1ra-562/2017 — art.312 alin. 2 lit. a Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.312 alin. 2 lit. a Cod penal
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 5, 6 şi 10 Cod de procedură penală
1ra-562/2017 — art.312 alin. 2 lit. a Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-562/2017
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
26 aprilie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Ursache Petru,
judecători - Timofti Vladimir și Toma Nadejda,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către
avocatul Brînză Victor în numele inculpatului Samson Iurii, prin care se solicită
casarea deciziilor Colegiilor penale ale Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2016 și
din 02 decembrie 2016, în cauza penală privindu-l pe
Samson Iurii Xxxx, născut la xxxx, originar și
domiciliat în Xxx, s. Xxx.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
07.05.2015 – 07.08.2015 (prima instanță);
22.09.2015 – 01.04.2016 (instanța de apel);
20.10.2016 – 02.12.2016 (instanța de apel);
03.02.2017 – 26.04.2017 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 07 august 2015,
Samson Iurii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.312
alin. (2) lit. a) Cod penal și în baza acestei legi, i s-a aplicat pedeapsă sub formă de
închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o
anumită activitate.
În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,
inclusiv pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 24 februarie
2015, lui Samson Iurii i s-a stabilit pedeapsă definitivă de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni
închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Samson
Iurii la data de 11 iunie 2012, fiind audiat în calitate de martor în cauza penală nr.
1
2014420722, după ce a fost preîntâmpinat de răspundere penală pentru declarație
mincinoasă, conform art. 312 Cod penal, a declarat că la data de 01 mai 2012 în jurul
orelor 05:00, agenții de pază particulară „Bercut” Iliescu Nicolae și Buzgan Oleg, l-
au maltratat pe el și pe prietenul său Rusu Ion, în incinta marketului „Nina Corn”,
fără ca ultimii să opună rezistență, astfel Iliescu Nicolae și Buzgan Oleg fiind
învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal.
Ulterior, în cadrul examinării cauzei penale în instanța de fond și Curtea de Apel
Chișinău, martorul Samson Iurii și-a schimbat declarațiile date în cadrul urmăririi
penale, invocând că acțiunile colaboratorilor de pază particulară „Bercut” Iliescu
Nicolae și Buzgan Oleg, au fost o reacție de apărare la acțiunile violente ale sale și
ale lui Rusu Ion, ca rezultat prin sentința Judecătoriei Botanica din 30 decembrie
2013 și decizia Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2014, inculpații Iliescu Nicolae
și Buzgan Oleg, au fost achitați de învinuirea înaintată în baza art. 152 alin. (2) lit. e)
Cod penal, din motiv că fapta a fost săvîrșită în stare de legitimă apărare.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Samson Iurii, a prezentat cu bună știință
declarații mincinoase organului de urmărire penală, legate de învinuirea de săvârșire
a unei infracțiuni grave, prin ce a comis infracțiunea prevăzută de art. 312 alin. (2) lit.
a) Cod penal.
Sentința menționată a fost atacată cu apel la data de 10 august 2015 de către
avocatul Tacu Aliona în numele inculpatului Samson Iurii, prin care a solicitat
admiterea apelului, casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care Samson Iurii să fie achitat din motiv că fapta
acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2016 apelul a fost respins
ca nefondat, cu menținerea fără modificări a sentinței contestate.
La data de 03 octombrie 2016 împotriva sentinței a declarat apel și inculpatul
Samson Iurii, prin care a solicitat admiterea apelului său cu pronunțarea unei noi
hotărâri prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă.
În motivarea cerințelor sale, apelantul a invocat următoarele aspecte.
În cadrul examinării cauzei penale în care a fost audiat de către instanța de
judecată în calitate de martor pentru evenimentele petrecute la data de 01 mai 2012 a
dat declarații mincinoase, deoarece colaboratorii de pază particulară „Bercut” Iliescu
Nicolae și Buzgan Oleg l-au impus să facă astfel de declarații, în favoarea lor, pentru
ca aceștia să nu fie pedepsiți penal, făcând presiuni asupra sa și a mamei sale,
amenințîndu-i. A mai invocat că în instanța de fond la examinarea cauzei penale în
privința sa nu s-a prezentat din frică, însă îi pare rău.
