1ra-1019/17 — Art. 190 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 14 decembrie 2016, Brînzan Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. În conformitate cu art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea, stabilită inculpatului Brînzan Andrei a fost suspendă condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani.

Pentru pronunțarea sentinței instanța de fond a constatat că, inculpatul Brînzan Andrei, acționând cu scopul dobândirii bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cunoscând cu certitudine despre faptul că pentru verificarea tehnică anuală a transportului este necesar de a achita obligatoriu taxa de stat de folosirea drumurilor, în scopul dobândirii ilicite a banilor care urmau a 1 fi achitați la Trezoreria de Stat, la 16.01.2013, ora 15:52, a achitat la filiala nr. 2 a Băncii de Economii, situată în or. Anenii Noi taxa de folosirea a drumurilor pentru automobilul de model „Honda CRV” cu n/î AN AY 500 în mărime de 800 lei. Ulterior, în aceeași zi, a întocmit cererea de anulare a operațiunii, motivând că a achitat greșit suma de bani indicată, fiindu-i restituite mijloacele bănești în sumă de 800 lei. La 02.02.2013, în vederea realizării planului infracțional, știind cu certitudine că banii în sumă de 800 lei, i-au fost lui restituiți, prin urmare taxa de folosire a drumurilor nefiind achitată, s-a prezentat la SRL „Auto Revizor AN”, situată în or. Anenii Noi, str. Chișinău 84, unde ducând în eroare colaboratorii SRL „Auto Revizor AN”, precum că, a achitat taxa pentru folosirea drumurilor de către mijloacele de transport a prezentat copia de pe ordinului de plată cu nr. 42308349 din 16.01.2013, eliberat de către filiala nr. 2 Anenii Noi a Băncii de Economii, care la cel moment era deja anulat, iar sursele financiare restituite acestuia, obținând ilegal raportul de verificare tehnică a mijlocului de transport de model „Honda CRV” cu n/î AN AY 500, cauzând astfel bugetului public daune în proporții considerabile, în mărime de 798 lei și 80 bani. Tot el, cu același scop, la 13.12.2013, ora 11:49, a achitat la filiala nr. 2 a Băncii de Economii, situată în or. Anenii Noi, taxa de folosirea drumurilor pentru automobilul de model „Opel Astra” cu n/î AN BC 110, în mărime de 718 lei, după care în aceeași zi, a întocmit cererea de anulare a operațiunii, motivând precum că nu a achitat corect suma, fiindu-i iarăși restituite mijloacele bănești, deja în sumă de 718 lei și 40 bani. Tot în aceeași zi, în vederea realizării planului infracțional, s-a prezentat la SRL ,,Auto Revizor AN” situată în or. Anenii Noi, str. Chișinău 84, unde ducând în eroare colaboratorii SRL ,,Auto Revizor AN” precum că, a achitat taxa pentru folosirea drumurilor de către mijloacele de transport a prezentat copia de pe ordinului de plată cu nr.65453625 din 13.12.2013, eliberat de către filiala nr. 2 Anenii Noi a Băncii de Economii care la acel moment era deja anulat, iar sursele financiare restituite acestuia, obținând ilegal raportul de verificare tehnică a mijlocului de transport de model „Opel Astra” cu n/î AN BC 110, cauzând astfel bugetului public daune în proporții considerabile, în mărime de 718 lei și 40 bani. Tot el, acționând cu scopul dobândiri bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cunoscând cu certitudine despre faptul că socrul său, Bostan Petru, pentru verificarea tehnică anuală a transportului „Toyota Avensis” cu n/î AN BR 777, la 12.09.2013, a achitat la filiala nr. 2 a Băncii de 2 Economii, situată în or. Anenii Noi, taxa de folosirea a drumurilor în mărime de 717 lei și 60 bani, în scopul dobândirii a acestor bani, în aceeași zi, a întocmit cererea de anulare a operațiunii, motivând că a achitat greșit suma de bani indicată, fiindu-i restituită suma menționată pe care a însușit-o. 2.1. În urma dezbaterilor judiciare, instanța de fond a reîncadrat juridic acțiunile lui Brînzan Andrei din art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal în art. 190 alin. (1) Cod penal, excluzând calificativul „cu cauzarea de daune în proporții considerabile”, dat fiind faptul că prejudiciul material cauzat statului în urma infracțiunii săvârșite de către Brînzan Andrei este esențial, dar nu considerabil.

