1ra-496/2017 — art. 362/1 al.2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 februarie 2013, Ivanschi Vladimir, Jitariuc Daniela, Țărnă Maria au fost achitați de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv 1 că fapta inculpatului Ivanschi Vladimir nu întrunește elementele infracțiunii, iar în privința lui Jitariuc Daniela și Țărnă Maria nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în secția de combatere a traficului de ființe umane a Procuraturii Generale, Dadu Ion, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei sentințe prin care aceștia să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii imputate, din considerentul că probele acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul cercetării judecătorești sunt suficiente pentru demonstrarea vinovăției inculpaților.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2013, a fost admis apelul declarat, casată sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13.02.2013, inclusiv din oficiu și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în privința inculpaților a fost încălcat dreptul la apărare, or avocatul participant la acțiunile procesuale atât în cadrul urmăririi penale cât și examinarea cauzei în prima instanță nu a fost împuternicit conform legislației de a reprezenta interesele inculpaților, nefiind anexat mandatul la materialele cauzei.

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2014, Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria și Jitariuc Daniela au fost condamnați în baza art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa amendă - 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate ce țin de perfectarea documentelor în domeniul turismului pe un termen de 1 an, fiecare.

Pentru a pronunța sentința, rejudecând cauza, prima instanță a constatat că în perioada de timp a lunilor noiembrie-decembrie 2009, Ivanschi Vladimir aflându- se în or. Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu Jitariuc Daniela, Țărnă Maria, precum și cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul obținerii unui folos financiar direct în sumă de 2000 euro, ceea ce constituia la acel moment conform cursului oficial al BNM suma de 33000 lei, a întreprins acțiuni privind organizarea intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul țărilor membre a spațiului Schengen, în special a Italiei, prin obținerea în baza unor declarații false a vizei „Schengen”, de muncă, de tip „D”, de intrare și ședere pe teritoriul Poloniei drept țară de tranzit, a cetățeanului R. Moldova, Mînzat Iurie, prin confecționarea și folosirea documentelor oficiale false în vederea tăinuirii intenției reale de intrare și ședere pe teritoriul Italiei. Astfel, la începutul lunii noiembrie 2009, Ivanschi Vladimir, a fost telefonat la telefonul mobil cu numărul 079522175 de către Mînzat Iurie, care i-a solicitat organizarea plecării legale în Italia. În cadrul discuției telefonice, Ivanschi Vladimir i-a comunicat lui Mînzat Iurie că-i poate organiza intrarea și șederea acestuia pe 2 teritoriul Italiei, după care au convenit de a se întîlni în mun. Chișinău, pentru a discuta toate condițiile organizării plecării. Ulterior, în prima jumătate a lunii noiembrie 2009, Ivanschi Vladimir acționând împreună cu Țărnă Maria, potrivit înțelegerii telefonice prealabile, s-au întâlnit cu Mînzat Iurie în apropierea cafenelei „La Plăcinte” din mun. Chișinău, unde în cadrul discuției purtate, Ivanschi Vladimir și Țărnă Maria i-au comunicat acestuia că intrarea și șederea pe teritoriul Italiei va fi posibilă prin obținerea vizei „Schengen” la ambasada Poloniei. Tot în cadrul întâlnirii, inculpații i-au comunicat lui Mînzat Iurie, că pentru obținerea vizei „Schengen” la ambasada Poloniei va fi necesar de prezentat următoarele acte: diploma de studii, cazier judiciar, copiile și originalele buletinului de identitate și a pașaportului național de plecare în străinătate și un avans în sumă de 100 euro. Tot în prima jumătate a lunii noiembrie 2009, Ivanschi Vladimir care a convenit de a acționa de comun acord și împreună cu Jitariuc Daniela, Țărnă Maria și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul realizării intențiilor sale infracționale comune, privind obținerea unui folos financiar direct în mărime de 2000 euro de pe urma organizării migrației ilegale, s-a întâlnit în apropierea cafenelei „La Plăcinte” din mun. Chișinău, cu Mînzat Iurie, unde a primit de la acesta originalele și xerocopiile buletinului de identitate, pașaportul național de plecare în străinătate, cazierul judiciar și suma de bani în mărime de 100 euro. În aceste circumstanțe și în perioada de timp indicată, Țărnă Maria acționând de comun acord și împreună cu Jitariuc Daniela, Ivanschi Vladimir și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul realizării intențiilor sale infracționale, privind obținerea unui folos financiar direct în mărime de 2000 euro, de pe urma organizării migrației ilegale a lui Mînzat Iurie în Italia, a obținut în condițiile necunoscute organului de urmărire penală de la angajatorul polonez Totchitskaia Anna, director al companiei „ABDANK” Polonia, o mostră (blanc) de contract privind angajarea în cîmpul muncii a persoanelor, în care ulterior, au fost introduse date false, privind angajarea în cîmpul muncii la această companie din Polonia a lui Mînzat Iurie. În a doua jumătate a lunii noiembrie 2009, Ivanschi Vladimir acționând împreună cu Jitariuc Daniela, potrivit înțelegerii telefonice prealabile, s-au întâlnit cu Mînzat Iurie în apropierea cafenelei „McDonalds” din mun. Chișinău, unde în cadrul discuției purtate, Ivanschi Vladimir și Țărnă Maria l-au instructat pe acesta referitor la faptul că intrarea și șederea pe teritoriul Italiei va fi posibilă prin obținerea vizei „Schengen” la Ambasada Poloniei, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu angajatorii din Polonia. Totodată, în timpul întâlnirii l-au instructat pe Mînzat Iurie privind comportamentul în timpul interviului cu reprezentanții Ambasadei Poloniei la Chișinău și anume să declare fals faptul că intenționează să plece la muncă în Polonia potrivit prevederilor contractuale, dar nu în Italia. 