1ra-645/2017 — art.27, 42 alin. 3, 248 alin. 5 lit. b, d CP

1ra-645/2017 — art.27, 42 alin. 3, 248 alin. 5 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-645/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Dumitru

Calendari, împotriva sentinței Judecătoriei Cahul din 09 noiembrie 2015 și deciziei

Curții de Apel Cahul din 17 noiembrie 2016, în privința inculpatei

Bîrlea Maria xxxxxx, născută la

xx xxxxxxxxx xxxx, originară și locuitoare a or. xxxxx,

str. xxxxxxxx xxx, ap. xx, cetățeancă a R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 13.02.2015 – 09.11.2015,

instanța de apel: 18.01.2016 – 17.11.2016,

instanța de recurs: 14.02.2017 – 11.04.2017.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

fost achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 27, 42 alin.

(3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatei nu întrunește

elementele infracțiunii.

1

Calciu Natalia și Calciu Igor au fost condamnați în baza art. 27, 248 alin. (5)

lit. b), d), 90 Cod penal la 4 ani închisoare, fiecare, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoarea pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

Corpurile delicte: 68 articole din aur cu masa totală de 96,12 gr. și 323

articole din argint cu masa totală de 2001,20 gr., valoarea în vamă a căror

constituie 160.383,58 lei, automobilul „Mercedes-Benz”, n.î. xx xx xxx -

proprietatea lui Calciu I., utilizat la săvârșirea infracțiunii, au fost confiscate în

contul statului.

Hotărârile judecătorești în privința inculpaților Calciu N. și Calciu I. nu se

contestă.

organizator, pe parcursul unei perioade nedeterminate de timp, a negociat și a

obținut de la terțe persoane de peste hotarele R. Moldova - 68 articole din aur cu

masa totală de 96,12 gr. și 323 articole din argint cu masa totală de 2001,20 gr.

După, s-a înțeles cu Calciu I. și Calciu N. să le transporte ilegal în R. Moldova. La

rândul lor, ultimii, acționând cu intenție unică cu Bîrlea M. și alte persoane

neidentificate, urmărind scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a R. Moldova

a 68 articole din aur cu masa totală de 96,12 gr. și 323 articole din argint cu masa

totală de 2001,20 gr., intrând în posesia acestora peste hotarele R. Moldova în

circumstanțe necunoscute, nedispunând de acte ce ar confirma deținerea lor, le-au

plasat în două sacoșe de polietilenă, care au fost puse în cabina automobilului

„Mercedes-Benz”, n.î. xx xx xxx, mizându-se pe faptul că nu vor fi verificate de

către colaboratorii Serviciului Vamal. La 25.02.2014, orele 11.05, Calciu I.,

împreună cu Calciu N., deplasându-se cu automobilul „Mercedes-Benz”, n.î. xx

xx xxx, s-au prezentat în zona de control vamal a postului vamal Cahul-Oancea la

intrarea în R. Moldova. Aici, Calciu N. și Calciu I. au întocmit declarații vamale

fără a indica obiectele din aur și argint deținute și fără a le prezenta spre control

vamal. Tentativa de trecere peste frontiera vamală a R. Moldova, fără declarare,

organelor vamale a 68 articole din aur cu masa totală de 96,12 gr. și 323 articole

din argint cu masa totală de 2001,20 gr., valoarea în vamă a căror constituia

160.383,58 lei, adică proporții deosebit de mari, independent de voința

făptuitorului n-a fost dusă până la capăt, deoarece valorile au fost depistate și

reținute în cadrul efectuării percheziției de către reprezentanții Serviciului Vamal.

Acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art. 27, 42 alin.(3), 248 alin.(5)

lit. b), d) Cod penal, ca tentativă de contrabandă, adică acțiuni intenționate,

îndreptate spre trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a valorilor, tăinuindu-

le de controlul vamal și declarare în documentele vamale, săvârșită de către mai

multe persoane, în proporții deosebit de mari, acțiuni care din cauze independente

de voința făptuitorului, nu și-au produs efectul.

