1ra-779/2017 — art. 217 alin. 3 lit. e CP

1ra-779/2017 — art. 217 alin. 3 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-779/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Ghenadie Nicolaev, Petru Moraru,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 noiembrie 2016, în cauza

penală în privința lui

Barbă Elena XXX, născută la XXX,

domiciliată în or. XXX, str. XXX.

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. e) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul administrării

substanțelor narcotice și precursorilor pe un termen de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, i s-a adăugat parțial pedeapsa

neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Drochia din 20.05.2013 și definitiv i s-a

stabilit lui Barbă Elena pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu

executare în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

sau de a exercita o anumită activitate în domeniul administrării substanțelor narcotice și

precursorilor pe un termen de 3 (trei) ani.

urmărind scopul înfaptuirii ilegale a circulației substanțelor narcotice, exprimată prin

procurarea și păstrarea ilegală a substanțelor narcotice în proporții mari și fără scop de

înstrăinare, deținându-se în Penitenciarul nr. 11 Bălți, în celula nr. 57, unde își ispășește

pedeapsa, într-o perioadă de timp nestabilită și loc nestabilit, a procurat substanțe narcotice

într-o cantitate nestabilită, pe care le deținea ascunse în patul său din celula nr. 57. La data

de 08.01.2015, aproximativ la ora 0040, în celula nr. 57 a Penitenciarului nr. 11 Bălți, a fost

petrecută percheziția în urma căreia în patul deținutei Barbă Elena a fost depistată o sticlă

din masă plastică cu inscripția „GURA”, pe pereții căreia erau prezente depuneri de culoare

cafenie, care conform raportului de expertiză nr. 378 din 18.02.2015 constituie rășină de

1

canabis în cantitate de 0,053 gr., materie uscată, în care a fost depistat componentul activ

- tetrahydrocannabinol, care se atribuie la substanțe narcotice.

3.1. Avocata Corina Movilă în numele inculpatei Barbă Elena și inculpata, care au

solicitat casarea acesteia, cu emiterea unei hotărâri de achitare a ultimei, deoarece fapta nu

a fost comisă de ea.

În motivarea apelului declarat a invocat că:

- atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești, probe

pertinente, concludente și utile în probarea învinuirii aduse nu au fost administrate,

învinuirea adusă lui Barbă Elena fiind bazată doar pe presupuneri. Concluziile despre

vinovăția persoanei nu pot fi bazate pe presupuneri, iar vinovăția trebuie să se întemeieze

pe probe admisibile;

- inculpata Barbă Elena nu a recunoscut vina atât la etapa urmăririi penale, cât și la

examinarea cauzei în instanța de fond, iar rechizitoriul i-a fost înmânat doar în instanța de

judecată, la cererea ei și a apărătorului său;

- în ceea ce privește declarațiile martorilor și anume a deținutelor din celula nr. 57,

este de înțeles faptul de ce ultimile au dat declarații în defavoarea inculpatei, deoarece la

fel sunt condamnate și deținute în penitenciar, iar recunoașterea faptului că sticla din plastic

aparține căreiva din ele ar duce la majorarea timpului de aflare în penitenciar, prin

condamnarea pentru săvârșirea unei asemenea infracțiuni;

- conform listei probelor care au fost examinate în ședința de judecată, a fost prezentat

procesul-verbal de percheziție (control, cercetare) și ridicare nr. 81 din 08.01.2015, asupra

căruia apărarea s-a expus, solicitând declararea nulității actului procedural respectiv;

- apărarea a considerat că nu au fost respectate prevederile Hotărârii Guvernului nr.

583 din 26.05.2006 cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către

condamnați, din secțiunea a 29-a - Modul de ridicare de la deținuți a obiectelor și

substanțelor a căror utilizare este interzisă în instituție și a celor procurate pe cale

nelegitimă, fiind viciată procedura de percheziție din 08.01.2015, procesul-verbal de

ridicare fiind întocmit cu un șir de erori, nefiind respectate prevederile pct. 378-380 a

Statutului respectiv.

Astfel, s-a menționat că probele au fost administrate cu încălcarea prevederilor

Codului de procedură penală, până la pornirea urmăririi penale, adică contrar prevederilor

art. art. 1 alin. (1), 262 alin. (1) pct. 4), 279 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind viciată

procedura de întocmire a procesului-verbal de percheziție (control, cercetare) și ridicare

nr. 81 din 08.01.2015, totodată nefiind respectate condițiile de petrecere a acestor acțiuni,

fiind contrare prevederilor art. art. 93 alin. (3) și (4), 94 alin. (1) pct. 1), 2), 8), 251 alin.

