1ra-640/2016 — Art. 42 alin. 5, 46, 187 alin. 3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 12 martie 2015: Bufteac Ivan Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 46, 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, iar cu aplicarea prevederilor art. 82 Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. Chitorog Vladimir Tudor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 46, 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, iar cu aplicarea prevederilor art. 82 Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani. În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, la pedeapsa stabilită s-a cumulat parțial pedeapsa stabilită în baza sentinței Judecătoriei Strășeni din 20.06.2013, stabilindu-i-se o pedeapsă definitivă de 16 (șaisprezece) ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. Munteanu Constantin Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 46, 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. Butezatu Mariana Tahir a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 46, 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpații Chitorog Vladimir, Bufteac Ivan, Munteanu Constantin și Butezatu Mariana, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane au constituit un grup criminal organizat pentru a comite o infracțiune de tîlhărie. Astfel, la 01.02.2013, în scopul realizării intenției sale criminale, la data indicată, între orele 21:00-23.55 min., Chitorog Vladimir, în urma unei înțelegeri prealabile și împreună cu cet. Bufteac Ivan Victor, Butezatu Mariana Tahir și Munteanu Constantin Ion, repartizînd rolurile între ei și avînd un plan bine structurat, în cadrul căruia Butezatu Mariana, concubina lui Chitorog Vladimir, în vederea atingerii rezultatului scontat, trebuia să-1 însoțească pe cet. României, Tigora Cristian, pe tot parcursul șederii acestuia în Republica Moldova, să comunice complicilor, locul aflării acestuia și să-i distragă atenția cet. român pentru ca acesta să nu își trezească suspiciuni referitor la atacul tîlhăresc pregătit asupra sa. Munteanu Constantin, avea rolul de a-i transporta pe Butezatu Mariana și Tigora Cristian cu automobilul taxi de marca „Kia Rio” cu numărul de înmatriculare STAV 473, de la hotelul „Nobil” situat pe str. Eminescu, mun. Chișinău, pe un traseu din timp coordonat, iar Bufteac Ivan și 2 Chitorog Vladimir cu automobilul de model Mercedes condus de către cet. Perde Petru îi urmărea pe str. Albișoara, mun. Chișinău, unde prin blocarea drumului cu automobilul de model Mercedes, au stopat forțat taxiul de marca „Kia Rio” cu numărul de înmatriculare STAV 473, după ce imediat Bufteac Ivan și Chitorog Vladimir, au urcat în el și atacîndu-1 pe cet. Tigora Cristian, îl amenințau cu moartea și provocarea vătămărilor corporale, i-au legat brațele cu un șiret pregătit din timp și aplicîndu-i lovituri peste corp cu mîinile, în mod deschis au sustras 6500 MDL, 600 lei romînești, care conform cursului stabilit de BNM la acea dată constituia 2238 lei, 25 euro, care conform cursului stabilit de BNM la acea dată constituia 409,25 lei, un ceas de marcă ”Boss” la prețul de 5000 MDL, verigheta de aur la prețul de 2000 MDL, telefon de model „BlackBerry 8520” la prețul de 3200 MDL, un lanț de aur la prețul de 4000 lei și un medalion la prețul de 4000 lei, un card bancar de pe care ulterior au extras bani în sumă de 10000 lei, bunurile sustrase fiind repartizate între membrii grupului organizat, cauzînd astfel părții vătămate Tigora Cristian o daună materială considerabilă în sumă de 37 845,25 lei.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia au declarat apeluri:  Procurorul, care a solicitat admiterea apelului, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Chitorog Vladimir să fie recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, alin. (2), (3), 46, 188 alin. (3) lit. b) Cod penal, iar cu aplicarea art. 82 Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, la pedeapsa stabilită să fie cumulată parțial pedeapsa stabilită în baza sentinței Judecătoriei Strășeni din 20.06.2013, cu stabilirea unei pedepse definitive pe un termen de 19 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. - Bufteac Ivan să fie recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 46, 188 alin.