Inculpații Calciu N. și Calciu I., după ce Bîrlea M. în calitate de

organizator, pe parcursul unei perioade nedeterminate de timp, a negociat și

obținut de la terțe persoane de peste hotarele Republicii Moldova - 68 articole

din aur cu masa totală de 96,12 gr. și 323 articole din argint cu masa totală de

2001,20 gr., împreună și în urma înțelegerii prealabile cu alte persoane

2

necunoscute, s-au angajat să le transporte ilegal în R. Moldova. La rândul lor,

Calciu N. și Calciu I., acționând cu intenție unică cu Bîrlea M. și alte persoane

neidentificate, urmărind scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a R. Moldova

a 68 articole din aur cu masa totală de 96,12 gr. și 323 articole din argint cu masa

totală de 2001,20 gr., intrând în posesia acestora peste hotarele R. Moldova în

circumstanțe necunoscute, nedispunând de acte ce ar confirma deținerea lor, le-au

plasat în două sacoșe de polietilenă, care au fost puse în cabina automobilului

„Mercedes-Benz”, n.î. xx xx xxx, mizându-se pe faptul că nu vor fi verificate de

către colaboratorii Serviciului Vamal. La 25.02.2014, orele 11.05, Calciu I.

împreună cu Calciu N., deplasându-se cu automobilul „Mercedes-Benz”, n.î. xx

xx xxx, s-au prezentat în zona de control vamal a postului vamal Cahul-Oancea la

intrarea în R. Moldova. Aici, Calciu N. și Calciu I. au întocmit declarații vamale

fără a indica obiectele din aur și argint deținute și fără a le prezenta spre control

vamal. Tentativa de trecere peste frontiera vamală a R. Moldova, fără declarare

organelor vamale, a 68 articole din aur cu masa totală de 96,12 gr. și 323 articole

din argint cu masa totală de 2001,20 gr., valoarea în vamă a cărora constituia

160.383,58 lei, adică proporții deosebit de mari, independent de voința

făptuitorului n-a fost dusă până la capăt, deoarece valorile au fost depistate și

reținute în cadrul efectuării percheziției de către reprezentanții Serviciului Vamal.

Acțiunile lui Calciu N. și ale lui Calciu I. urmează a fi încadrate în baza art.

27, 248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal, ca tentativă de contrabandă, adică acțiuni

intenționate îndreptate spre trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a

valorilor, tăinuindu-le de controlul vamal și declarare în documentele vamale,

săvârșită de către mai multe persoane, în proporții deosebit de mari, acțiuni care,

din cauze independente de voința făptuitorului, nu și-au produs efectul.

Instanța a reținut că inculpata Bîrlea M. nu a recunoscut vina și a declarat că

nu se ocupă de comercializarea bijuteriilor din aur și argint. În februarie 2015 a

fost pe 2 zile în Turcia. La solicitarea cunoscutei Jecev V., a rugat-o pe Calciu N.

să ia 2 kg. de argint pentru aceasta, transportându-le dar legal și oficial, prin cargo.

Ultima i-a spus că serviciul va costa 150 de dolari. A sunat-o pe Calciu N. pe

parcurs, precum și în momentul când aceasta era în vamă, a întrebat-o cum au

trecut frontiera, însă nu în legătură cu cazul dat. Jecev V. trebuia să-i achite suma

de 150 dolari la primirea argintului. Nu a rugat-o pe Calciu N. să treacă ilegal

pachetul cu articolele din argint și nu a cunoscut că bijuteriile au fost reținute.

Inculpata Calciu N. a indicat că, împreună cu fiul său Calciu I., se ocupă de

transportarea coletelor din Turcia în Moldova de aproximativ 15 ani. De obicei,

coletele le recepționează ea, însă în cazul dat coletele au fost primite de fiul ei. La

vamă a îndeplinit declarația vamală, însă n-a cunoscut despre coletul cu metale

prețioase. Pachetele ridicate au fost puse în sacoșa cu fructe, fiindcă erau prea mici

și nu puteau fi puse împreună cu celelalte. Anterior a discutat cu Bîrlea M. referitor

la transmiterea a 2 kg. de argint, prin cargo și i-a spus că serviciul va costa 150 de

dolari.

Inculpatul Calciu I. a comunicat că în automobilul său „Mercedes Benz”, n.î.

xx xx xxx, în vamă, au fost depistate articole din argint. O persoană necunoscută,

cetățean turc, s-a apropiat de el în Turcia și l-a rugat să ia un colet, apoi a discutat

3

la telefon cu o femeie, care i-a spus că în Moldova îi va achita pentru transportarea

coletului și că acolo sunt bijuterii.

Instanța a statuat că probele administrate nu au confirmat învinuirea adusă

inculpatei Bîrlea M.