(1) Cod de procedură penală;

- faptul depistării și ridicării în celula nr. 57 a Penitenciarului nr. 11 Bălți a sticlei de

masă plastică, pe care s-au depistat urme de rașină de canabis în care a fost depistat

componentul activ care se atribuie la substanțe narcotice cu cantitatea de 0,053 gr. de

materie uscată, nu confirmă totodată consumul și păstrarea de către Barbă Elena a

substanțelor narcotice. Inculpata nu fost supusă unei examinări medicale pentru stabilirea

2

stării de ebrietate narcotică. De pe sticla din plastic nu au fost ridicate amprente digitale

pentru numirea expertizei dactiloscopice în scopul identificării persoanei care a comis

infracțiunea, luând în considerație faptul că în celulă erau deținute mai multe persoane, iar

faptul că sticla din plastic a fost depistată la patul inculpatei nicidecum nu dovedește

vinovăția ultimei în comiterea infracțiunii;

- cât privește noțiunea de ,,deținere”, aceasta semnifică faptul de a dispune, a poseda,

a avea o substanță narcotică, iar prin păstrarea de substanțe narcotice se înțelege orice

acțiune intenționată legată de aflarea lor în posesia celui vinovat (asupra sa, în încăpere, în

ascunzătoare sau în alt loc). Apelantul consideră că însăși intenția de păstrare a substanțelor

narcotice nu este dovedită atât timp cât nu a fost dovedit faptul că pretinsul infractor

cunoștea sau trebuia să cunoască conținutul depunerilor pe sticla din plastic, și anume că

acestea constituie depuneri de droguri;

- organul de urmărire penală nu a acumulat suficiente probe pertinente, concludente

și utile care ar demonstra că anume Barbă Elena a comis infracțiunea prevăzută de art. 217

alin. (3) lit. e) Cod penal, nu au fost întreprinse măsuri pentru identificarea vinovatului.

Faptul că Barbă Elena a fost condamnată pentru acțiuni similare nu poate fi considerat ca

probă care ar confirma vinovăția acesteia.

3.2. Inculpata, care a solicitat casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri

echitabile în privința sa.

În motivarea apelului a declarat că:

- nu este de acord cu sentința, deoarece a fost adoptată cu încălcarea normelor

procesual-penale, astfel fiind ilegală și lipsită de obiectivitate;

- de la bun început examinarea cauzei în privința sa nu a fost imparțială, fiind

unilaterală, nestabilindu-se toate circumstanțele cauzei.

pronunțată integral la 16 ianuarie 2017, au fost admise apelurile declarate, casată total

sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Barbă Elena a fost achitată de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute

de art. 217 alin. (3) lit. e) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a considerat că prima instanță a

pus la baza soluției de condamnare acele probe, la cercetarea cărora nu au avut acces părțile

în egală măsură, nefiind asigurate cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor sale.

Instanța de apel a reținut că inculpata, pe tot parcursul procesului penal, a respins

învinuirea, motivând că nu se consideră vinovată în săvârșirea infracțiunii incriminate,

prezentând explicații în acest sens. Reieșind din faptul dat instanța de apel, ținând cont că

prin apelurile declarate s-a solicitat achitarea inculpatei, a cercetat suplimentar probele

scrise la demersul procurorului, cu audierea inculpatei (f.d. 134-135, vol. II).

Instanța de apel a constatat că instanța de fond a judecat unilateral și superficial cauza,

în lipsa unei cercetări obiective a probelor, cu aprecierea eronată a împrejurărilor de fapt,

iar ca rezultat cu constatarea greșită a aspectelor de drept, ce a dus la emiterea pe caz a unei

soluții neîntemeiate și eronate.

3

Totodată, instanța de apel a reținut că particularitățile circumstanțelor și

împrejurărilor evidențiate denotau că Barbă Elena, învinuită potrivit art. 217 alin. (3) lit. e)

Cod penal, urmează să fie achitată pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de ea.

Dispunând audierea suplimentară a inculpatei, instanța de apel a reținut declarațiile

acesteia, conform cărora “nu recunoaște vina de comiterea infracțiunii ce i se impută.

Deoarece se simțea rău, începuse să conflicteze cu colaboratorii penitenciarului, care au

încătușat-o și au dus-o în camera de serviciu, ca să treacă un test pentru stabilirea stării

de ebrietate, pe care ea l-a refuzat și peste o oră și ceva a revenit în celula sa; atunci când

a revenit, fetele din celulă i-au comunicat că a fost luată o sticlă despre care ea așa și nu

a cunoscut”.