Sentința a fost contestată cu apel de către inculpatul Brînzan Andrei, prin care a solicitat, casarea sentinței cu rejudecare cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acesta să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Codul penal, din motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele infracțiunii imputate. În motivarea apelului, inculpatul a menționat că, sentința este una ilegală și se bazează doar pe presupuneri, deoarece lipsește obiectul infracțiunii, dat fiind faptul că în cazul dat, Brînzan Andrei nu a dobândit, însușit careva bunuri străine, dar a solicitat restituirea bunurilor sale, modalitate prevăzută de legislația în vigoare. Astfel, rezultă că Brînzan Andrei nu a dobândit ilicit careva bunuri străine, deoarece a acționat în limitele legii și respectiv nu a cauzat careva prejudicii bugetului de stat, dat fiind faptul că aceste mijloace bănești nici nu au ajuns în Bugetul de Stat. Mai mult, inculpatul a indicat că, instanța de fond eronat a ignorat declarațiile martorului Ogorodnic Svetlana. Totodată, apelantul a susținut că, Inspectoratul Fiscal de Stat Anenii Noi în rezultatul controlului fiscal prin metoda verificării faptice privind corectitudinea achitării taxei pentru folosirea drumurilor de către posesori de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova pentru perioada anului 2013, a constatat că posesorii autovehiculelor „Honda CR-V” cu n/î AN AY 500, „Opel Astra” cu n/î AN BC 110 și „Toyota Avensis” cu n/î AN BR 777, nu au achitat taxa pentru folosirea drumurilor și a dispus încasarea la buget de stat a impozitelor calculate în rezultatul controlului și anume suma de 2234.80 lei, astfel acesta a fost tras la răspundere fiscală. 3

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017, a fost respins apelul declarat de către inculpatul Brînzan Andrei, ca fiind nefondat cu menținerea sentinței atacate. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a stabilit situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite o încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, instanța de apel a indicat că, vinovăția inculpatului Brînzan Andrei în comiterea infracțiunii imputate se confirmă prin următoarea sistemă de probe: - declarațiile reprezentantului părții vătămate, Slova Sergiu; - declarațiile martorilor Negura Maria, Ciustili Angela, Renchez Petru, Ogorodnic Svetlana. De asemenea, vinovăția inculpatului Brînzan Andrei, se confirmă și prin următoarele materiale ale cauzei penale: - procesul-verbal de ridicare de la „SRL Auto Revizor AN”, a rapoartelor de verificare tehnică a vehiculelor la care sunt anexate copiile bonurilor de plată a taxei pentru drumuri printre care și rapoartele de verificare a automobilelor: Honda CRV” cu n/î AN AY 500 din 02.02.2013, „Opel Astra” cu n/î AN BC 110 din 13.12.2013, „Toyota Avensis” cu n/î AN BR 777 din 13.09.2013(f.d. 30-40, vol. I); - procesul-verbal de ridicare de la Banca de Economii, Anenii Noi, a ordinilor de încasare a numeralului cu cererile de anulare a operațiunii de plată (f.d. 43-51, vol. I); - ordinul de încasare a numeralului nr. 65453625 din 13.12.2013 și cererea de anulare a operațiunii de plată din numele lui Brînzan Andrei din 13.12.2013 (f.d. 36, vol. I); - ordinul de încasare a numeralului nr. 59221396 din 12.09.2013 și cererea de anulare a operațiunii de plată din numele lui Bostan Petru din 12.09.2013 (f.d. 32, vol. I); - procesul verbal de examinare a documentelor din 14.05.2015 (f.d. 52- 53, vol. I); - raportul de expertiză nr. 10003 din 06.11.2015 (f.d. 99-110, vol. I); - raportul de expertiză nr. 9969 din 16.12.2015 (f.d. 120- 123, vol. I); 4 - procesul-verbal de audierea a lui Bostan Petru în calitate de bănuit în care el indică că nu a semnat careva cereri de anulare a operațiunilor (f.d. 143, vol. I); - ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a lui Bostan Petru (f.d. 171 -172, vol. I); - informația prezentată de Ministerul Finanțelor din 25.07.2016, conform căreia prejudiciul cauzat de Brînzan Andrei este esențial pentru bugetul de stat (f.d. 44, vol. I). Astfel, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a conchis