3 La 07 decembrie 2009, Ivanschi Vladimir acționând de comun acord și împreună cu Jitariuc Daniela, Țărnă Maria și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul realizării intențiilor sale infracționale comune, privind obținerea unui folos financiar în mărime de 2000 euro, de pe urma organizării migrației ilegale a lui Mînzat Iurie în Italia, s-au întâlnit cu ultimul în apropierea cafenelei „La Plăcinte” din mun. Chișinău, unde i-au transmis lui Mînzat Iurie un contract individual de muncă încheiat din numele ultimului cu angajatorul polonez „ABDANK” director Totchitskaia Anna cu nr. 191209 m102/2009 din 13 noiembrie 2009, cu conținut fictiv. În aceste circumstanțe, Ivanschi Vladimir i-a transmis lui Mînzat Iurie originalele și xerocopiile buletinului de identitate, pașaportul național de plecare în străinătate cu numărul și seria B0185498, cazierul judiciar, după care Ivanschi Vladimir și Țărnă Maria l-au instructat pe Mînzat Iurie privind comportamentul acestuia în timpul depunerii pachetului de documente la Ambasada Poloniei la Chișinău. În continuare, la 08 decembrie 2009, Mînzat Iurie, acționând conform instructajului primit de la Ivanschi Vladimir, Jitariuc Daniela, Țărnă Maria, a depus setul de documente primit de la aceștia la Ambasada Poloniei din Chișinău, comunicând în cadrul interviului, că dorește să plece la muncă în Polonia. În aceiași zi, Mînzat Iurie s-a întâlnit în mun. Chișinău, cu Ivanschi Vladimir, unde a fost informat de ultimul că pentru organizarea intrării și șederii pe teritoriul Italiei, va fi necesar de achitat, la ajungerea în țara de destinație suma de 2000 euro. La data de 09 decembrie 2009, secția consulară a Ambasadei Poloniei la Chișinău a eliberat lui Mînzat Iurie viză poloneză de tip „D” pentru permis de muncă. Prima instanță a calificat acțiunile inculpaților Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria și Jitariuc Daniela în baza art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal, organizarea migrației ilegale, adică organizarea în scopul obținerii direct a unui folos financiar a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului statului a persoanei sau ieșirii de pe acest teritoriu a persoanei, care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșite de două și mai multe persoane.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Mocanu Serghei în numele inculpaților, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de achitare din lipsa în acțiunile lui Ivanschi Vladimir a elementelor constitutive ale infracțiunii, iar în privința lui Jitariuc Daniela și Țărnă Maria, deoarece nu s-a constatat faptul infracțiunii, invocând că lipsesc probe care ar dovedi vinovăția inculpaților și există circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală a lui Jitariuc Daniela și Țărnă Maria.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2015, a fost admis apelul avocatului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ivanschi Vladimir, Țărnă 4 Maria și Jitariuc Daniela, au fost achitați de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit.c) Cod penal, din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că analizând probele prezentate de acuzare, apreciindu-le prin prisma art.101 Cod de procedură penală, consideră că vinovăția lui Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria și Jitariuc Daniela în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit.b) Cod penal, nu a fost dovedită prin probe pertinente, concludente și utile, administrate în conformitate cu legea procesuală penală și fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. Astfel, organul de urmărire penală nu a prezentat probe care confirmă vinovăția inculpaților, încălcând drepturile lor la o cercetare multilaterală și sub toate aspectele cauzei.

Decizia instanței de apel din 05 februarie 2015 a fost atacată cu recurs ordinar de către procuror, care a solicitat casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată, invocând că: - instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu probatoriul prezentat de către acuzare în sprijinul învinuirii formulate, aceasta urmează să dezvăluie concluzia, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe, fapt ce în speță nu a avut loc, dându-se o apreciere eronată a probelor și circumstanțelor cauzei. S-a stabilit că Mînzat Iurie nu a intrat, nu a tranzitat și nu a stat ilegal pe teritoriul Poloniei, precum și viza de intrare pe teritoriul acestei țări nu a fost declarată ca fiind ilegală. Instanța greșit a apreciat scopul obținerii unui folos financiar în urma organizării intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul statului, deoarece pentru consumarea infracțiunii prevăzute de art. 3621 Cod penal, este de ajuns ca infractorul doar să urmărească scopul obținerii unor foloase financiare directe.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 08 septembrie 2015, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2015 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015, a fost admis apelul avocatului Mocanu Serghei declarat în numele inculpaților Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria și Jitariuc Daniela, casată parțial sentința contestată și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria și Jitariuc Daniela au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar în temeiul art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, inculpații au fost liberați de răspundere penală și încetat procesul penal, din motivul expirării termenului de prescripție.

Pentru a decide astfel, instanța de apel rejudecând cauza a conchis că prima 5 instanță a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor pe dosar, a apreciat probele cauzei din punct de vedere a utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia de vinovăție a lui Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria și Jitariuc Daniela în săvârșirea infracțiunii incriminate. Totodată, instanța a statuat, că în cauză a intervenit termenul de prescripție prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, deoarece, infracțiunea a fost săvârșită la 07 decembrie 2009, adică din ziua săvârșirii infracțiunii și pînă la ziua pronunțării deciziei au expirat mai mult de 5 ani. Potrivit art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, inculpații urmează a fi liberați de răspundere penală, deoarece din ziua săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal, clasificată conform art. 16 Cod penal, ca fiind mai puțin gravă, au expirat 5 ani. Conform art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei se constată temeiul prevăzut în art. 275 pct. 4), 285 alin. (1) Cod de procedură penală - a intervenit termenul de prescripție, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Astfel, instanța de apel, a adoptat soluția prevăzută la art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, încetarea procesului penal din motivul că există circumstanța care exclude tragerea la răspundere penală – prescripția tragerii la răspundere penală.

Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015, a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpații Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria și Jitariuc Daniela, care indicând temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, au solicitat, casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, invocând în motivare că: - Ivanschi Vladimir urmează a fi achitat din lipsa în acțiunile lui a elementelor constitutive ale infracțiunii, iar Țărnă Maria și Jitariuc Daniela deoarece nu s-a constatat faptul infracțiunii incriminate; - învinuirea adusă este bazată doar pe depozițiile martorului Mînzat Iurie și acțiunile procesuale întocmite cu participarea lui. Martorul nominalizat a declarat că a avut viza Schengen deschisă care era valabilă în perioada noiembrie – decembrie 2009. Anterior a mai fost implicat în cauze penale similare; - este evident și incontestabil că poliția cu agentul său a provocat comiterea a unor presupuse acțiuni ilegale din partea lui Ivanschi Vladimir; - instanțele judecătorești nu au ținut cont de prevederile art. 30 alin. (6) al Legii privind activitatea specială de investigații nr. 59 din 29.03.2012, potrivit căreia, investigatorului sub acoperire i se interzice să provoace comiterea de infracțiuni; 6 - acțiunile lor greșit au fost calificate în baza art. 3621 alin. (2) lit.c) Cod penal, iar probele administrate nu demonstrează faptul că inculpații în perioada de timp a lunilor noiembrie - decembrie 2009, au urmărit scopul obținerii unui folos financiar, sau au întreprins acțiuni privind organizarea migrației ilegale a lui Mînzat Iurie; - instanțele urmau să respingă declarațiile martorului Mînzat Iurie apreciindu- le ca neveridice, deoarece s-a stabilit că ultimul nu a intrat, tranzitat și nici nu a stat ilegal pe teritoriul Poloniei, viza de intrare pe teritoriul acestei țări nu a fost declarată ca fiind ilegală; - instanțele la baza hotărârilor adoptate au pus probe care nu dovedesc vinovăția lor, dimpotrivă confirmă lipsa în acțiunile lor a elementelor constitutive ale infracțiunii imputate; - la efectuarea urmăririi penale inculpații au fost puși sub învinuire în lipsa unui apărător împuternicit, fapt constatat prin decizia instanței de apel din 26.06.2013; - potrivit art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală, urmează a fi declarate nule toate acțiunile de urmărire penală efectuate cu participarea avocatului neîmputernicit; - instanța de apel nu s-a pronunțat în privința motivelor date, deși acestea au fost invocate în cererea de apel; - instanța nu le-a acordat posibilitatea de a fi apărați de avocatul ales Mocanu Serghei, acordându-le avocați din oficiu, deși nu erau de acord, examinând cauza din prima ședință. Instanța nu le-a acordat posibilitatea de a depune explicații asupra motivelor cererii de apel, limitându-se la întrebarea dacă susțin cererea de apel. Cele nominalizate, pot fi confirmate prin înregistrarea audio a ședinței de judecată. - în dispozitivul deciziei, precum și în cuprinsul acesteia instanța a indicat pe oricare Ivaschi Vladimir și Țarînă Maria însă astfel de persoane în speță nu există; - prin ignorarea erorilor nominalizate, a avut loc nerespectarea jurisprudenței CEDO și încălcarea prevederilor art. 24 Cod de procedură penală, care egalează cu încălcarea dreptului inculpaților la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19 iulie 2016, a fost admis recursul ordinar declarat, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2015 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a menționat că inculpații Ivanschi Vladimir, Jitariuc Daniela și Țărnă Maria în instanța de apel au fost lipsiți de o apărare concretă și efectivă, iar la judecarea apelului declarat, procesul penal n- a fost echitabil în sensul art.6 § (1), § (3) lit. c) din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016, a fost admis apelul declarat de avocatul Mocanu Serghei în numele 7 inculpaților, casată parțial sentința Judecătoriei Centru din 06 noiembrie 2014, din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care: Pedeapsa aplicată inculpatei Țărnă Maria recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2), lit. c) Cod penal, potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, drept recompensă pentru încălcarea drepturilor în cadrul instrumentării cauzei penale, i s-a redus pedeapsa până la 480 u.c., ce constituie 9600 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități ce țin de perfectarea documentelor în domeniul turismului pe un termen de 1 (unu) an. Procesul penal de învinuire a lui Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria și Jitariuc Daniela în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2), lit. c) Cod Penal, a fost încetat și aceștia au fost liberați de răspundere penală în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. În rest, sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2014 a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel rejudecând cauza a reținut că, prima instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria, Jitariuc Daniela încadrarea juridică corespunzătoare, în baza art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal. La fel, instanța de apel a indicat că deși inculpații Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria, Jitariuc Daniela vina pe învinuirea adusă nu au recunoscut-o, faptul comiterii acțiunilor infracționale imputate este dovedită prin următoarele mijloace de probă: - declarațiile martorului Mînzat Iurie din prima instanță; - procesul - verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 17 decembrie 2009, din care rezultă că martorul Mînzat Iurie a recunoscut-o sub nr. 2 pe Țărnă Maria, cu care s-a întâlnit, explicându-i condițiile de plecare în Italia (f.d. 52, vol. I); - procesul - verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 17 decembrie 2009, din care rezultă că martorul Mînzat Iurie 1-a recunoscut sub nr. 3 pe Ivanschi Vladimir, cu care a discutat despre depunerea actelor la ambasadă și plecarea la muncă în Italia (f.d. 54, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 17 decembrie 2009, din care rezultă că martorul Mînzat Iurie a recunoscut-o sub nr. 4 pe Jitariuc Daniela, cu care s-a întâlnit și a discutat despre plecarea în Italia (f.d. 56, vol. I); 8 - ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 17 decembrie 2009, din care urmează că de la Jitariuc Daniela au fost ridicate pașaportul RM și contractul individual de muncă în Polonia a lui Mînzat Iurie (f.d. 72-73, vol. I); - procesul - verbal din 15 ianuarie 2010 de examinare a pașaportului R. Moldova de tip extern, seria XXXX, eliberat la XXXX pe numele lui Mînzat Iurie și blancheta contractului de muncă din 13.11.2009 pe o filă pe numele lui Mînzat Iurie (f.d. 75-76, vol. I); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 15 ianuarie 2010, prin care a fost recunoscut ca corp delict pașaportul de tip extern, seria XXXX pe numele lui Mînzat Iurie și blancheta contractului de muncă din 13.11.2009 pe o filă (f.d. 77, vol. I); - procesul-verbal din 15 februarie 2010, de examinare a descifrărilor apelurilor telefonice în perioada 08.12.2009-14.12.2009, 07.12.2009-15.12.2009 în privința numărului de telefon mobil 079719544, utilizat de Jitariuc Daniela și numărului de telefon mobil 078112667, utilizat de Ivanschi Vladimir (f.d. 92-93, vol. I); - procesul-verbal din 15 februarie 2010 de examinare a descifrărilor apelurilor telefonice în perioada 05.11.2009-07.11.2009, 02.11.2009-04.12.2009 în privința numărului de telefon mobil 079719544, utilizat de Jitariuc Daniela și numărului de telefon mobil 079522175, utilizat de Ivanschi Vladimir (f.d. 94-95, vol. 1); - procesul-verbal din 15 februarie 2010, de examinare a descifrărilor apelurilor telefonice în perioada 15.11.2009-16.11.2009 în privința numărului de telefon mobil 079522175, utilizat de Ivanschi Vladimir și numărului de telefon mobil 068159209 utilizat de Mînzat Iurie (f.d. 97-98, vol. I); - procesul-verbal din 15 februarie 2010, de examinare a descifrărilor apelurilor telefonice în perioada 17.12.2009-15.12.2009, 07.12.2009-17.12.2009 în privința numărului de telefon mobil 078112667, utilizat de Ivanschi Vladimir și numărului de telefon mobil 068159209, utilizat de Mînzat Iurie (f.d. 99-100 vol. I); - ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 15 februarie 2010, prin care a fost recunoscut ca corp delict un CD cu descifrările convorbirilor telefonice abonaților companiei „Moldcell” (f.d. 105, vol. I); - răspunsul Biroului Național Central Interpol nr. 33/1943 din 02.03.2010 din care urmează că directorul companiei „ABDANK” Totchitskaia Anna a comunicat că în urma discuției cu numita Țărnă Maria, a.n. 03.04.1984, care a fost unica persoană de contact din Republica Moldova, dorește să deschidă o agenție de angajare în câmpul muncii peste hotarele RM, expediindu-i la sfârșitul anului 2009 în adresa numitei Țărnă Maria o mostră de angajare în câmpul muncii, în care erau indicate datele complete ale companiei (f.d. 118, vol. I); - procesul-verbal din 05 martie 2010 de examinare a mesajului BNC Interpol (f.d. 119-120, vol. I); 9 - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 05 martie 2010, prin care a fost recunoscut ca corp delict mesajul BNC Interpol; (f.d. 121, vol. I); - ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 02 iulie 2011, din care urmează că de la Mînzat Iurie a fost ridicat suportul electronic de tip CD-R „hp” cu discuția între ultimul și Ivanschi Vladimir (f.d. 132-134, vol. I); - procesul-verbal din 02 iulie 2011 de examinare a suportului electronic de tip CD-R ,,hp” cu discuția între Mînzat Iurie și Ivanschi Vladimir (f.d. 135-137, vol. I); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 02 iulie 2011, prin care a fost recunoscut ca corp delict suportul electronic de tip CD-R ,,hp” cu discuția între Mînzat Iurie și Ivanschi Vladimir (f.d. 138, vol. I). Totodată, instanța de apel a indicat că sunt pertinente și concludente declarațiile martorului Mînzat Iurie care a relatat că, Ivanschi Vladimir și Țărnă Maria i-au explicat ce documente urmează să prezinte pentru obținerea vizei Poloneze, cazier juridic, pașaport, diploma de studii, cu achitarea unui avans în mărime de 100 Euro, înțelegându-se că după ce va pregăti toate documentele necesare să-i contacteze. După obținerea tuturor documentelor, el s-a întâlnit cu Ivanschi Vladimir pentru a-i transmite toate documentele, inclusiv pașaportul și banii în sumă de 100 Euro, la care Ivanschi Vladimir i-a comunicat că atunci când actele vor fi gata o să-l telefoneze. La fel, martorul Mînzat Iurie a indicat că, s-a întâlnit cu Ivanschi Vladimir care era împreună cu Jitariuc Daniela și Țărnă Maria, care i-au transmis niște foi pentru a le studia. Inculpata Jitariuc Daniela l-a informat că la ambasadă să nu spună că pleacă în Italia la muncă, ci în Polonia să lucreze la fabrica de sticle. Veridicitatea declarațiilor martorului Mînzat Iurie care a relatat despre implicarea inculpaților Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria, Jitariuc Daniela în organizarea migrației ilegale se confirmă prin procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 17.12.2009, din care rezultă că Mînzat Iurie a recunoscut-o pe Țărnă Maria, care i-a explicat condițiile de plecare în Italia, pe Ivanschi Vladimir cu care a discutat despre depunerea actelor la ambasadă și plecarea la muncă în Italia, precum și pe Jitariuc Daniela cu care s-a întâlnit și a discutat despre plecarea în Italia. În același context, instanța de apel a specificat că de la inculpata Jitariuc Daniela au fost ridicate pașaportul RM și contractul individual de muncă în Polonia a lui Mînzat Iurie, ceea ce direct confirmă implicarea inculpatei Jitariuc Daniela în organizarea migrației ilegale a lui Mînzat Iurie în Italia, prin obținerea vizei „Schengen” la Ambasada Poloniei, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu angajatorii din Polonia, or, inculpata Jitariuc Daniela nu a explicat și nu a adus careva argumente plauzibile din care motiv la aceasta a fost depistat și ulterior ridicat pașaportul RM și contractul individual de muncă în Polonia a lui Mînzat Iurie. 