul prevăzut de art.427 alin. (1)
pct. 10) Cod de procedură penală, casarea acesteia și trimiterea cauzei la rejudecare
în instanța de apel, considerând că incorect a fost individualizată pedeapsa penală
stabilită inculpatului, deoarece nu s-a ținut cont de toate circumstanțele atenuante
constatate în speță, precum și de prevederile art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură
penală.
În opinia apărării pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră, totodată,
considerând că și suma prejudiciului moral este exagerat de mare, iar instanța de
apel nu și-a motivat soluția.
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare
declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, cu menținerea hotărârii atacate ca
fiind legală și întemeiată.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității
acestora din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în
cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Colegiul penal, analizând conținutul recursurilor declarate de recurenți,
consideră, că alegațiile acestora sunt nefondate și în acest sens se reiterează că,
judecarea cauzei penale vizate în recursurile ordinare a avut loc pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, în conformitate și cu respectarea
prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală, astfel, că prima instanță corect a
concluzionat asupra vinovăției inculpatului Dicusara Alexandru Vladimir de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal.
5
Ulterior, instanța de apel, judecând apelurile declarate de avocatul Carmanschi
Vitalie în numele succesorului părții vătămate XXXXXX și părții civile XXXXXX, a
verificat îndeplinirea de către prima instanță a cerințelor dispozițiilor art. 364/1
alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, constatând că opțiunea primei instanțe
privind judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate nu a fost viciată și
respectând prevederile pct. (8) al acestui articol, însă a concluzionat că pedeapsa
aplicată este prea blândă, individualizată greșit, astfel, ținând cont de criteriile
generale de individualizare a pedepsei, i-a fost stabilită o pedeapsă privativă de
libertate, echitabilă pentru infracțiunea săvârșită.
Totodată, instanța de apel a considerat că este incorectă concluzia primei
instanțe în ce privește cuantumul prejudiciului moral, considerând că, nu este
echitabil pentru suferințele aduse părților civile XXXXXX și XXXXXX, în rezultatul
decesului mamei lor, XXXXXX, în urma acțiunilor ilegale întreprinse de inculpatul
Dicusara Alexandru.
Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și
întemeiat a casat hotărârea primei instanțe în partea stabilirii pedepsei și latura
civilă, deoarece la judecarea apelurilor declarate, a verificat legalitatea și temeinicia
hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform
materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417
alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe
care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta
decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o
consideră necesară.
Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de
recurenți în partea stabilirii pedepsei inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii
imputate, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, și
asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea
pronunțată.
În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența
în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a
instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de
art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare, declarate de
inculpatul Dicusara Alexandru și de avocatul Marco Dumitru în numele inculpatului
se declară inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Dicusara
Alexandru și de avocatul Marco Dumitru în numele inculpatului împotriva deciziei
6
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2017, în cauza penală în
privința lui Dicusara Alexandru Vladimir, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la data de 28 iulie 2017.
Președinte Ursache Petru
Judecător Toma Nadejda
Judecător Timofti Vladimir
7