La data de 11 octombrie 2016 împotriva aceleeași sentințe a declarat apel și
avocatul Brînză Victor în numele inculpatului Samson Iurii, prin care a solicitat
admiterea apelului, casarea parțială a sentinței și aplicarea în privința inculpatului
Samson Iurii a prevederilor Legii nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în
legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenții Republicii Moldova și
încetarea procesului în legătură cu amnistia.
2
În motivarea cerințelor sale apelantul a invocat următoarele aspecte.
S-a invocat dezacordul cu sentința contestată considerându-se că la emiterea
hotărârii s-au încălcat criteriile generale de individualizare a pedepsei penale,
inculpatului fiindu-i aplicată o pedeapsă prea aspră, inechitabilă, nefiind luat în
considerare faptul că acesta are la întreținere un copil minor, cu vîrsta de 6 luni din
relația de „concubinaj” cu o minoră. La fel, și de faptul că infracțiunea de care se
învinuiește inculpatul a fost comisă ca rezultat al constrângerilor fizice și psihice la
care a fost supus el și mama sa, atît din partea organului de urmărire penală cît și din
partea angajaților agenției de securitate „Bercut”. De asemenea, și că inculpatul este
angajat în cîmpul muncii și încearcă să se integreze în societate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie
2016, apelurile au fost respinse ca nefondate și menținută sentința fără modificări.
7.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, instanța de fond
pe deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpatul
Samson Iurii, iar probelor examinate, le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită, în
conformitate cu prevederile art. 101 CPP.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că instanța de fond a examinat cauza
penală de învinuire a lui Samson Iurii de comitere a infracțiunii prevăzute de art.312
alin.(2) lit. a) Cod penal, în baza art.321 Cod de procedură penală în lipsa
inculpatului, ultimul fiind anunțat în căutare, la baza sentinței primei instanțe fiind
puse declarațiile lui Samson Iurii din cadrul urmăririi penale, conform cărora, fiind
audiat în calitate de învinuit, a declarat că recunoaște vina și sincer se căiește. A
menționat că în luna mai anul 2012, în timp ce era cu prietenii săi, au fost agresați de
către angajații agenției de securitate „Bercut”, în privința cărora a fost pornită o cauză
penală, în care avea calitatea de martor. Pe parcursul examinării cauzei penale în
Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, la magazinul la care activează mama sa, au
venit colaboratorii agenției de securitate „Bercut”, și insistau ca el să se apropie
pentru a discuta cu ei. A mai susținut că l-au influențat fizic și psihologic, indicându-i
ce să spună în instanța de judecată. După ce a fost audiat în instanța de fond, angajații
agenției de securitate „Bercut”, la fel, deseori îl căutau la domiciliu, îl amenințau
pentru ca să-și schimbe declarațiile (f. d. 90, vol. I)
Cu toate că inculpatul Samson Iurii și-a recunoscut vina și a depus cerere cu
privire la aplicarea Legii privind amnistia, din esența celor declarate în ședința
instanței de apel, pînă la finalizarea audierii, acesta indică că a fost influențat atât
psihologic cît și fizic pentru a-și schimba declarațiile, rezultă că acesta nu-și
recunoaște vina în comiterea infracțiunii imputate, negînd căința sinceră.