(3) lit. b) Cod penal și cu aplicarea prevederilor art. 82 Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. - Munteanu Constantin să fie recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 46, 188 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. - Butezatu Mariana să fie recunoscută vinovată de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 46, 188 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. În motivarea apelului a indicat că prima instanță, la adoptarea sentinței nu a ținut cont de explicațiile date la pct. 7 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție ”Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea 3 bunurilor” nr. 23 din 28.06.2004, unde este stipulat că: ”Chestiunea despre prezența în acțiunile persoanei a componenței de jaf, tîlhărie sau șantaj în cazurile în care sustragerea este însoțită de amenințarea aplicării violenței urmează a fi soluționată, ținînd cont de toate circumstanțele cauzei: caracterul amenințării, obiectele sau arma cu care amenința infractorul, locul și timpul săvîrșirii infracțiunii, numărul infractorilor, etc.”. Astfel, din declarațiile părții vătămate Tigora Cristian și circumstanțele stabilite în cadrul examinării cauzei penale, reiese că fapta a avut loc noaptea, într-un loc neiluminat din mun. Chișinău, participanți la atac nemijlocit erau trei, amenințările și intensitatea lor, cît și a loviturilor aplicate de către făptuitori denotă faptul că, ultimul le percepea drept periculoase și că exista pericolul real de realizare a acestora. Totodată, faptul că atacatorii aveau glugi în cap, erau îmbrăcați în haine sportive, constituția corpului acestora fiind sportivă și masivă, crea o premiză reală de realizare a amenințărilor, or partea vătămată Tigora Cristian fiind cetățean străin percepea corespunzător amenințările ca periculoase pentru viața și sănătatea sa, fapt confirmat prin declarațiile acestuia. Consideră că, astfel a fost stabilit cu certitudine că partea vătămată Tigora Cristian, a fost amenințat cu aplicarea violenței periculoase și că a existat pericolul real de realizare a acestei violențe, ținînd cont de circumstanțele comiterii atacului;  avocatul Constantin Mihaila în numele inculpatului Munteanu Constantin, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care acțiunile inculpatului Munteanu Constantin să fie recalificate în baza art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal și în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, să fie suspendată executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune rezonabilă. În motivarea apelului a invocat că nu este de acord cu recalificarea faptei în baza art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal și cu pedeapsa stabilită, pe care o consideră prea aspră. Astfel, a indicat că la materialele dosarului nu sunt suficiente probe care ar fi dovedit că Munteanu Constantin, Chitorog Vladimir, Butezatu Mariana și Bufteac Ivan constituiau un grup criminal organizat, iar asupra acestui aspect prima instanță s- a bazat doar pe presupuneri și nu pe probe dobîndite legal de organul de urmărire penală. A mai menționat că prima instanță urma să țină cont și de alte circumstanțe atenuante la individualizarea pedepsei, și anume că inculpatul Munteanu Constantin și-a recunoscut vina în limita jafului săvîrșit de Chitorog V. și Bufteac I., și a recunoscut acest fapt în instanța de judecată. Inculpatul a fost condiționat de ofițerii de urmărire penală să-și recunoască vina în schimbul de a nu i se aplica arestul;  avocatul Tatiana Robu în numele inculpatului Chitorog Vladimir, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care în privința inculpatului Chitorog Vladimir să fie aplicate prevederile art. 79 Cod penal și cele ale art. 90 Cod penal. 