Or, nu a fost stabilit ca Bîrlea M. să fi aranjat, conform unui plan organizat

cu Calciu N. și Calciu I., transportarea ilegală în R. Moldova a 68 articole din aur

cu masa totală de 96,12 gr. și 323 articole din argint cu masa totală de 2001,20 gr.

Potrivit art. 42 alin. (3) Cod penal, se consideră organizator persoana care a

organizat săvârșirea unei infracțiuni sau a dirijat realizarea ei, precum și persoana

care a creat un grup criminal organizat sau o organizație criminală ori a dirijat

activitatea acestora.

Acțiunile organizatorului constau în recrutarea membrilor grupului organizat

sau ai organizațiilor criminale, în întocmirea planului săvârșirii infracțiunii, în

împărțirea rolurilor între membrii grupului criminal, în coordonarea acțiunilor

participanților nemijlocit la locul săvârșirii infracțiunii sau de la distanță, prin

telefon, alte mijloace de comunicare.

Însă, probatoriul administrat nu a confirmat rolul inculpatei în organizarea

săvârșirii infracțiunii de contrabandă de către Calciu N. și Calciu I.

Conform procesului-verbal privind transcrierea convorbirilor telefonice din

10.03.2014 și stenogramei convorbirilor telefonice efectuate de pe numărul de

telefon 069043085 ce aparține lui Calciu N. la data de 14.02.2014, aceasta a fost

telefonată de către Bîrlea M. și întrebată dacă poate lua 2 kg. de argint, cât va lua

pentru kilogram, însă nu s-a confirmat că Bîrlea M. i-a spus lui Calciu N. să treacă

argintul ilegal peste frontiera vamală, să nu-l indice în declarația vamală, să le

transporte anume în sacoșa cu produse alimentare, să le pună anume în salonul

automobilului pentru a nu fi descoperite în timpul controlului vamal.

Totodată, inculpații Calciu N. și Calciu I. au declarat că articolele de aur și

argint au fost transmise de către un cetățean turc, dar nu comandate de către Bîrlea

M.

Astfel, acțiunile incriminate inculpatei nu au fost confirmate, iar alte probe

ce ar dovedi învinuirea adusă acesteia n-au fost prezentate.

Or, învinuirea înaintată inculpatei în săvârșirea infracțiunii de organizare a

tentativei de contrabandă nu a fost dovedită.

În același timp, vinovăția inculpaților Calciu N. și Calciu I. în comiterea

infracțiunii incriminate, a fost confirmată prin probele administrate, inclusiv

procesul-verbal de percheziție din 25.02.2014, conform cărui în automobilul

condus de Calciu I., de model „Mercedes-Benz”, n.î. xx xx xxx, au fost ridicate

două colete în care se aflau obiecte din aur și argint, procesul-verbal din

05.05.2014 de examinare a declarațiilor vamale întocmite de Calciu N. și Calciu I.

în care n-au fost incluse obiectele din aur și argint, ce urmau a fi introduse pe

teritoriul R. Moldova, actul de expertiză nr. 15 din 19.05.2014, conform cărui

obiectele ridicate constituie articolele cu masa de 96,12 gr., din aur cu titlu 585, iar

323 articole cu masa de 2001,20 gr. sunt confecționate din argint, prețul mediu de

piață al unui gram de aur cu titlu 585 constituie 800 lei, iar al unui gram de argint

cu titlu 925 este de 100 lei, răspunsul Direcției valoare în vamă și clasificarea

mărfurilor a Serviciului Vamal din 04.06.2014, că valoarea în vamă a 68 articole

4

din aur cu masa de 96,12 gr. constituie 43.526,82 lei, iar valoarea în vamă a 323

articole din argint cu masa de 2001,20 gr. este de 116.856,76 lei.

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata

Bîrlea M. să fie condamnată în baza art. 27, 42 alin. (3), 248 alin.(5) lit. b), d) Cod

penal, la 4 de ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe

un termen de 2 ani.