că, instanța de fond a dat o apreciere justă situației de fapt constatate în cadrul cercetării judecătorești, corect a exclus indicele calificativ „cu cauzarea de daune în proporții considerabile” și a recalificat faptele inculpatului Brînzan Andrei din art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal în art. 190 alin. (1) Cod penal, dat fiind faptul că, prejudiciul material cauzat statului în urma infracțiunii săvârșite de către Brînzan Andrei este esențial, dar nu considerabil. Potrivit declarațiilor reprezentantului părții vătămate, Slova Sergiu, în urma acțiunilor lui Brînzan Andrei care a cauzat prin înșelăciune bugetului statului un prejudiciu material în sumă de 2 234,8 lei, nu poate fi apreciat ca unul considerabil și este considerat de către Ministerul Finanțelor ca unul esențial. Instanța de apel a indicat că, argumentele invocate în apel sunt nefondate fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în cadrul procedurii de examinare a apelului. Mai mult, instanța de apel a constatat că, declarațiile inculpatului Brînzan Andrei precum că dânsul n-ar fi prejudiciat statul, nu corespund adevărului, sunt mincinoase și sunt date de către inculpat în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise, deoarece ele sunt în neconcordanță cu întreaga sistemă de probe analizate mai sus, și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care integral demonstrează vina acestuia în comiterea infracțiunii imputate. Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele apelantului precum că, potrivit actului de învinuire, pus la baza sentinței de condamnare, rezultă că inițial s-a solicitat restituirea mijloacelor bănești achitați instituției bancare și numai după aceasta obținerea raportului de verificare tehnică a autovehiculelor, fapt ce contrazice afirmațiile instanței, precum că „însușirea” mijloacelor bănești ar fi fost după efectuarea reviziei tehnice a automobilelor, or, în conținutul sentinței instanța indică că, nu delimitează perioada de până și după procesare electronică a plăților percepute de la persoane fizice, la bancă, ci este important 5 faptul că însușirea surselor bănești a avut loc după achitarea efectuată, prin înșelăciune, în scopul primirii înapoi a banilor achitați pentru un serviciu (revizie tehnică) efectuat. Cu atât mai mult că banii au fost achitați inițial la capitolul impozitelor pentru exploatarea drumului, scopul final ilicit fiind primirea raportului de revizie tehnică gratuit. Astfel, contrar celor invocate în apel, prima instanță a menționat că, însușirea ilegală a mijloacelor bănești a avut loc după achitarea efectuată (la filiala Băncii de Economii), ci nu după efectuarea reviziei tehnice a automobilelor, după cum invocă apelantul. Totodată, instanța de apel din cumulul probelor cercetate a conchis că, în acțiunile inculpatului Brînzan Andrei se regăsesc modalitățile de săvârșirea a faptei prejudiciabile urmate de cauzarea unui prejudiciu material esențial, potrivit laturii obiective a infracțiunii incriminate. Or, conform materialelor cauzei penale precum și declarațiile reprezentantului părții vătămate Slova Sergiu și a martorilor audiați la urmărirea penală și în instanța de fond, s-a constatat cu certitudine că, prin acțiunile sale inculpatul Brînzan Andrei a însușit ilegal, prin înșelăciune, mijloacele bănești ce nu i se cuvin, achitate pentru taxa de folosirea drumului, prin ce a cauzat un prejudiciu esențial bugetului de stat. Cât privește argumentul inculpatului cu privire la lipsa obiectului material al infracțiunii, dat fiind faptul că în cazul dat, Brînzan Andrei nu a dobândit, însușit careva bunuri străine, dar a solicitat restituirea bunurilor sale, nu poate fi reținut de către instanța de apel ca întemeiat, or, inculpatul Brînzan Andrei a solicitat restituirea din contul statului a banilor achitați la capitolul impozitelor pentru exploatarea drumului, având intenția de a primi ulterior raportul de revizie tehnică în baza acestor bani achitați. Instanța de apel a menționat că, inculpatul nu poate invoca că prin anularea plății efectuate la filiala Băncii de Economii a solicitat restituirea banilor săi, din moment