10 Declarațiile martorului Mînzat Iurie cu referire la implicarea inculpatei Țărnă Maria în comiterea faptei infracționale imputate se confirmă inclusiv și prin răspunsul Biroului Național Central Interpol nr. 33/1943 din 02.03.2010, din care rezultă că directorul companiei „ABDANK” Totchiskaia Anna a comunicat că, în urma discuției cu numita Țărnă Maria, care a fost unica persoană de contact din Republica Moldova care dorește să deschidă o agenție de angajare în câmpul muncii peste hotarele RM, expediindu-i și la sfârșitul anului 2009 în adresa numitei Țărnă Maria o mostră de angajare în câmpul muncii, în care erau indicate datele complete ale companiei. La fel, instanța de apel a notat că vinovăția inculpaților în comiterea faptei infracționale imputate se confirmă inclusiv și prin procesele-verbale de examinare a descifrărilor apelurilor telefonice dintre numerele de telefon ale lui Jitariuc Daniela și Ivanschi Vladimir, precum și dintre numerele de telefon ale lui Ivanschi Vladimir și Mînzat Iurie. Instanța de apel a respins declarațiile inculpaților Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria, Jitariuc Daniela care nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, menționând că declarațiile acestora urmăresc scopul de a evita răspunderea penală și se combat în totalitate de probele administrate de către acuzatorul de stat, care confirmă că inculpații au întreprins acțiuni privind organizarea intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul țărilor membre a spațiului Schengen, în special a Italiei, prin obținerea în baza unor declarații false a vizei „Schengen” de muncă de tip „D”, de intrare și ședere pe teritoriul Poloniei drept țară de tranzit. Totodată, instanța de apel a notat că infracțiunea prevăzută la art. 3621 Cod penal, se consideră consumată din momentul organizării intrării, șederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieșirii de pe acest teritoriu a persoanei, care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat. Pentru consumarea infracțiunii în cauză nu contează dacă s-a reușit sau nu intrarea, șederea, tranzitarea ilegală a teritoriului statului sau ieșirea de pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat. O asemenea circumstanță poate fi luată în considerare, eventual, la individualizarea pedepsei. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării, precum că Mînzat Iurie nu a intrat, nu a tranzitat și nici nu a stat ilegal pe teritoriul Poloniei, viza de intrare pe teritoriul acestei țări nu a fost declarată ca fiind ilegală, or, în speță pentru consumarea infracțiunii nu este necesară constatarea intrării, șederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau ieșirea de pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, iar din probele administrate la cauza penală instanța de apel a constatat că, inculpații Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria, Jitariuc Daniela au întreprins măsuri reale privind organizarea intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul țărilor membre a 11 spațiului Schengen, în special a Italiei, prin obținerea în baza unor declarații false a vizei „Schengen” de muncă de tip „D” de intrare și ședere pe teritoriul Poloniei drept țară de tranzit a martorului Mînzat Iurie. În continuare, instanța de apel a apreciat critic și argumentele apărării referitor la faptul că, poliția prin agentul său a provocat comiterea unor presupuse acțiuni ilegale din partea lui Ivanschi Vladimir, deoarece acuzatorul de stat a demonstrat intenția directă a inculpatului de a organiza migrația ilegală a martorului Mînzat Iurie, or, la materialele cauzei nu au fost administrate careva probe care să ateste faptul că, organul de urmărire penală nu s-a limitat la a cerceta în mod pasiv activitatea infracțională, ci ar fi exercitat o asemenea influență asupra inculpatului, încât să determine săvârșirea unei fapte penale care fără această intervenție nu ar fi fost săvârșită, cu scopul de a constata o infracțiune, respectiv de a obține probe și de a declanșa urmărirea penală. În acest context, instanța de apel a indicat că, martorul Mînzat Iurie a declarat că un prieten al său din Italia pe nume Palamarciuc Eugeniu i-a dat numărul de telefon a lui Ivanschi Vladimir pe care l-a contactat, la care ultimul l-a întrebat de unde cunoaște numărul de telefon, la ce i-a răspuns că i l-a dat o persoană din Italia. Astfel, instanța de apel a reținut atât din declarațiile martorului Mînzat Iurie, cât și din declarațiile inculpatului Ivanschi Vladimir că ultimul nu a fost determinat să săvârșească fapte infracționale de către organele de drept, prin intermediul martorului Mînzat Iurie. Instanța de apel a mai specificat că un semn obligatoriu al laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art. 3621 Cod penal, este scopul infracțiunii: scopul obținerii, direct sau indirect, a unui folos financiar sau material. Se are în vedere că, făptuitorul urmărește ca, în schimbul organizării migrației ilegale, să obțină de la victima infracțiunii sau de la altă persoană o remunerare sub formă de bani, alte bunuri, alte foloase sau avantaje patrimoniale. Astfel, instanța de apel a reținut din declarațiile martorului Mînzat Iurie că acesta i-a dat lui Ivanschi Vladimir împreună cu actele și suma de 100 Euro, fapt care nu a fost negat de inculpatul Ivanschi Vladimir (în cadrul, ședinței de judecată în instanța de apel a confirmat că a primit de la Mînzat Iurie suma de 100 Euro - 60 Euro taxa consulară și 40 Euro asigurarea), iar acest fapt denotă că inculpatul Ivanschi Vladimir a obținut un folos financiar în schimbul organizării migrației ilegale, or, dânsul nu era persoana abilitată de a primi careva sume bănești, deoarece martorul Mînzat Iurie ca solicitant al vizei la Ambasada Poloniei urma să achite taxele consulare în cadrul Ambasadei personal și nu putea achita aceste taxe consulare prin intermediul unei alte persoane, în speță lui Ivanschi Vladimir. De asemenea, instanța de apel a notat că inculpatul Ivanschi Vladimir a indicat că dînsul l-a ajutat pe Mînzat Iurie în vederea plecării lui peste hotarele țării, ca urmare a faptului că a fost rugat de către mătușa lui Mînzat Iurie, însă instanța de 12 apel a constatat că, inculpatul Ivanschi Vladimir nu era persoana abilitată de a presta asemenea servicii, dânsul cunoștea cu certitudine că nu are împuterniciri în acest sens, iar cu toate acestea, ultimul împreună cu Țărnă Maria și Jitariuc Daniela au comis organizarea migrației ilegale a lui Mînzat Iurie. Totodată, în ce privește argumentele apărării, precum că actele procesule sunt lovite de nulitate din motivul că în cadrul urmăririi penale la etapa înaintării învinuirii Jitariuc Daniela și Ivanschi Vladimir, la etapa de a face cunoștință cu materialele dosarului și audierii în calitate de învinuiți s-au admis încălcarea dreptului la apărare în privința ultimilor, acțiunile date fiind efectuate în lipsa avocatului, instanța de apel le-a respins ca neîntemeiate, deoarece se combat prin ordonanța de punere sub învinuire a lui Ivanschii Vladimir din 26.09.2011, prin procesul-verbal de audiere a învinuitului Ivanschi Vladimir din 28.09.2011, prin ordonanța de punere sub învinuire a lui Jitariuc Daniela din 26.09.2011, prin procesul-verbal de audiere a învinuitei Jitariuc Daniela din 28.09.2011 (f.d. 164-177, vol. I), din care rezultă că dreptul de apărare a fost asigurat de către avocatul Suveică Tudor, care