Luînd în considerare cele menționate, instanța de apel a conchis că instanța de
fond corect a stabilit vina lui Samson Iurii în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.312 alin.(2) lit. a) Cod penal, care este dovedită integral de următoarea sistemă de
probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, și
anume:
- prin declarațiile date în cadrul audierii în instanța de apel, în calitate de martor
3
a cet. Samson Iurii Xxx (f. d. 16, vol. I);
- prin circumstanțele stabilite în procesul-verbal al ședinței de judecată din 12
martie 2014 (f.d.47-50);
- prin circumstanțele de fapt ce au stat la baza deciziei din data de 19 martie
2014, unde Samson Iurii a declarat că la data de 01 mai 2012, aflîndu-se în magazinul
„Nina Com” SRL din str. Sarmizegetusa 15/1, mun. Chișinău împreună cu Rusu Ion
Xxx și Boboc Igor Xxx, fiind nemulțumit de unele prețuri ale magazinului, Rusu Ion
Xxx a cerut condica pentru sugestii și reclamații. După ce au fost scoși afară cearta s-
a intensificat. Rusu Ion a continuat cu amenințări de aplicare a forței fizice, iar Iliescu
Nicolae Xxx și Buzgan Oleg Xxx, au aplicat gazul lacrimogen, iar de către Buzgan
Oleg Xxx a fost aplicat bastonul cu cauciuc. Samson Iurii Xxx fiind audiat în calitate
de martor și în cadrul ședinței Curții de Apel Chișinău și-a menținut aceste declarații
(f.d.43-46);
- prin declarațiile date în cadrul audierii în calitate de martor a cet. Samson Iurii
din data de 11 iunie 2012 (f. d. 42);
- prin circumstanțele de fapt ce au stat la baza sentinței din 30 decembrie 2013,
unde fiind audiat Samson Iurii Xxx în calitate de martor a declarat că la data și
circumstanțele nominalizate între partea vătămată Rusu Ion, inculpații Iliescu Nicolae
și Buzgan Oleg a avut loc un conflict. A mai declarat, că împreună cu partea vătămată
Rusu Ion mai era el și cu Boboc Igor Xxx. A precizat că ei trei erau în stare de
ebrietate, iar partea vătămată Rusu Ion a inițiat o ceartă cu vânzătoarea Guștiuc -
Beșliu Azarina Xxx, iar cînd inculpații Iliescu Nicolae și Buzgan Oleg i-au rugat să
iasă afară și să plece acasă, ei au continuat cearta. La solicitările altor cumpărători din
magazin au fost scoși afară, iar cearta s-a intensificat, continuând cu amenințări și
aplicarea forței, din care considerente în privința lor a fost aplicat mai întâi gaz
lacrimogen de către inculpatul Iliescu Nicolae, apoi cu bastonul de cauciuc de către
inculpatul Buzgan Oleg. La fel, a menționat că până a fi scoși afară, partea vătămată
Rusu Ion a răsturnat mai multe cutii în magazin. Afară, cineva din cumpărători s-au
indignat de acțiunile inculpaților Iliescu Nicolae și Buzgan Oleg, dar aceștia le-au
spus că ei nu vor să se liniștească. A mai precizat că Iliescu Nicolae a telefonat la
poliție, după ce au plecat la IP Botanica a DP mun. Chișinău, unde au dat declarații în
legătură cu cele întâmplate. Față de inculpații Iliescu Nicolae și Buzgan Oleg,
pretenții nu are, întrucât consideră, că aceștia au acționat legal în coraport cu dânșii,
care s-au comportat incorect (f.d.26).
Instanța de apel a constatat, că Samson Iurii a comis infracțiunea imputată lui și
că acțiunile inculpatului au fost corect calificate de către instanța de fond în baza
art.312 alin.(2) lit. a) Cod penal, prezentarea cu bună știință a declarațiilor
mincinoase, organului de urmărire penală, legate de învinuirea de săvârșire a unei
infracțiuni grave, or, la materialele cauzei sunt anexate suficiente probe ce indică cu
certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.
În viziunea instanței de apel, întemeiate sunt și reținerile instanței de fond asupra
personalității inculpatului Samson Iurii, care anterior condamnat prin sentința
4
judecătoriei Anenii Noi din 08 octombrie 2012, în temeiul art.2641 alin (4) Cod penal,
fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de 200 ore muncă neremunerată în folosul
comunității, nu a fost executată, iar prin încheierea nr.21-10/13 din 24 aprilie 2013 a
fost înlocuită cu închisoarea și executată. La fel, fiind condamnat prin sentința
Judecătoriei Anenii Noi din 24 februarie 2015 în temeiul art. 174 alin.(l) Cod penal, a
fost condamnat la 4 ani închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal, a fost suspendată
condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă 2 ani, considerent din care
prima instanță a aplicat prevederile art. 84 alin.(4) Cod penal. La fel, de întemeiată a
fost și constatarea instanței de fond cu privire la neaplicarea în privința inculpatului a
pedepsei complementare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a
exercita o anumită activitate, stabilind că acesta nici pînă la condamnare nu a avut
careva ocupații certe, considerent din care se respinge și argumentul apelanților
precum că inculpatul este angajat în cîmpul muncii și încearcă să se integreze în
societate, or, la materialele cauzei nu au fost prezentate probe întru confirmarea
acestei afirmații.