Apelantul a indicat că vinovăția inculpatei Bîrlea M. a fost dovedită pe

deplin prin probele administrate, și anume:

procesul-verbal de percheziție din 25.02.2014, potrivit cărui din automobilul

„Mercedes-Benz”, n.î. xx xx xxx, au fost ridicate valorile transportate ilegal peste

frontiera vamală a R. Moldova;

procesele-verbale de interceptare a convorbirilor telefonice și transcriere a

convorbirilor telefonice, care confirmă că Calciu N. și Bîrlea M. au purtat discuții

telefonice referitor la transportarea ilegală peste frontiera vamală a R. Moldova a

valorilor respective; convorbirea dintre Calciu N. și Bîrlea M. din 14.02.2014,

orele 10.58.51-11.00.16, în cadrul cărei Bîrlea M. o întreabă pe Calciu N. dacă

poate lua 2 kg. de argint și cât costă transportarea un kilogram, Bîrlea M.

spunându-i lui Calciu N. că acestea aparțin unei persoane pe nume Valera și acesta

este încă un client, iar Calciu N. i-a confirmat că poate lua 2 kg. de argint și că

pentru un kilogram ia 150 dolari; convorbirea dintre Calciu N. și o persoană

necunoscută la 25.02.2014, orele 15.16.20-15.17.44, în cadrul cărei Calciu N.

confirmă că a luat 2 kg. de argint dar i le-au găsit; convorbirea purtată de Calciu N.

cu Bezman A. la 26.02.2014, orele 11.05.28-11.06.46, în care Calciu N. spune că

n-a putut să le aducă, deoarece i le-a luat la vama din Cahul; convorbirea dintre

Calciu N. și Bîrlea M. la 26.02.2014, orele 09.42.15-09.43.33, în care Bîrlea M. se

interesează cum Calciu N. a trecut vama;

procesul-verbal de examinare a declarațiilor vamale din numele lui Calciu

N., Calciu I. și celorlalți pasageri, în care nu sunt indicate obiectele din aur și argint

transportate ilegal peste frontiera vamală a R. Moldova, fiind examinate obiectele

din aur și argint transportate ilegal peste frontiera vamală a Republicii Moldova;

actul de expertiză, potrivit cărui obiectele ridicate în cadrul percheziției: 68

articole cu masa de 96,12 gr. sunt confecționate din aur cu titlul 585, iar 323

articole cu masa 2001,20 gr. sunt confecționate din argint. Prețul mediu de piață al

unui gram de aur cu titlul 585 constituie 800 lei, iar al unui gram de argint cu titlul

925 - 100 lei;

răspunsul Direcției valoare în vamă și clasificarea mărfurilor a Serviciului

Vamal, potrivit căruia valoarea în vamă a 68 de articole din aur cu masa de 96,12

gr. constituie 43.526,82 lei, iar valoarea în vamă a 323 articole din argint cu masa

de 2001,20 gr. este de 116.856,76 lei;

ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte: automobilul

„Mercedes-Benz”, n.î. xx xx xxx, 68 articole din aur și 323 articole din argint,

agendă, 12 file cu text manuscris, cărți de vizită, file de însoțire, caiet, 5 declarații

vamale, chitanțe de percepere a taxelor vamale, telefon mobil „Samsung”, tabletă

„Samsung”.

5

Or, probele administrate demonstrează că depozițiile inculpatei Bîrlea M. nu

corespund adevărului, iar instanța de fond a apreciat incorect veridicitatea lor, care

contravin celorlalte probe.

Totodată, potrivit descifrărilor convorbirilor telefonice, anume Bîrlea M. a

comandat trecerea ilegală peste frontiera vamală a R. Moldova a bunurilor reținute

și anume în cantitatea în care au fost depistate. Gradul de implicare a inculpatei

este dovedit și prin interesul acesteia despre modul în care au fost trecute bunurile

peste frontiera vamală.

Instanța de fond a omis să analizeze faptele expuse, acestea indicând asupra

implicării inculpatei în comiterea infracțiunii.

Necătând că discuțiile telefonice dintre Bîrlea M. și Calciu N. au avut un

caracter maxim posibil de cifrat, acestea evitând a discuta telefonic detaliile

comiterii infracțiunii, detalii care aveau posibilitatea de a le concretiza în urma

întâlnirilor în direct, din conținutul acestora se deduce clar, că cel puțin până la

comiterea infracțiunii, au discutat despre cantitatea de 2 kg. de argint (cifrat se

vorbește ”belâi„), ce urma să fie trecută peste frontiera vamală. Or, această

înțelegere a fost rezultatul voinței comune, odată ce după trecerea frontierei de stat

cu obiectele de contrabandă, Bîrlea M. a telefonat-o pe Calciu N., întrebând-o cum

a trecut frontiera, deoarece știa ce urma să aducă aceasta în R. Moldova.

Mai mult, Calciu I. și Calciu N. nu sunt cointeresați să dea declarații

împotriva lui Bîrlea M., odată ce nici ei nu au recunoscut comiterea infracțiunii.