4 În motivarea apelului a indicat că, cu referire la termenul executării pedepsei lui Chitorog Vladimir, în baza procesului-verbal de reținere, reținerea lui Vladimir Chitorog a avut loc la 02.05.2013 (f.d. 92-93), conform procesului-verbal de audiere a inculpatului Chitorog Vladimir, cît și a Marianei Butezatu scopul lui a fost de a vedea cu cine se întîlnește concubina sa, deoarece ieșind din casă nu i-a spus unde pleacă. A vorbit liniștit cu Cristian Tigora, nu l-a amenințat, nu l-a lovit, acest fapt fiind confirmat și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 873 din 27.02.2013 efectuată în privința lui Cristian Tigora, unde în concluziile expertului este constatat: ” În rezultatul examenului medico-legal al cet. Tigora Cristian careva leziuni corporale nu s-au depistat ” (f.d. 50), mai mult ca atît, Cristian Tigora nu a anexat la dosar acte care ar confirma faptul că bunurile îi aparțin lui, precum și acte care ar confirma prețul acestora.  avocatul Silviu Burlacu în numele inculpatului Munteanu Constantin, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Munteanu Constantin să-i fie stabilită o pedeapsă non privativă de libertate cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. În motivarea apelului a indicat că Munteanu Constantin regretă cele comise și se căiește sincer și dorește recuperarea prejudiciului cauzat părții vătămate Tigora Cristian. Mai mult ca atît, Munteanu Constantin este o persoană care se caracterizează pozitiv, este încadrat în cîmpul muncii, anterior nu a fost judecat, fiind pentru prima dată pe banca de acuzați, este unicul întreținător al familiei sale, avînd la întreținere pe soția sa care este în concediu de maternitate și pe fiica sa în vîrstă de 2 ani;  avocatul Ion Popescu în numele inculpatului Bufteac Ivan, care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Bufteac Ivan să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de acesta. În motivarea apelului a invocat că vinovăția lui Bufteac Ivan nu se confirmă prin probele cercetate, iar declarațiile inculpatului depuse în cadrul urmăririi penale nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare. Consideră că acuzarea nu a administrat probe incontestabile care ar dovedi vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de articolul incriminat și în baza art. 309 Cod de procedură penală a solicitat achitarea inculpatului Bufteac Ivan;  inculpata Butezatu Mariana, care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie dispusă achitarea sa. În motivarea apelului a invocat că în ședința de judecată nu au fost administrate probe concludente și elocvente, ce ar fi putut demonstra complicitatea ei în comiterea infracțiunii imputate. De asemenea, instanța de judecată la pronunțarea sentinței nu a luat în considerație și acel fapt că în dosar lipsesc careva probe ce ar fi demonstrat direct vinovăția sa.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2015, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocatul Constantin Mihaila în numele inculpatului Munteanu Constantin, de avocatul Tatiana Robu în 5 numele inculpatului Vladimir Chitorog, de procurorul în Procuratura Generală, Lilian Bacalîm și de inculpata Butezatu Mariana. A fost admis apelul declarat de către avocatul Silviu Burlacu în numele inculpatului Munteanu Constantin Ion, casată sentința, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Munteanu Constantin Ion și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Munteanu Constantin Ion, recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(5), 46, 187 alin. (3), lit. b) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

Pentru a motiva soluția adoptată, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a conchis că, prin acțiunile lor – Chitorog Vladimir și Bufleac Ivan, intenționînd să sustragă de la Tigora Cristian bunuri, au luat cea mai intimidantă formă posibilă de amenințare cu arma, însă condițiile obiective și propice înfăptuirii acestei amenințări cu aplicarea armei în cazul de față lipsesc din care considerent acțiunile lor nu cad sub incidența prevederilor art. 188 Cod penal, fiind aplicabile prevederile art. 187 Cod penal, or amenințarea cu arma nu a creat pericolul real pentru viața sau sănătatea victimei din motiv că arma lipsea. Mai mult ca atît că, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 873 din 27 februarie 2013, la cet. Tigora Cristian careva leziuni corporale nu s-au depistat (f.d. 55, vol. I). Totodată, vis-a-vis de legătura de cauzalitate între