ce, în baza ordinelor de încasare a numeralului cu nr. 42308349, nr. 65453625 și nr. 59221396 obținute la efectuarea plăților pentru taxa de folosire a drumurilor, inculpatul Brînzan Andrei a obținut raporturile de revizie tehnică pentru automobilele de model „Honda CRV” cu n/î AN AY 500, „Opel Astra” cu n/î AN BC 110 și „Toyota Avensis” cu n/î AN BR 777, neîntemeiat gratuit, prin prejudicierea bugetului de stat în cuantum de 2 234,8 lei. La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantului precum că, inculpatul nu poate fi tras la răspundere penală pentru singurul motiv că nu a 6 achitat impozitul, invocând și faptul că, în temeiul art. 261 alin. (5) Cod fiscal, a fost sancționat de către Inspectoratul Fiscal de Stat r. Anenii Noi, în baza deciziilor nr. 294/1 și nr. 295/1 din 11.04.2016. Mai mult, deciziile sus menționate confirmă faptul că în bugetul de stat nu au fost vărsate plățile necesare în vederea achitării impozitului pentru exploatarea drumurilor de către conducătorul automobilelor de model „Honda CRV” cu n/î AN AY 500, „Opel Astra” cu n/î AN BC 110 și „Toyota Avensis” cu n/î AN BR 777, iar inculpatul Brînzan Andrei în vederea efectuării verificării tehnice a vehiculelor menționate a prezentat ordinele de încasare a numeralului cu nr. 42308349, nr. 65453625 și nr. 59221396, pe care inițial cu rea credință le-a anulat. Astfel, instanța de apel a menționat că, în acțiunile inculpatului este prezentă latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie manifestată prin intenția directă a inculpatului Brînzan Andrei, care își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile și a dorit în mod conștient, survenirea acestora. Prin urmare, inculpatul dorea și admitea obținerea mijloacelor bănești prin înșelăciune din bugetul de stat, astfel inculpatul din start a urmărit prejudicierea bugetului de stat prin însușirea ilegală prin înșelăciune a mijloacelor bănești achitate pentru impozitul pentru exploatarea drumurilor și obținerea rapoartelor de revizie tehnică gratuit. Prin urmare, atunci când inculpatul Brînzan Andrei s-a prezentat la filiala nr. 2 Anenii Noi a Băncii de Economii și a depus cerere de anulare a operațiunii de plată atât din numele său cât și din numele socrului său, Bostan Petru, urmărea scopul de a-i fi restituite sumele de bani încasate în aceiași zi în vederea achitării taxei pentru folosirea drumurilor, iar ulterior cunoscând cu certitudine că plățile au fost anulate, iar sursele financiare restituite acestuia, a dus în eroare colaboratorii stației de verificare tehnică a vehiculelor, prezentând copia de pe ordinele de plată, în baza cărora a obținut ilegal raporturile de revizie tehnică pentru automobilele de model „Honda CRV” cu n/î AN AY 500, „Opel Astra” cu n/î AN BC 110 și „Toyota Avensis” cu n/î AN BR 777. Contrar argumentului apelantului precum că, sunt nefondate și lipsite de orice logică concluziile instanței precum că scopul final ilicit, ar fi fost primirea raportului de revizie tehnică gratuit, or, taxa pentru testarea tehnică a automobilelor se achită separat de taxa (impozitul) pentru exploatarea drumului, instanța de apel a indicat că, la baza efectuării și eliberării raportului de verificare tehnică a autovehiculelor se prezintă bonul de achitare a taxei pentru exploatarea 7 drumului în fondul rutier precum și plata pentru testare, fapt care a fost confirmat și prin declarațiile martorului Renchez Petru, care activează în calitate de auto- expert la SRL „Auto Revizor AN” din or. Anenii Noi. Cât privește pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a indicat că, instanța de fond corect la stabilirea categoriei pedepsei a aplicat prevederile legale, și în conformitate cu revederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel, la stabilirea și individualizarea pedepsei penale instanța de fond a stabilit lipsa circumstanțelor agravante și atenuante, inculpatul se caracterizează pozitiv, a săvârșit pentru prima oară o infracțiune din categoria celor mai puțin grave, concluzionând că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea acestuia de societate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către