3.1. Inculpații Calciu N. și Calciu I., la fel au declarat apeluri, solicitând

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitați.

Apelanții au indicat că intenția în comiterea acțiunilor de contrabandă nu

este probată.

fost respinse ca nefondate.

Instanța de apel a statuat că probele administrate nu confirmă că Bîrlea M. ar

fi organizat, conform unui plan cu Calciu N. și Calciu I., transportarea ilegală în R.

Moldova a 68 articole din aur cu masa totală de 96,12 gr. și 323 articole din argint

cu masa totală de 2001,20 gr.

Faptul că Bîrlea M. o întreabă pe Calciu N. dacă poate lua 2 kg. de argint și

cât costă pentru un kilogram, nu denotă intenția acesteia la trecerea obiectelor prin

contrabandă. Mai mult, ea a întrebat doar de 2 kg. de argint, însă i se incriminează

și 96,12 gr. de aur.

Potrivit stenogramei discuțiilor purtate, Bîrlea M. nu cere ca argintul să fie

transportat prin contrabandă, la 26.02.2014 Bîrlea M. nu s-a interesat concret dacă

Calciu N. a adus argintul în R. Moldova, iar persoanele audiate nu au declarat că

Bîrlea M. este implicată în săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

Astfel, careva probe concludente și pertinente în probarea faptei imputate

inculpatei nu au fost prezentate, iar în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (3)

Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșire a

infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii

care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea

inculpatului.

6

Argumentele acuzării că instanța de fond nu a apreciat corect probele

acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în ședința de judecată, sunt

neîntemeiate, acestea fiind apreciate la justa lor valoare.

declarat recurs ordinar, în care solicită casarea parțială a acestei decizii și

dispunerea rejudecării cauzei în privința inculpatei Bîrlea M. de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că vinovăția inculpatei Bîrlea M. în comiterea

infracțiunii încriminate a fost dovedită pe deplin prin probele administrate, și

anume:

procesul-verbal de percheziție din 25.02.2014, potrivit cărui din automobilul

„Mercedes-Benz”, n.î. xx xx xxx, au fost ridicate valorile transportate ilegal peste

frontiera vamală a R. Moldova;

procesele-verbale de interceptare a convorbirilor telefonice și transcriere a

convorbirilor telefonice, care confirmă că Calciu N. și Bîrlea M. au purtat discuții

telefonice referitor la transportarea ilegală peste frontiera vamală a R. Moldova a

valorilor respective; convorbirea dintre Calciu N. și Bîrlea M. din 14.02.2014,

orele 10.58.51-11.00.16, în cadrul cărei Bîrlea M. o întreabă pe Calciu N. dacă

poate lua 2 kg. de argint și cât costă transportarea unui kilogram, Bîrlea M.

spunându-i lui Calciu N. că îi aparține unei persoane pe nume Valera și acesta este

încă un client, iar Calciu N. i-a confirmat că poate lua 2 kg. de argint și pentru un

kilogram ia 150 dolari; convorbirea dintre Calciu N. și o persoană necunoscută la

25.02.2014, orele 15.16.20-15.17.44, în cadrul cărei Calciu N. confirmă că a luat 2

kg. de argint dar i le-au găsit; convorbirea purtată de Calciu N. cu Bezman A. la

26.02.2014, orele 11.05.28-11.06.46, în care Calciu N. spune că n-a putut să aducă,

deoarece i le-a luat la vama din Cahul; convorbirea dintre Calciu N. și Bîrlea M. la

26.02.2014, orele 09.42.15-09.43.33, în care Bîrlea M. se interesează cum Calciu

N. a trecut vama;

procesul-verbal de examinare a declarațiilor vamale din numele lui Calciu N.

și Calciu I., în care nu sunt indicate obiectele din aur și argint transportate ilegal

peste frontiera vamală a R. Moldova, fiind supuse examinării obiectele din aur și

argint transportate ilegal peste frontiera vamală a R. Moldova;

actul de expertiză, potrivit cărui obiectele ridicate în cadrul percheziției: 68

articole cu masa de 96,12 gr. sunt confecționate din aur cu titlul 585, iar 323

articole cu masa 2001,20 gr. sunt confecționate din argint. Prețul mediu de piață al

unui gram de aur cu titlul 585 constituie 800 lei, iar al unui gram de argint cu titlul

925 - 100 lei;

răspunsul Direcției valoare în vamă și clasificarea mărfurilor a Serviciului

Vamal, potrivii cărui valoarea în vamă a 68 de articole din aur cu masa de 96,12 gr.

constituie 43.526,82 lei, iar valoarea în vamă a 323 articole din argint cu masa de

2001,20 gr. este de 116.856,76 lei;

ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte: automobilul

„Mercedes-Benz”, n.î. xx xx xxx, 68 articole din aur și 323 articole din argint,

agendă, 12 file cu text manuscris, cărți de vizită, file de însoțire, caiet, 5 declarații

vamale, chitanțe de percepere a taxelor vamale, telefon mobil „Samsung”, tabletă

„Samsung”.