a fost împuternicit prin mandatul nr. 21 din 21.12.2009 să reprezinte drepturile și interesele lui Jitariuc Daniela și Ivanschi Vladimir (f.d. 68, vol. I). La fel, instanța de apel a atestat cu privire la argumentele apărării referitor la faptul că la faza urmăririi penale, la etapa înaintării învinuirii lui Țărnă Maria avocatul Suveică Tudor nu dispunea de împuterniciri, având dreptul de a acorda asistență juridică ultimei doar la etapa recunoașterii în calitate de bănuit, că această circumstanță nu poate servi temei pentru declararea actelor procesuale nule, însă, în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, acest fapt urmează a fi luat în considerate la reducerea pedepsei inculpatei, drept recompensă pentru aceste încălcări. Ulterior, instanța de apel ținând cont de faptul că, inculpații Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria și Jitariuc Daniela au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 3621 alin. (2), lit. c) Cod penal, în perioada de timp a lunilor noiembrie-decembrie 2009, iar de la ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de 5 ani, în conformitate cu art. 60 alin. (1), lit. b) Cod penal, a punctat că a expirat termenul de tragere la răspundere penală, din care motive, a încetat procesul penal în privința inculpaților Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria și Jitariuc Daniela, cu liberarea de răspundere penală în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016 este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Mocanu Serghei în numele inculpaților Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria, Jitariuc Daniela, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel și a sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2014, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care care 13 Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria, Jitariuc Daniela să fie achitați de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu privire la Ivanschi Vladimir din motiv că în acțiunile lui lipsesc elementele infracțiunii imputate, iar cu referire la Țărnă Maria și Jitariuc Daniela, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În motivarea recursului, recurentul a invocat că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor indicate în cererea de apel, dar s-a limitat la transcrierea acestora din rechizitoriu, fără a se expune asupra fiecărei probe în parte; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - instanțele de judecată neîntemeiat au ajuns la concluzia vinovăției recurenților, neîntemeiat și neligitim nu au emis o sentință de achitare, încălcând și ignorând într-o atare situație art. 1 alin. (2) Cod de procedură penală; - la baza sentinței adoptate instanțele au pus probe care nu dovedesc vinovăția lui Ivanschi Vladimir, ci dimpotrivă confirmă lipsa în acțiunile lui a elementelor constitutive a componenței de infracțiune prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal; - învinuirea adusă recurenților, se bazează exclusiv numai pe depozițiile martorului Mînzat Iurie și acțiunile procesuale întocmite cu participarea lui; - este evident și incontestabil faptul că poliția prin agentul său a provocat comiterea a unor presupuse acțiuni ilegale din partea lui Ivanschi Vladimir; - instanțele de judecată nu au ținut cont de prevederile alin. (6) art. 30 al Legii privind activitatea specială de investigații, nr. 59 din 29.03.2012, potrivit cărora, investigatorului sub acoperire i se interzice să provoace comiterea de infracțiuni; - reieșind din jurisprudența CtEDO, se va reține o provocare ori de câte ori organele de urmărire penală nu se limitează la a cerceta în mod pasiv activitatea infracțională, ci exercită o asemenea influență asupra persoanei vizate, încât să determine săvârșirea infracțiunii, care fără această intervenție nu ar fi fost savârșită, cu scopul de a constata infracțiunea, respectiv de a obține probe și de a declanșa urmărirea penală (hot. Teixeira de Castro contra Portugaliei, 9 iunie 1998, §§38, 39). Investigarea activității infracționale nu este realizată într-o manieră pasivă, dacă: acuzatul s-a angajat în comiterea actelor de corupere la inițiativa agenților statului sau, după caz, a persoanelor private care acționează sub supravegherea agenților statului, fiind ținta unor solicitări asidui din partea acestora; nu există nici o dovadă că acuzatul a mai comis alte infracțiuni, în special infracțiuni legate de corupție (hot. Ramanauskas contra Lituaniei, 5 februarie 2008, §67); - instanțele de judecată nu au analizat cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și au dat o apreciere greșită situației de fapt și de drept a acțiunilor; 14 - acțiunile au fost calificate greșit de către prima instanță și de apel în baza art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal, după semnele calificative: organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii direct a unui folos financiar a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului statului a persoanei sau ieșirii de pe acest teritoriu a persoanei, care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșite de două și mai multe persoane; - instanțele de judecată urmau a respinge declarațiile martorului Mînzat Iurie apreciindu-le ca neveridice precum că Ivanschi Vladimir împreună cu Țărnă Maria și Jitariuc Daniela 1-au ajutat să-și perfecteze actele de plecare la muncă în Italia, preventiv înțelegându-se cu ei că dacă va obține viza va achita suma în mărime de 2 mii euro, deci nu au fost aduse careva probe pertinente ce ar dovedi faptul că recurenții au participat la organizarea migrației ilegale a lui Mînzat Iurie; - prezintă dubii afirmațiile lui Mînzat Iurie, că el urma să achite inculpaților suma de 2 000 euro după sosirea sa în Italia. La fel, s-a stabilit cu certitudine că Mînzat Iurie nu a intrat, nu a tranzitat și nici nu a stat ilegal pe teritoriul Poloniei, viza de intrare pe teritoriul acestei țări nu a fost declarată ca fiind ilegală de autoritățiile Poloniei; - analizând în ansamblu totalitatea de probe cercetate și verificate în modul stabilit, vina acestora nu a fost dovedită, or careva probe directe ce ar demonstra vinovăția nu au fost prezentate, învinuirea fiind bazată exclusiv pe presupuneri, care nu au o susținere bazată pe probe, faptele constatate nu întrunesc elementele infracțiunii pentru care inculpații au fost puși sub acuzare; - la efectuarea urmăririi penale, Țărnă Maria a fost pusă sub învinuire în lipsa unui apărător împuternicit. La fel, Ivanschi Vladimir și Jitariuc Daniela