avocatul Catana Nicolae în numele inculpatului Brînzan Andrei și ultimul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea hotărârilor instanțelor de fond, cu încetarea procesului penal în privința inculpatului, pe motiv că fapta comisă de către acesta constituie o contravenție prevăzută de art. 106 Cod contravențional și liberarea inculpatului de răspundere contravențională în legătură cu expirarea termenului de prescripție. În motivarea cererilor de recurs, recurenții indică că hotărârilor instanțelor de fond sunt eronate și bazate pe presupuneri, or în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii imputate. Recurenții susțin că inculpatul a fost tras la răspundere de două ori pentru aceiași faptă, deoarece Inspectoratul Fiscal de Stat Anenii Noi prin deciziile nr. 294/1 și 295/1 a dispus încasarea de la ultimul la bugetul de stat a sumei de 2 234.80 lei. Mai mult, recurenții consideră că instanțele de fond eronat au încadrat acțiunile inculpatului în 190 alin. (1) Cod penal, deoarece în acțiunile acestuia se întrunesc elementele contravenției prevăzute de art. 106 Cod contravențional, cazarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere, în cazul în care nu prezintă o sustragere și nu întrunește elementele unei infracțiuni. 5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de către avocatul Catana Nicolae în numele inculpatului 8 Brînzan Andrei și ultimul, solicitând respingerea acestora, cu menținerea hotărârii contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurenți, deoarece aceștia solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește în prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Recurenții invocă în recursurile declarate, temeiul de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, dar din textul recursurilor se evidențiază și temeiul prevăzute la pct. 8) alin. (1) art. al aceluiași articol, și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Analizând textele hotărârilor judecătorești atacate instanța de recurs consideră că, motivele invocate de recurenți nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, ce ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor judecătorești adoptate în această cauză. În viziunea Colegiului penal, instanța de apel judecând apelurile declarate în speța dată, a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și cercetate suplimentar de instanța de apel, care s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel. Din studiul hotărârilor judecătorești, în prezenta speță, se constată că, concluziile instanței de apel privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, au fost bazate pe cumulul de probe enunțat în punctul 4.1. al prezentei decizii. 9 La fel, reieșind din analiza textuală a deciziei instanței de apel, Colegiul constată că această instanță a apreciat în mod obiectiv atât declarațiile martorilor, inculpatului, cât și alte probe cercetate, și verificate în cadrul ședinței de judecată. După cum rezultă din textul deciziei, instanța de apel a descris conținutul acestor probe în modul în care martorii și partea vătămată au relatat informațiile cunoscute de ei și care întemeiat au permis de a conchide vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, făcând o apreciere obiectivă și corectă a tuturor probelor. Mai mult ca atât, Colegiul menționează, că latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal, se exprimă în fapta prejudiciabilă care are un caracter complex alcătuită din două acțiuni (inacțiuni): a) acțiunea principală, care constă în dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane; b) acțiunea sau inacțiunea adiacentă, care constă, în mod alternativ, în înșelăciune sau abuz de încredere; 2) urmările prejudiciabile sub forma prejudiciului patrimonial efectiv și care nu are un caracter considerabil; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. În asemenea condiții, instanța de recurs remarcă că, inculpatul urmărind scopul însușirii ilicite a bunurilor, prin înșelăciune, cauzându-i statului un prejudiciu esențial, printr-o schemă frauduloasă în scopul primirii raportului de revizie tehnică auto, a indus în eroare