Circumstanțe care atenuează ori agravează răspunderea inculpatului Samson
Iurii Victor nu au fost stabilite.
Astfel, instanța de apel a conchis că instanța de fond la stabilirea categoriei și
termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu
prevederile art. 7, 75 Cod penal al RM, a ținut cont de gravitatea infracțiunii
săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele
cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și de scopul pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
Astfel, conform art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea săvârșită de către
Samson Iurii Victor, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la
categoria infracțiunilor mai puțin grave.
Reieșind din totalitatea circumstanțelor stabilite, ținând cont de scopul pedepsei
penale îndreptate spre restabilirea echității sociale, corectarea inculpaților, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpaților cât și a altor
persoane, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a considerat că
inculpatul Samson Iurii urmează a fi condamnat în baza art.312 alin.(2) lit. a) Cod
penal, prin numirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu
ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, cumulându-i parțial pedeapsa
aplicată anterior și neexecutată și stabilindu-i pedeapsă definitivă de 4 (patru) ani și 6
(șase) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de exercita o anumită activitate.
Cu referire la argumentul apelanților precum că condamnarea lui Samson Iurii
Victor prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 07 august 2015 cade sub
incidența art. 6 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la
proclamarea independenții Republicii Moldova, instanța de apel îl respinge ca
nefondat.
5
Instanța de apel a constatat că Samson Iurii nu întrunește condițiile prevăzute în
art. l alin. (l) din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu
aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, care
stabilește că prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite,
învinuite și inculpate care manifestă căință activă în cadrul procesului penal și celor
condamnate care sînt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, perioadei
de probațiune sau termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentînd risc
de recidivă mediu sau redus, dacă aceste persoane cad sub incidența prevederilor art.
2-9, 11 și 12.
Aliniatul (2) al art. l din aceeași lege, prevede că căința activă a persoanei se
determină în conformitate cu criteriile stabilite la art. 57 din Codul penal nr. 985-XV
din 18 aprilie 2002, fără a ține cont de criteriul gravității faptei comise.
Conform art.57 alin.(l) și (2) Cod penal, persoana care pentru prima oară a
săvîrșit o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală
dacă ea, după săvîrșirea infracțiunii, s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit activ
la descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau, în alt
mod, a reparat prejudiciul pricinuit de infracțiune. Persoana care, în condițiile alin.
(1), a săvîrșit o infracțiune de altă categorie poate fi liberată de răspundere penală
numai în cazurile prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială a
prezentului cod.
Prin urmare, se reține în acest sens că din esența declarațiilor inculpatului
Samson Iurii Victor date în cadrul urmării penale cît și din cadrul instanței de apel
rezultă că acesta nu-și recunoaște vina, indicând că a fost influențat atât psihologic cît
și fizic pentru a-și schimba declarațiile.
Mai mult ca atît, se reține și faptul că potrivit art. 10 lit. d) și e) al legii
menționate, prevederile art. 1-9 nu se aplică persoanei bănuite, învinuite, inculpate
sau condamnate pentru una dintre infracțiunile prevăzute inclusiv de art. 174-1751 din
Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002. De asemenea, nu se aplică persoanei
care a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 1661 alin. (2)-(4), precum și persoanei
care a săvârșit asupra minorilor infracțiunile prevăzute la art. 171-1751, 201, 206,
208-2082 din Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002.
Totodată, luînd în considerare și faptul că inculpatul Samson Iurii Victor a fost
condamnat pentru concurs de infracțiuni, conform art. 10 lit. j) al aceleeași legi,
prevederile art. 1-9 nu se aplică persoanei condamnate pentru concurs de infracțiuni
căreia, cel puțin pentru una dintre infracțiuni, îi sînt aplicabile prevederile lit. a)-g).
Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recursuri ordinare de către avocatul
Brînză Victor în numele inculpatului Samson Iurii, care sunt depuse :
8.1. – la data de 19 octombrie 2016, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 01 aprilie 2016, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art.
427 alin. (1) pct. 6), 11), 12) și 13) Cod de procedură penală, a solicitat casarea
parțială a acestora, cu încetarea procesului penal din motivul intervenirii amnistiei,
prin Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a
6
de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :
-instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;
- aplicarea pedepsei a fost înlăturată de un act de amnistie;
- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;
- a intervenit o lege penală mai favorabilă inculpatului;
- la stabilirea pedepsei, atît prima instanță cît și instanța de apel au aplicat
necorespunzător prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal;
- recurentul consideră că pedeapsa aplicată lui Samson Iurie este inechitabilă, iar
instanțele judecătorești inferioare nu au luat în considerare faptul că:
- inculpatul are la întreținere un copil cu vârsta de 6 luni din concubinaj cu o
minoră;
- infracțiunea de care este acuzat Samson Iurie a fost comisă ca rezultat al
constrângerilor fizice și psihice la care a fost supus el și mama acestuia, atât din
partea organelor de urmărire penală, cât și din partea angajaților agenției de securitate
„Bercut”;
- inculpatul este angajat în câmpul muncii și încearcă să se integreze în societate
după o condamnare;
- atât sentința primei instanțe cât și decizia instanței de apel contestate sunt prea
severe în coraport cu faptele încriminate d-lui Samson Iurie, fiind emisă în lipsa
inculpatului și fără a i se oferi posibilitatea de a avea un avocat ales, fiind apărat de
un avocat numit din oficiu;
- condamnarea d-lui Samson Iurie la închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni în
coraport cu fapta ce i se încriminează și cu consecințele survenite este nejustificată;
- recurentul menționează că pedeapsa aplicată lui Samson Iurie nu va contribui
la reeducarea lui, ci îi va provoca suferințe fizice, înjosindu-1 și va priva un minor și
copilul lor de șase luni, de unicul întreținător;
- în același timp, recurentul menționează, că la 09.09.2016 a intrat în vigoare
Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, iar sentința din 07.08.2015 a
Judecătoriei sector Botanica mun. Chișinău de condamnare a d-lui Samson Iurii cade
sub incidența art.6 al Legii menționate.
8.2. – la data de 23 ianuarie 2017, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 02 decembrie 2016, prin care indicînd temeiurile prevăzute de
art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială
a acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Samson
Iurii să-i fie aplicată o pedeapsă cu suspendarea executării pedepsei.
În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :
- cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei
părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința
instanța despre această imposibilitate;
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;
7
- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;
- judecarea cauzei de către Judecătoria Botanica mun. Chișinău a avut loc fără
citarea legală a inculpatului Samson Iurii. Inculpatul Samson Iurii nu a primit citații
de la Judecătoria Botanica mun. Chișinău privind examinarea cauzei penale, de care a
fost condamnat. Recurentul menționează că instanța s-a limitat doar la constatarea
existenței în dosar a certificatului eliberat de Inspectoratul de poliție Botanica mun.
Chișinău precum că dl Samson Iurii este anunțat în căutare, fără a cita inculpatul în
modul stabilit de art. 319 din Codul de procedură penală.
Prin examinarea de către Judecătoria Botanica mun. Chișinău a cauzei penale de
învinuire a dlui Samson Iurii, în ordinea art. 321 alin. (2) pct. 1) și alin. (6) din Codul
de procedură penală, a fost împiedicat accesul inculpatului Samson Iurii la justiție, or,
alin. (1) al art. 19 din Codul de procedură penală statuează că, orice persoană are
dreptul la examinarea și soluționarea cauzei sale în mod echitabil, în termen
rezonabil, de către o instanță independentă, imparțială, legal constituită, care va
acționa în conformitate cu prezentul cod;
- la stabilirea pedepsei atât Judecătoria Botanica mun. Chișinău cât și Curtea de
Apel Chișinău au aplicat necorespunzător prevederile art. 75 alin. (1) din Codul
penal;
- condamnarea dlui Samson Iurie la închisoare pe un termen de 4 ani si 6 luni în
coraport cu fapta ce i se încriminează și cu consecințele survenite este nejustificată;
- recurentul menționează că pedeapsa aplicată lui Samson Iurie nu va contribui
la reeducarea lui, ci îi va provoca suferințe fizice, înjosindu-1 și va priva un minor și
copilul lor de șase luni, de unicul întreținător.