acțiunile prejudiciabile ale inculpaților Chitorog Vladimir, Bufteac Ivan, Munteanu Constantin și Butezatu Mariana, prima instanță just a concluzionat că aceasta a fost demonstrată pe parcursul examinării cauzei, or prin invitarea lui Tigora Cristian în oraș, pentru a lua masa într- un local prestabilit din timp, de către Butezatu Mariana, precum și transportarea părții vătămate pe un anumit traseu de către Munteanu Constantin, aceștia au creat condițiile favorabile pentru Chitorog Vladimir și Bufteac Ivan ca aceștia din urmă să comită latura obiectivă a infracțiunii de jaf, soldată cu cauzarea prejudiciului patrimonial efectiv părții vătămate în mărime de 37 845,25 lei și care ulterior a fost împărțit între inculpați. Prin urmare, prin prisma probelor administrate în prima instanță și verificate în instanța de apel, s-a conchis că dubiul judiciar în privința vinovăției inculpaților Chitorog Vladimir, Bufteac Ivan, Butezatu Mariana și Munteanu Constantin în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal a fost înlăturat, prin probe utile, veridice, pertinente și concludente, care prin coroborare se completează reciproc. Totodată, s-a făcut mențiunea potrivit căreia prima instanță justificat a ajuns la concluzia că organizator al grupului criminal organizat a fost anume Chitorog Vladimir, or anume acesta, în prealabil, a stabilit planul de acțiune și rolul fiecăruia, a repartizat rolurile și a împărțit între membrii grupului bunurile sustrase, mai mult ca atît, reieșind din materialele cauzei penale, s-a constatat cu certitudine că Chitorog Vladimir a participat și la săvîrșirea laturii obiective a infracțiunii de jaf, ceea ce-i conferă calitatea de autor nemijlocit al infracțiunii. La săvîrșirea laturii obiective a 6 infracțiunii de jaf, a participat și Bufteac Ivan, fiindu-i corect atribuită calitatea de autor al infracțiunii incriminate. Referitor la faptul că inculpații Munteanu Constantin și Butezatu Mariana nu au participat nemijlocit la săvîrșirea faptei prevăzute de art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, dar au contribuit într-un mod oarecare, inclusiv prin ademenirea părții vătămate Tigora Cristian în afara hotelului și ieșirea în oraș, sustragerea atenției acestuia, în cazul inculpatei Butezatu Mariana, precum și asigurarea transportului prin oraș și executarea rolului de victimă – în calitatea sa de șofer al taxiului, în cazul lui Munteanu Constantin, prima instanță corect a concluzionat că aceștia au calitatea de complici la săvîrșirea infracțiunii. Instanța de apel a constat că la aplicarea pedepsei prima instanță a ținut cont de circumstanțele care agravează și atenuează pedeapsa, stabilindu-le inculpaților Chitorog Vladimir, Bufteac Ivan și Butezatu Mariana o pedeapsă legală, care va duce la corectarea și reeducarea acestora, cît și la evitarea de comitere a noi infracțiuni de către alte persoane. Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului Munteanu Constantin, instanța de apel, luînd în considerație: conștientizarea și recunoașterea faptei comise, săvîrșirea pentru prima dată a unei infracțiuni, căința sinceră și întreținerea unui copil minor, a ajuns la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită în condiții privative de libertate, considerînd că scopul pedepsei penale va putea fi atins cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Împotriva deciziei au declarat recursuri ordinare:  procurorul, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului a formulat următoarele argumente: - instanțele ierarhic inferioare la adoptarea hotărîrilor nu au ținut cont de prevederile pct. 7 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor nr. 23 din 28.06.2004, unde este stipulat că: „Chestiunea despre prezența în acțiunile persoanei a componenței de jaf, tîlhărie sau șantaj în cazurile în care sustragerea este însoțită de amenințarea aplicării violenței urmează a fi soluționată, ținînd cont de toate circumstanțele cauzei: caracterul amenințării, obiectele sau arma cu care amenință infractorul, locul și timpul săvîrșirii infracțiunii, numărul infractorilor etc.”; - faptul că atacatorii aveau glugi pe cap, erau îmbrăcați în haine sportive, constituția