7

Astfel, vinovăția inculpatei de comitere a infracțiunii incriminate a fost

dovedită integral.

Or, Bîrlea M. a întrebat-o pe Calciu N. dacă poate lua 2 kg. de argint și cât

costă pentru un kilogram, precum și o contactat-o pe ultima pentru a afla cum a

trecut vama, dacă sunt careva probleme, iar faptul depistării în transportul lui

Calciu N. și Calciu I. a 323 articole din argint cu masa de 2001,20 gr., ce constituie

116.856,76 lei, denotă intenția inculpatei Bîrlea M. la trecerea obiectelor prin

contrabandă.

Totodată, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în

apelul declarat, lăsând fără apreciere probele invocate.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu

cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 385

alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de

judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este

învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat. În corespundere

cu art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței

de achitare trebuie să cuprindă descrierea circumstanțelor cauzei constatate de

instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu

indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul

acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar

pune la îndoială nevinovăția celui achitat. Conform art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să

motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor

administrate.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

8

inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească,

pct. 3.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței (pct. 1. și 2. din decizie), instanța de fond:

a) a indicat în fapt mai întâi că inculpata Bîrlea M.: „...este învinuită...” în

comiterea infracțiunii incriminate, apoi a constatat, divergent, că ea totuși a comis

infracțiunea imputată, indicând că: „...inculpații Calciu N. și Calciu I., după ce

Bîrlea M. în calitate de organizator, pe parcursul unei perioade nedeterminate

de timp, a negociat și obținut de la terțe persoane de peste hotarele Republicii

Moldova - 68 articole din aur cu masa totală de 96,12 gr. și 323 articole din

argint cu masa totală de 2001,20 gr., împreună și în urma înțelegerii prealabile

cu alte persoane necunoscute, s-au angajat să le transporte ilegal în R. Moldova.

La rândul lor, Calciu N. și Calciu I., acționând cu intenție unică cu Bîrlea M....”;

Totodată, în dispozitiv s-a contrazis, dispunând ca inculpata Bîrlea M. să fie:

„...achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 27, 42 alin.

(3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatei nu întrunește

elementele infracțiunii”;

b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete, de fapt și de drept,

invocate în rechizitoriu.

Totodată, nu a indicat motivele pentru care a respins probele aduse în

sprijinul învinuirii, inclusiv toate procesele-verbale de interceptare și transcriere a

convorbirilor telefonice, fiind omisă aprecierea conținutului integral al acestor

dovezi în coroborare cu celelalte probe ale acuzării.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1), (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, pronunțându-se

asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 419 Cod de procedură

penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod

corespunzător. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept

care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea

9

Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de

apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din

decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond, nominalizate supra, nu a desființat sentința și nu a rejudecat

cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță,

menținând o sentință nemotivată legal (pct. 1., 2., 4. din decizie);

b) nu s-a pronunțat asupra argumentelor și motivelor invocate în apelul

acuzării și repetate în respectivul recurs ordinar, inclusiv în felul și esența

probatorie, în care acestea sunt reproduse la pct. 3. și 5. din prezenta decizie;

c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete, de fapt și de drept,

invocate în rechizitoriu.

La fel, nu a indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul

învinuirii, inclusiv toate procesele-verbale de interceptare și transcriere a

convorbirilor telefonice, fiind omisă aprecierea conținutului integral al acestor

dovezi în coroborare cu celelalte probe ale acuzării.

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, și că recursul de pe rol este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează parțial hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării parțiale a deciziei

contestate în privința inculpatei Bîrlea Maria și dispunerea rejudecării cauzei în

această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

10

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, casează decizia Curții de Apel Cahul din

17 noiembrie 2016 în partea privind achitarea inculpatei Bîrlea Maria xxxxxx pe

art. 27, 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, și dispune rejudecarea cauzei în

această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, decizia contestată se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 11 mai

2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

11