Pe marginea recursurilor declarate procurorul a depus referință prin care a
solicitat inadmisibilitatea acestora, deoarece recursul declarat la 19.10.2016 nu
îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute de art. 429 și 430 CPP, iar
recursul declarat la 23.01.2017 este vădit neîntemeiat.
Verificînd argumentele recursurilor ordinare declarate în raport cu
materialele cauzei, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul
penal consideră, că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele
considerente.
10.1. Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Brînză Victor în
numele inculpatului Samson Iurii depus la data de 19 octombrie 2016, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2016.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Instanța de recurs, potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură
penală, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra
8
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste
termen.
În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală (în red.
05.04.2012), termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
Conform materialelor dosarului, la data de 01 aprilie 2016 la pronunțarea
dispozitivului deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie
2016, avocatul Negru Cristina a fost prezentă și totodată a fost informată că
pronunțarea deciziei motivate v-a avea loc pe data de 03 mai 2016 (f. d. 197, vol. I),
aceasta neprezentîndu-se la data aceasta (f. d. 198, vol. I). Ulterior, data pronunțării
fiind amînată pentru data de 17 mai 2016 (f. d. 198, vol. I).
În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei
instanței de apel pronunțate la 17 mai 2016 a expirat la 17 iunie 2016.
Aceste momente certifică faptul că termenul de 30 zile de contestare cu recurs
ordinar a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a
fost respectat, deoarece recursul depus de avocatul Brînză Victor a fost declarat la
19 octombrie 2016, adică aproximativ peste 4 luni de la data pronunțării deciziei
instanței de apel.
Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea
lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după
expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce
reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de
repunere în termen a recursului.
Reieșind din aceste circumstanțe se constată, că termenul de 30 zile de atac cu
recurs ordinar a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură
penală nu a fost respectat de avocatul Brînză Victor, deoarece recursul în cauză a
fost declarat de el la 19 octombrie 2016, prin urmare, Colegiul penal consideră că
recursul în cauză a fost depus peste termenul prevăzut de art. 422 Cod de procedură
penală.
Mai mult, recurentul nici nu a solicitat repunerea în termen a recursului ordinar.
În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră,
că recursul ordinar declarat la 19 octombrie 2016 de avocatul Brînză Victor în
numele inculpatului Samson Iurii este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.
10.2. Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Brînză Victor în
numele inculpatului Samson Iurii depus la data de 23 ianuarie 2017, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2016.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care se constată că este vădit neîntemeiat.
9
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de
recurent.
Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 10) Cod de
procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd
cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau
care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța
despre această imposibilitate, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel, sau s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale.
Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține
că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor
cauzei, invocînd în acest context următoarele.
Cu privire la temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de
procedură penală, conform căruia cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel
fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se
prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, Colegiul penal
consideră că este unul declarativ și neîntemeiat și menționează că conform recipisei,
Samson Iurie a primit copia rechizitoriului la data de 29 aprilie 2015 (f. d. 102, vol.
I). La fel, inculpatul a fost legal citat pe adresa care a indicat-o chiar el în procesul-
verbal de audiere a învinuitului din 17 aprilie 2015 (f. d. 90, vol. I), el semnînd pe
avizul de recepție că a primit citația (f. d. 110, vol. I).
Prin încheierea din 25 iunie 2015 s-a dispus anunțarea în căutare a inculpatului
Samson Iurie, din motiv că acesta nu locuiește pe adresa menționată anterior, locuind
pe alte adrese necunoscute instanței.