au fost lipsiți de asistența unui avocat împuternicit la faza de aducere la cunoștință a acțiunilor de urmărire penală. Faptele expuse, fiind constatate prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2013 (irevocabilă); - ținând cont de cele expuse și de prevederile art. 26 din Constituție, art. 6 CEDO, art. 17 alin. (3) 66 alin. (2) pct. 5), 332 Cod de procedură penală, coraborate cu prevederile art. 251 alin (1) Cod de procedură penală, care indica imperativ că încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesual penale, ce nu poate fi înlaturată decât prin anularea acestui act urmează a fi declarate de instanța de judecată ca fiind nule toate acțiunile de urmărire penală efectuate cu participarea avocatului neîmputernicit; - instanța de apel, nu s-a expus în privința motivelor expuse supra, deși acestea au fost invocate în cererea de apel; - instanța de apel nu a acordat posibilitatea apărătorului de a depune explicații argumentate asupra motivelor cererii de apel, astfel președintele ședinței prin replica 15 sa i-a ordonat să încheie discursul deoarece prea mult timp se examinează cauza și mai așteaptă și alți participanți; - instanța de apel nu a cercetat în ședință careva probe la care face referire în decizia pronunțată; - instanța de apel a încălcat drepturile recurenților la o cercetare multilaterală și sub toate aspectele a cauzei, ceea ce nu poate fi admis în nici o formă.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat deoarece din textul recursului declarat se evidențiază, că recurentul își motivează această contestație prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a întregului sistem de probe nu se conțin în temeiurile prevăzute de art.427 alin. (l) Cod penal. În atare circumstanțe, indică că această contestație nu conține argumentele ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în această cauză penală - cerințe obligatorii, și care fiind stipulate în dispoziția art.430 pct. 5) Cod de procedură penală, ceia ce echivalează cu nemotivarea recursului în sensul art.427 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, consideră că instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art.100-101 Cod de procedură penală, a dat apreciere întregului sistem de probe și just a ajuns la soluția adoptată în cauză.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, ținând seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. 16 La caz, Colegiul penal menționează că recurentul, drept temeiuri pentru declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală ce stipulează că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii”. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Cu referire la motivele invocate de recurent prin care acesta își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele ierarhic inferioare, menționând precum că „instanțele de judecată nu au analizat cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și au dat o apreciere greșită situației de fapt și de drept a acțiunilor, acestea urmau a respinge declarațiile martorului Mînzat Iurie apreciindu-le ca neveridice”, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că acestea nu cad sub incidența temeiurilor de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu poate da o nouă apreciere probelor administrate în speță, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei. Ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței” Colegiul penal constată că acesta este declarativ și nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelul declarat, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, soluția instanței nefiind afectată de o eroare gravă de fapt, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul deciziei. 17 În continuare, în privința alegațiilor recurentului, precum că la baza soluției instanțelor ierarhic inferioare nu au fost aduse suficiente probe care ar dovedi vinovăția inculpaților Ivanschi Vladimir, Jitariuc Daniela și Țărnă Maria, învinuirea adusă acestora fiind bazată doar pe declarațiile martorului Mînzat Iurie, Colegiul penal atestă că sunt neîntemeiate, or după cum rezultă din partea descriptivă a sentinței (f.d. 168-170, vol. II) și a deciziei instanței de apel (f.d. 126-128, vol. II), ambele instanțe de judecată, corect și-au întemeiat soluția pe un cumul de probe suficient, care fiind apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și utilității, prin coroborare au demonstrat pe deplin vinovăția inculpaților Ivanschi Vladimir, Jitariuc Daniela și Țărnă Maria, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal. Totodată, Colegiul penal punctează că martorul Mînzat Iurie (f.d. 113, vol. II), înainte de începerea audierii acestuia în ședința de judecată a primei instanțe, a depus jurământ și a fost preîntîmpinat de răspunderea ce o poartă în conformitate cu leglislația penală, în baza art. 312 - 313 Cod penal, pentru depunerea de declarații mincinoase sau refuzul de a face declarații, fiind respectată astfel procedura de audiere martorului, prevăzută la art. 370 Cod de procedură penală. În aceste condiții, ambele instanțe ierarhic inferioare corect au constatat veridicitatea acestor declarații, din moment ce acestea au fost confirmate, fiind în coroborare cu celelalte probe administrate la cauza penală, descrise amănunțit în hotărârile atacate, iar instanța de recurs ordinar nu identifică careva temeiuri de a pune la îndoială aceste constatări a instanțelor ierarhic inferioare. La fel, la argumentele recurentului prin care acesta invocă că infracțiunea în speță a fost săvârșită în urma provocării din partea agentului poliției, Colegiul penal indică că instanța de apel în decizia sa (f.d. 191, vol. III) s-a expus argumentat asupra acestui motiv, indicând corect că săvârșirea infracțiunii nu a fost determinată de influența organelor de drept, prin intermediul martorului Mînzat Iurie, fapt ce rezultă atât din declarațiile martorului Mînzat Iurie, cât și a inculpatului Ivanschi Vladimir, iar instanța de recurs ordinar analizând materialele cauzei nu a depistat prezența elementelor unei provocări, fapt ce denotă inadmisibilitatea acestor critici ale recurentului. Totodată, în privința motivelor invocate de recurent, precum că la efectuarea urmăririi penale, Țărnă Maria a fost pusă sub învinuire în lipsa unui apărător împuternicit, iar Ivanschi Vladimir și Jitariuc Daniela au fost lipsiți de asistența unui avocat împuternicit la faza de aducere la cunoștință a acțiunilor de urmărire penală, iar actele și acțiunile de la urmărirea penală efectuate în lipsa