corporală a ambilor fiind sportivă și masivă, crea o premisă reală de realizare a amenințărilor, or partea vătămată Tigora Cristian fiind cetățean străin percepea amenințările ca periculoase pentru viața și sănătatea sa, fapt confirmat prin declarațiile acestuia: „Persoana care era pe bancheta din spate și lovea în el cerea să-i dea banii și toate bunurile ce le avea la el, timp în care îl căuta prin buzunare, la mîini și la gît. Concomitent, cei doi îl amenințau cu moartea și anume îl amenințau că îl duc în pădure unde îl vor împușca și tăia, în caz că refuză să le dea banii și obiectele de 7 preț ce le are asupra sa. În acest moment taximetristul se văicăra că chipurile cineva din cei doi i-a luat pistolul; - susține că instanța de apel nu a argumentat suficient necesitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului Munteanu Constantin;  avocatul Ion Popescu în numele inculpatului Bufteac Ivan, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, afirmînd că instanța de apel, în decizia pronunțată a admis o gravă eroare de drept, și anume nu s-a expus în partea dispozitivă asupra apelului declarat de către Ion Popescu în numele inculpatului Bufteac Ivan, iar o asemenea circumstanță presupune o încălcare gravă a prevederilor art. 6 CEDO și art. 9, 10 Cod de procedură penală.

Judecînd recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit, consideră că acestea urmează a fi admise, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente. În recursul declarat de către avocatul Ion Popescu în numele inculpatului Bufteac Ivan se susține în mare parte că instanța de apel a omis a se pronunța în partea dispozitivă a deciziei asupra apelului declarat de către acesta, iar la acest capitol Colegiul penal lărgit constată că potrivit textului deciziei, în partea constatatoare a acesteia, instanța de apel face mențiune asupra apelului declarat de către avocatul Ion Popescu în numele inculpatului Bufteac Ivan, însă, în partea dispozitivă instanța de apel nu s-a expus asupra apelului dat. Mai mult de atît, nici în partea motivatoare a deciziei instanța de apel nu a expus o soluție pe marginea apelului vizat, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei. Prin urmare, instanța de recurs constată că instanța de apel, la judecarea apelului nu a ținut cont de exigențele art. 417 alin. (1) pct. 9) Cod de procedură penală, ceea ce constituie o eroare de drept care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, iar în asemenea caz se impune casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Cu referire la recursul declarat de către acuzatorul de stat, Colegiul penal lărgit relevă că, în apelul declarat de către procuror, acesta a reflectat următoarele circumstanțe: „faptul că atacatorii aveau glugi pe cap, erau îmbrăcați în haine sportive, constituția corpului la ambii fiind sportivă și masivă, crea o premiză reală de realizare a amenințărilor, or partea vătămată Tigora Cristian fiind cetățean străin percepea amenințările ca periculoase pentru viața și sănătatea sa, fapt confirmat de declarațiile acestuia: „ Persoana care era pe bancheta din spate și lovea în el cerea să-i dea banii și toate bunurile care le avea la el, timp în care îl căuta prin buzunare, la mîini și la gît. În acest timp cei doi îl amenințau cu moartea și anume îl amenințau că îl duc în pădure unde îl vor împușca si tăia, în caz că refuză să le dea banii și obiectele de preț ce le avea asupra sa. În acest moment taximetristul se văicăra că chipurile cineva din cei doi i-a luat pistolul”. A menționat că a fost deposedat de bunurile sale de ambele persoane, deoarece persoana care urcase pe bancheta din 8 față, s-a năpustit asupra sa printre scaunele din bancheta din față. După aceasta cu un șiret pe care îl aveau la ei i-au legat mîinele strîns la spate. Astfel, a fost stabilit cu certitudine că partea vătămată Tigora Cristian, a fost amenințat cu aplicarea violenței periculoase și că a existat pericolul real de realizare a acestei violenței, ținînd cont de circumstanțele comiterii atacului.” Asupra criticilor formulate supra, instanța de apel s-a expus limitativ și neclar în decizia adoptată, fără a lua în considerație și circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea, cu atît mai mult că în decizia recurată se face referință la modalitatea de delimitare a infracțiunii de jaf de cea de tîlhărie, fiind constatat că: „Chestiunea ce ține de prezența în acțiunile persoanei a componenței de jaf sau tîlhărie în cazurile în care sustragerea este însoțită de amenințarea aplicării violenței urmează a fi soluționată, ținînd cont de toate circumstanțele cauzei: caracterul amenințării, obiectele sau arma cu care amenința infractorul, locul și timpul săvîrșirii acțiunii, numărul infractorilor etc. Pentru a se stabili gradul de violență periculoasă sau nepericuloasă pentru viață sau sănătate - cu care se amenință, trebuie analizate minuțios toate circumstanțele celor săvîrșite: caracteristicile obiectelor vulnerante cu care amenința făptuitorul; locul și timpul săvîrșirii infracțiunii; numărul făptuitorilor raportat la numărul victimelor; forța fizică a făptuitorilor raportată la forța fizică a victimelor etc.” (f.d. 119, vol. V). În pofida acestui fapt, instanța de apel nu supune unei analize minuțioase considerentele expuse mai sus, ci se bazează pe faptul lipsei unei armei și a cărorva leziuni corporale la partea vătămată Tigora Cristian (f.d. 120, vol. V), circumstanțe ce au determinat instanța de apel de a conchide asupra prezenței elementelor constitutive a componenței de jaf. Totodată, Colegiul penal lărgit subliniază că amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate de cele mai multe ori se exprimă prin cuvinte, dar nu se exclude nici exteriorizarea prin gesturi sau acțiuni concludente (pe baza cărora se poate trage o concluzie). Este important ca amenințarea, expusă într-o formă evident clară victimei, să fie percepută de aceasta ca fiind reală și imediată. În virtutea acestui fapt, amenințarea trebuie să creeze convingerea că, în caz dacă făptuitorul, în timpul săvîrșirii infracțiunii va întîmpina împotrivire din partea victimei, amenințarea va fi realizată de îndată. Tot în acest context, relevante sunt explicațiile date în Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 23 din 28.06.2004 „Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor” unde la pct. 7 se punctează: „Pentru a se stabili gradul de violență - nepericuloasă sau periculoasă pentru viață sau sănătate - cu care se amenință, trebuie analizate minuțios toate circumstanțele celor săvîrșite: caracteristicile obiectelor vulnerante cu care amenința făptuitorul; locul și timpul săvîrșirii infracțiunii; numărul făptuitorilor raportat la numărul victimelor; forța fizică a făptuitorilor raportată la forța fizică a victimelor etc.” În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit concluzionează că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, eroare indicată de recurent și constatată de către instanța de recurs, care constituie temei pentru recurs conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 9 Întrucît erorile menționate în pct. 7 al prezentei decizii pot fi corectate doar de către instanța de apel, se conchide asupra necesității admiterii recursurilor ordinare, casării totale a hotărîrii atacate și dispunerii rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, să se pronunțe asupra tuturor apelurilor declarate, să examineze sub toate aspectele circumstanțele de fapt ale cauzei și să decidă în mod argumentat prezența tuturor elementelor componenței infracțiunii pentru care vor fi trași la răspundere inculpații, și judecînd cauza să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și să țină cont de cele din recurs, să aprecieze toate probele în mod separat și ulterior în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor și în dependență de concluzia formată să adopte o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță și de avocatul Ion Popescu în numele inculpatului Bufteac Ivan, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Bufteac Ivan Victor, Chitorog Vladimir Tudor, Munteanu Constantin Ion și Butezatu Mariana Tahir, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 02 iunie 2016. Președinte Petru Ursache Judecători Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Constantin Alerguș Nadejda Toma 10