La data de 07 august 2015 a fost pronunțată sentința în privința lui Samson Iurii
în prezența avocatului din oficiu Tacu Aliona, care a atacat-o cu apel (f. d. 153, vol.
I).
În acest sens, se constată că instanțele de judecată au întreprins toate măsurile
legale pentru informarea inculpatului și a celorlalți participanți la proces, pentru a
asigura participarea acestora la ședința de judecată, fiind îndeplinite cerințele
esențiale pentru asigurarea unui proces echitabil, în sensul art. 6 CEDO, (cauza
Kattan vs România din 21.01.2014), adică prima instanță și-a îndeplinit obligația
pozitivă de a face demersuri - citații pentru a asigura prezența inculpatului în instanță.
Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent prin prisma pct. 6) alin. (1) art.
427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărîrile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel, în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel, Colegiul penal constată că temeiul menționat nu și-a găsit confirmare la
examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea
cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură
10
penală, hotărîrea cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul avocatului
Brînză Victor în numele inculpatului Samson Iurie.
În această ordine de idei, Colegiul penal remarcă faptul, că potrivit art. 414
alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea
și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform
materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de
apel.
Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că, instanța de
apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței
de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la
respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.
101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la
dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în
procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și
ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatului Samson Iurie
privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal, să fie
întemeiată și legală.
Conținutul probelor și admisibilitatea lor, este analizată în textul hotărîrii
judecătorești atacate, reflectate în decizia instanței de apel (f.d.16-17, vol. II),
instanța de apel expunîndu-se în mod argumentat și asupra motivelor relevante
invocate în apel, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește.
Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și argumente
nu s-au stabilit în instanța de recurs.
Prin urmare, Colegiul penal atestă că erorile de drept invocate de recurent prin
prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit
confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.
Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de
procedură penală, invocată în recursul declarat de recurent, potrivit căreia hotărîrile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale.
Analizînd acest temei, în raport cu motivele invocate în recurs, care sunt
declarative, Colegiul penal constată că o astfel de eroare nu și-a găsit confirmarea la
examinarea recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri de implicare a instanței
de recurs în sensul casării hotărîrii contestate.
Colegiul penal reține că, potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o
măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului
și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,
precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cît și
11
a altor persoane.
Potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de
săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea
specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a
prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată
ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de
condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor
alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în
care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea
scopului pedepsei.
Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului,
Colegiul penal atestă, că potrivit sentinței primei instanțe, inculpatul Samson Iurie a
fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 2
ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Conform
prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,
inclusiv pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 24 februarie
2015, i-a fost stabilită lui Samson Iurie pedeapsă definitivă de 4 ani și 6 luni
închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.
Colegiul penal subliniază că sancțiunea art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal,
prevede pedeapsă cu amendă în mărime de la 200 la 800 unități convenționale sau cu
închisoare de pînă la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3
ani.
În acest context, Colegiul penal reține, că la stabilirea pedepsei inculpatului
Samson Iurie, pentru infracțiunea comisă, și anume declarația mincinoasă legată de
învinuirea de săvîrșire a unei infracțiuni grave, instanța de apel nu a comis erori de
drept, deoarece a aplicat inculpatului pedeapsă echitabilă, reieșind din prevederile
art. 61, 75 Cod penal, ținînd cont de gravitatea infracțiunii în baza căreia inculpatul a
fost recunoscut vinovat și de prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de
recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) și 10) Cod de procedură penală, nu
și-au găsit confirmare la examinarea recursului depus de către avocatul Brînză Victor
în numele inculpatului Samson Iurie. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-
au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul
urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.
10.3. În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru
admiterea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Brînză Victor în numele
inculpatului Samson Iurii și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lor, deoarece
12
recursul din 19 octombrie 2016 este declarat peste termen, iar recursul din 23 ianuarie
2017 este vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2), 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Brînză Victor
în numele inculpatului Samson Iurii, în cauza penală privindu-l pe Samson Iurii
Xxx, împotriva :
- deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2016,
deoarece este declarat peste termen;
- deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2016,
deoarece este vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 08 iunie 2017.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Toma Nadejda
13