unui apărător împuternicit urmau a fi declarate nule, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, or instanța de apel s-a expus și asupra acestor circumstanțe în decizia sa (f.d. 132, vol. III), motive care instanța de recurs ordinar le însușește ca corecte. Se mai invocă 18 că la efectuarea acțiunilor procesuale descrise a pariticipat avocatul Suveică Tudor, care nu a fost înlăturat de către inculpați. La fel, Colegiul penal atestă că instanța de apel întemeiat a respins și argumentele recurentului că Ivanschi Vladimir și Jitariuc Daniela au fost lipsiți de asistența unui avocat împuternicit la faza de aducere la cunoștință a acțiunilor de urmărire penală, deoarece aceste sunt combătute prin faptul că la această etapă procesuală, avocatul Suveică Tudor a acționat în baza mandatului nr. 21 din 21.12.2009 (f.d. 68, vol. I), fiind împuternicit de a apăra interesele în cauza penală, atât a lui Jitariuc Daniela, cât și a lui Ivanschi Vladimir, acesta nefiind înlăturat de către participanții la proces, care la acea etapă au acceptat serviciile de asistență juridică din partea acestui avocat, iar temeiuri de a interveni în decizia instanței de apel în acest aspect nu se identifică de instanța de recurs ordinar. Ce ține de criticile recurentului, precum că instanța de apel nu a cercetat în ședință probele la care face referire în decizie, Colegiul penal punctează că este declarativ și contravine materialelor cauzei, iar probele descrise în decizia instanței de apel, au fost verificate de instanța de apel în ședința de judecată din 02 noiembrie 2016 (f.d. 116-118, vol. III), în corespundere cu cerințele art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul- verbal. Cu referire la motivul invocat de recurent, precum că instanța de apel nu a acordat posibilitatea apărătorului de a depune explicații argumentate asupra motivelor din cererea de apel, fiind întrerupt de președintele ședinței, Colegiul penal conchide că sunt irelevante, or instanța de apel în decizia sa a luat în considerare argumentele invocate în ședința de judecată, descrise și în procesul verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 118, vol. III), precum cele invocate în cererea de apel, asupra cărora s-a expus argumentat, fără a omite în acest sens încălcări ce ar fi afectat legalitatea hotărârii atacate. La fel, se reține că art. 378 alin. (2) Cod de procedură penal, specifică că instanța nu poate limita durata dezbaterilor la un anumit timp, însă președintele ședinței de judecată are dreptul să întrerupă cuvântările participanților la dezbateri dacă aceștia, în susținerile lor, depășesc limitele cauzei ce se judecă. Prin urmare, președintele ședinței din instanța de apel, a acționat în limita prevederilor legale menționate, fără a încălca drepturile procesuale ale participanților la proces. Cât privește argumentele recurentului precum că în acțiunile inculpaților Ivanschi Vladimir, Jitariuc Daniela și Țărnă Maria lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal, ce cad sub incidența temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal statuează că sunt inadmisibile, reprezintând opinia subiectivă a recurentului, deoarece atât prima instanță în sentință și instanța de apel în decizia sa corect au constatat că în acțiunile inculpaților Ivanschi Vladimir, Jitariuc Daniela și Țărnă 19 Maria sunt prezente toate elementele infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal. Astfel, Colegiul penal reține că instanța de apel în decizia sa (f.d. 130-132, vol. III), s-a expus detaliat asupra acestor aspecte invocate și în prezentul recurs, iar instanța de recurs ordinar în virtutea corectitudinii argumentelor instanței de apel, pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Totodată, ce ține de criticile prin care recurentul mai invocă faptul că s-a stabilit cu ceritudine că Mînzat Iurie nu a intrat, nu a tranzitat și nici nu a stat ilegal pe teritoriul Poloniei, iar viza de intrare pe teritoriul acestei țări nu a fost declarată ca fiind ilegală, Colegiul penal conchide asupra netemeiniciei acestora și menționează că infracțiunea prevăzută de art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal, este o infracțiune formală și pentru consumarea infracțiunii în cauză nu contează dacă s-a reușit sau nu intrarea, șederea, tranzitarea ilegală a teritoriului statului sau ieșirea pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, acest fapt fiind aplicabil și circumstanțelor stabilite în prezenta speță. Mai mult, Colegiul penal punctează că instanțele ierarhic inferioare au stabilit cu certitudine că prin acțiunile celor trei inculpați, s-au întreprins măsuri reale privind organizarea intrării, tranzitării și șederii ilegale a lui Mînzat Iurie în alt stat, prin obținerea în baza declarațiilor false a vizei „Schengen” de muncă de tip „D”, de intrare și ședere pe teritoriul Poloniei, deși destinația finală a fost Italia, iar temeiuri de a pune la îndoială aceste constatări nu se identifică de instanța de recurs ordinar, or probele verificate de instanțele ierarhic inferioare au probat prezența tuturor elementelor infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal în acțiunile inculpaților. La fel, în privința motivului recurentului, prin care acesta invocă că acțiunile inculpaților au fost calificate greșit de instanțe în baza art. 3621 alin. (2) lit. c) Cod penal, Colegiul penal face referire la argumentele expuse anterior și menționează că acest motiv este inadmisibil, deoarece el contravine doctrinei dreptului penal și instanțele ierarhic inferioare au încadrat juridic corect acțiunile inculpaților în baza acestui articol din legea penală, întemeindu-și corect soluția pe cumulul de probe descris în sentință și în decizia instanței de apel, iar dezacordul recurentului cu această concluzie nu este justificat și contravine cumulului de probe examinat, și verificat. 20

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate în recurs care ar fi afectat hotărârile atacate, deoarece soluțiile adoptate de către instanțele ierarhic inferioare sunt legale și întemeiate, iar recursul declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Mocanu Serghei în numele inculpaților Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria, Jitariuc Daniela, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016, în cauza penală privindu-i pe Ivanschi Vladimir XXXXX, Țărnă Maria XXXX, Jitariuc Daniela XXXX ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 mai 2017. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Toma Nadejda 21