Totodată, instanța de apel a reținut că martorul Baltag Segiu, fiind audiat în ședința

de judecată, a declarat că “este colaborator al Penitenciarului nr. 11 Bălți și la data de

07.01.2015 a fost implicat în serviciu până la data de 08.01.2015, când la ora 01:00 a fost

anunțat prin stația radio să se apropie de celula unde se deține Barbă Elena. Intrând în

celulă a observat că deținuta Barbă Elena avea un comportament agresiv, iar ca rezultat

aceasta a fost escortată în blocul de anchetare pentru a fi documentată și supusă

examinării medicale cu alcotesterul. În urma verificării celulei, la locul de dormit a

deținutei Barbă Elena a fost depistată și ridicată o sticlă de 0.5 litri din plastic, la gura

căreia avea depuneri cafenii, asemănătoare substanțelor narcotice. În momentul

percheziției dintre deținute erau toate în afară de Barbă Elena, care era la inspectare.

Deținuta Barbă Elena, referitor la sticlă, a zis că nu este a ei și nu cunoaște nimic,

menționând că probabil cineva i-a aruncat-o”.

Declarații analogice au fost date și de martorul Irimciuc Anatolie.

Astfel, instanța de apel a reținut că probele ce au stat la baza emiterii sentinței de

condamnare a lui Barbă Elena, și anume declarațiile martorilor Grozavu Liudmila,

Goncearuc Natalia, Ermurachi Natalia, Guțu-Zaițev Ana, Baltag Sergiu, Irimciuc Anatolie,

informația înregistrată la IP Bălți la data de 08.01.2015, comunicatul special din

08.01.2015, foto-tabelul sticlei depistate și ridicate, procesul-verbal de percheziție nr. 81,

procesul-verbal de ridicare a obiectului din 08.01.2015, raportul de constatare tehnico-

științifică nr. 241 din 27.01.2015 și raportul de expertiză nr. 378 din 18.02.2015, nu servesc

la constatarea comiterii infracțiunii de către Barbă Elena. Totodată, instanța de apel a

considerat că declarațiile anumitor martori, care sunt deținute în aceeași celulă cu Barbă

Elena și sunt în relații ostile cu inculpata, urmează a fi apreciate ca imprecise, deoarece nu

coroborează între ele, nu dovedesc și nu se raportează la învinuirea adusă inculpatei,

totodată nu coroborează cu declarațiile martorilor Baltag Sergiu și Irimciuc Anatolie –

colaboratori ai Penitenciarului nr. 11 Bălți, care nemijlocit s-au aflat la fața locului,

petrecând măsura operativă de verificare, percheziție și ridicare în celula nr. 57 unde

inculpata se deținea.

Suplimentar, instanța de apel a constatat că instanța de fond a respins cererea

inculpatei Barbă Elena (vol. I, f.d. 214-215), prin care aceasta a solicitat dispunerea

efectuării expertizei dactiloscopice în privința sticlei din plastic cu capacitatea de 0,5 litri,

recunoscută drept corp delict.

4

În ședința instanței de apel din 26.02.2016, a fost admis demersul avocatului Aliona

Ciocanu în interesele inculpatei, privind efectuarea expertizei dactiloscopice a corpului

delict, cu punerea în fața expertului a întrebărilor solicitate.

Astfel, conform raportului de expertiză nr. 695 din 24.05.2016, s-a stabilit că pe

suprafața superioară a sticlei de masă plastică cu volumul de 0,5 litri, ridicată în urma

percheziției în celula nr. 57 a Penitenciarului nr. 11 Bălți, de sub patul cet. Barbă Elena la

08.01.2015, a fost depistată o urmă digitală, valabilă pentru identificarea persoanei.

Conform aceluiași raport de expertiză, urma digitală depistată nu a fost creată de cet.

Barbă Elena, potrivit fișei dactiloscopice care a fost prezentată pentru comparație, ci de

către o altă persoană.

Cercetând probele administrate în cauză, instanța de apel a conchis asupra

netemeiniciei concluziei instanței de fond privind condamnarea inculpatei în baza art. 217

alin. (3) lit. e) Cod penal, or la adoptarea soluției, prima instanță a dat o apreciere

unilaterală aspectelor de fapt ale cauzei, ignorând totalmente întregul ansamblu probatoriu,

ce indica asupra nevinovăției inculpatei.

Astfel, instanța de apel a constatat că instanța de fond nu a dat apreciere din punct de

vedere al pertinenței, concludenței și veridicității probelor din dosar, precum și

circumstanțelor cauzei respective în coraport cu învinuirea adusă inculpatei, adoptând o

hotărâre neîntemeiată, deoarece acuzarea nu a prezentat probe care ar dovedi vinovăția

inculpatei în săvârșirea faptei penale ce i se impută.

Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, la 08 februarie 2017, invocând drept

temeiuri de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, prin

care a solicitat casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu concluzia instanței de apel, referitor

la achitarea inculpatei de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 217

alin. (3) lit. e) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpată. Recurentul

consideră că instanța de apel a pus la baza soluției adoptate doar declarațiile inculpatei,

fără a aprecia restul probelor, totodată raportului de expertiză nr. 695 din 24.05.2016

fiindu-i dată o apreciere greșită, deoarece la raportul în cauză n-au fost anexate planșele

foto pe 2 file, conform scrisorii de însoțire.

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, menționând ca vina nu o recunoaște și solicită

să fie menținută decizia instanței de apel.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide

asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat, dacă se constată că acesta este vădit

neîntemeiat.

Cu referire la critica aprecierii probelor de către instanța de apel, invocată în

recursul ordinar declarat, Colegiul penal constată că aceasta este inadmisibilă. În acest

5

context, Colegiul penal reține că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede o listă

exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind

aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel nefiind un temei

pentru recurs. În acest sens, este necesar de a reitera că potrivit art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația condamnaților.

Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care la caz comportă

o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei

în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra

chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar

aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei,

judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. În contextul dat, Colegiul penal

reiterează că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești

atacate, exclusiv prin prisma prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

În același context, referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, indicat de recurent, și anume că decizia atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal consideră că acesta nu și-a găsit confirmarea,

deoarece instanța de apel, la adoptarea deciziei, a efectuat o cercetare amplă a probelor

administrate în cauză și s-a expus asupra motivelor indicate în apel, iar decizia dată este

certă, completă, corectă, clară, convingătoare și concretă, circumstanțele constatate în

cauza dată și probele pe care se întemeiază soluția fiind expuse într-o strictă consecutivitate

logică.

În particular, cu referire la aprecierea greșită a raportului de expertiză nr. 695 din

24 mai 2016, argument invocat de procuror în recurs, Colegiul penal constată că instanța

de apel a respectat cu strictețe prevederile art. 142-144 Cod de procedură penală, iar în

ședința de judecată a instanței de apel din 21 septembrie 2016 (f.d. 120-122, vol. II) s-a

cercetat raportul dat, participanții la proces având posibilitatea de a înainta obiecții asupra

lui, însă procurorul nefiind de acord cu acesta, nu a înaintat un careva demers cu privire

la efectuarea unei expertize suplimentare sau repetate, conform art. 148 Cod de

procedură penală.

În același context, în pofida invocărilor recurentului, Colegiul penal constată că

prezența fișei dactiloscopice la efectuarea expertizei și-a găsit confirmarea prin:

interpelarea Curții de Apel Bălți nr. 1856 din 21 martie 2016 (f.d. 86, vol. II); scrisoarea

de însoțire a Penitenciarului nr. 11 Bălți (f.d. 78, vol. II); scrisoarea de însoțire a Centrului

Național de Expertize Judiciare nr. 2334 din 26 mai 2016 (f.d. 93, vol. II). Din cele relatate,

se constată că recurentul eronat indică că la materialele cauzei nu au fost anexate acte ce

ar confirma faptul că efectuarea raportului de expertiză a avut loc în baza fișei

dactiloscopice cu amprentele digitale și palmare prelevate de la Barbă Elena, deoarece lipsa

acesteia ar duce la imposibilitatea efectuării expertizei date.

6

În contextul dat, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a motivat soluția de

achitare a lui Barbă Elena, prin prisma ansamblului de probe, conținutul cărora a fost

desfășurat și menționat în decizia atacată (f.d. 136–139, vol. II) și care au fost apreciate în

corespundere cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, sub aspectul

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce.

Cu referire la temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod

de procedură penală, invocat de recurent, Colegiul penal constată că în susținerea

existenței acestuia în cauză nu a fost invocat nici un motiv sau argument, în consecință

fiind unul declarativ.

În plenitudinea constatărilor efectuate de către instanța de apel și concluziilor expuse

în decizia acesteia, precum și omisiunii recurentului de a-și motiva solicitarea sub aspectul

încadrării juridice greșite a faptei, Colegiul penal consideră că temeiurile pentru recurs,

invocate în cerere, nu și-au găsit confirmare.

Din considerentele enunțate, apreciind că temeiurile pentru recurs, invocate de

recurent, nu și-au găsit confirmare și nu au fost identificate alte temeiuri, care examinate

din oficiu, să impună necesitatea casării hotărârii judecătorești atacate, Colegiul penal

conchide că recursul ordinar urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece este vădit

neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Valeriu Dubăsari, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 30 noiembrie 2016, în cauza penală în privința lui Barbă Elena XXX,

deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 23 iunie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Petru Moraru

7