SRL ,,Auto Revizor AN”, intenționat prezentând copiile ordinelor de încasare a numerarului de la bancă, care confirma că a achitat taxa pentru folosirea drumurilor de către mijloacele de transport, dar de fapt acestea erau anulate. Astfel, din cele menționate, Colegiul penal constată intenția inculpatului, care prin înșelăciune și abuz de încredere a obținut cu rea-credință raportul de revizie tehnică în urma prezentării ordinelor de încasare a numerarului anulate, neavând scopul de a-și realiza obligația de a achita taxa pentru folosirea drumurilor de către mijloacele de transport. Mai mult, intenția inculpatului inclusiv și scopul cupidant, se manifestă din startul derulării stării de fapt, deoarece acesta intenționat a anulat ordinele respective și le-a prezentat la SRL ,,Auto Revizor AN”, ca fiind veridice. Colegiul penal consideră că, instanțele de fond corect au recalificat fapta inculpatului din art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal în alin. (1) al aceluiași articol, deoarece prejudiciul cauzat de către acesta este unul esențial, fapt confirmat de reprezentantul părții vătămate, Slova Sergiu. 10 Totodată, Colegiul penal respinge ca neîntemeiat argumentul apărării precum că inculpatul a fost tras la răspundere de două ori pentru aceiași faptă și anume fiscal și penal, deoarece este evident că în temeiul art. 261 alin. (5) Cod fiscal, ultimul la 11 aprilie 2016, a fost sancționat pentru eschivarea de la calcul și plata impozitelor pentru anul 2013 (pentru folosirea drumurilor de către posesorii de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova), dar nu pentru faptul că, intenționat a prezentat copiile ordinelor de încasare a numerarului (anulate) la SRL ,,Auto Revizor AN”, acestea fiind obligatorii pentru a trece revizia tehnică auto, astfel dobândind ilicit bunurile altei persane prin înșelăciune. Instanța de recurs remarcă că, deciziile Inspectoratului Fiscal nr. 294/1 și 295/1 din 11 aprilie 2016, confirmă încă odată că inculpatul nu a achitat impozitul pentru folosirea drumurilor de către mijloacele de transport „Honda CRV” cu n/î AN AY 500, ,,Opel Astra” cu n/î AN BC 110 și „Toyota Avensis” cu n/î AN BR 777, astfel prin înșelăciune a prejudiciat esențial bugetul statului. Cât privește alegațiile apărării precum că, acțiunile inculpatului Brînzan Andrei au fost incorect calificate, deoarece ultimul urma să fie atras la răspunde contravențională, Colegiul penal le respinge ca fiind eronate, or instanța de apel analizând ansamblul de probe prezentate, atât de partea apărării, cât și de acuzare, corect a conchis că vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, fost a demonstrată cu certitudine. Așadar, Colegiul penal, analizând textul deciziei recurate constată că, instanța de apel în hotărârea sa, a analizat și verificat cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, întemeiat considerând că situația de fapt, împrejurările și încadrarea juridică a infracțiunii comise de către inculpat, au fost corect reținute de către instanța de apel, nefiind încălcate prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. De altfel, Colegiul reiterează că indiscutabil, chestiunea cu privire la aprecierea probelor dată de instanța de apel, care este invocată de recurenți, ține de starea de fapt a cauzei, iar stabilirea ei este de competența instanțelor de fond. În concluzie, rezumând cele expuse mai sus, constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpatului Brînzan Andrei, nefiind identificată de instanța de recurs vreo eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârii atacate, Colegiul penal consideră, ca fiind nefondate criticile formulate 11 de către recurenți în recursurile ordinare declarate, din care considerente se impune soluția privind inadmisibilitatea recursurilor ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Catana Nicolae în numele inculpatului Brînzan Andrei și ultimul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017, în cauza penală în privința lui Brînzan Andrei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 iunie 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Liliana Catan 12