1ra-640/2016 — art. 42 alin. 5, 46, 187 alin. 3 lit. b CP

1ra-640/2016 — art. 42 alin. 5, 46, 187 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-640/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 aprilie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache

judecători – Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș și Nadejda

Toma,

a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de procurorul în

procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță și de avocatul Ion

Popescu în numele inculpatului Bufteac Ivan, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 12 martie 2015 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui

Bufteac Ivan Victor, născut la 18

august 1988 originar din s. Răspopeni, r-

nul Șoldănești, domiciliat în mun.

Chișinău, com. Stăuceni, str. Florilor 6,

ap. 12;

Chitorog Vladimir Tudor, născut la 10

octombrie 1991, originar și domiciliat în

s. Costești, r-nul Ialoveni;

Munteanu Constantin Ion, născut la

14 noiembrie 1986, originar din s.

Onești, r-nul Strășeni, domiciliat în mun.

Chișinău, str. Valea Dicescu 47, ap. 5;

Butezatu Mariana Tahir, născută la

30 august 1994, originară din s. Zîrnești,

r-nul Cahul, domiciliată în mun.

Chișinău, str. Ciocana 12, ap. 44

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.06.2013 – 12.03.2015;

Instanța de apel: 14.04.2015 – 19.11.2015;

1

Instanța de recurs: 09.02.2016 – 19.04.2016.

Colegiul penal lărgit asupra recursurilor în cauză

C O N S T A T Ă:

Bufteac Ivan Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (2), 46, 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, iar cu aplicarea

prevederilor art. 82 Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 8 (opt) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

Chitorog Vladimir Tudor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), 46, 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, iar cu aplicarea

prevederilor art. 82 Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 9 (nouă) ani.

În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, la

pedeapsa stabilită s-a cumulat parțial pedeapsa stabilită în baza sentinței Judecătoriei

Strășeni din 20.06.2013, stabilindu-i-se o pedeapsă definitivă de 16 (șaisprezece) ani

închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

Munteanu Constantin Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (5), 46, 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea acesteia

în penitenciar de tip semiînchis.

Butezatu Mariana Tahir a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (5), 46, 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea acesteia

în penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

Vladimir, Bufteac Ivan, Munteanu Constantin și Butezatu Mariana, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane au constituit un grup criminal organizat pentru a

comite o infracțiune de tîlhărie.

Astfel, la 01.02.2013, în scopul realizării intenției sale criminale, la data

indicată, între orele 21:00-23.55 min., Chitorog Vladimir, în urma unei înțelegeri

prealabile și împreună cu cet. Bufteac Ivan Victor, Butezatu Mariana Tahir și

Munteanu Constantin Ion, repartizînd rolurile între ei și avînd un plan bine structurat,

în cadrul căruia Butezatu Mariana, concubina lui Chitorog Vladimir, în vederea

atingerii rezultatului scontat, trebuia să-1 însoțească pe cet. României, Tigora Cristian,

pe tot parcursul șederii acestuia în Republica Moldova, să comunice complicilor, locul

aflării acestuia și să-i distragă atenția cet. român pentru ca acesta să nu își trezească

suspiciuni referitor la atacul tîlhăresc pregătit asupra sa. Munteanu Constantin, avea

rolul de a-i transporta pe Butezatu Mariana și Tigora Cristian cu automobilul taxi de

marca „Kia Rio” cu numărul de înmatriculare STAV 473, de la hotelul „Nobil” situat

pe str. Eminescu, mun. Chișinău, pe un traseu din timp coordonat, iar Bufteac Ivan și

2

Chitorog Vladimir cu automobilul de model Mercedes condus de către cet. Perde

Petru îi urmărea pe str. Albișoara, mun. Chișinău, unde prin blocarea drumului cu

automobilul de model Mercedes, au stopat forțat taxiul de marca „Kia Rio” cu

numărul de înmatriculare STAV 473, după ce imediat Bufteac Ivan și Chitorog

Vladimir, au urcat în el și atacîndu-1 pe cet. Tigora Cristian, îl amenințau cu moartea

și provocarea vătămărilor corporale, i-au legat brațele cu un șiret pregătit din timp și

aplicîndu-i lovituri peste corp cu mîinile, în mod deschis au sustras 6500 MDL, 600

lei romînești, care conform cursului stabilit de BNM la acea dată constituia 2238 lei,

25 euro, care conform cursului stabilit de BNM la acea dată constituia 409,25 lei, un

ceas de marcă ”Boss” la prețul de 5000 MDL, verigheta de aur la prețul de 2000

MDL, telefon de model „BlackBerry 8520” la prețul de 3200 MDL, un lanț de aur la

prețul de 4000 lei și un medalion la prețul de 4000 lei, un card bancar de pe care

ulterior au extras bani în sumă de 10000 lei, bunurile sustrase fiind repartizate între

membrii grupului organizat, cauzînd astfel părții vătămate Tigora Cristian o daună

materială considerabilă în sumă de 37 845,25 lei.

apeluri:

 Procurorul, care a solicitat admiterea apelului, casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care:

- Chitorog Vladimir să fie recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42, alin. (2), (3), 46, 188 alin. (3) lit. b) Cod penal, iar cu aplicarea

art. 82 Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 12 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, la

pedeapsa stabilită să fie cumulată parțial pedeapsa stabilită în baza sentinței

Judecătoriei Strășeni din 20.06.2013, cu stabilirea unei pedepse definitive pe un

termen de 19 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

- Bufteac Ivan să fie recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 42 alin. (2), 46, 188 alin.(3) lit. b) Cod penal și cu aplicarea prevederilor art. 82

Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 12

ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

- Munteanu Constantin să fie recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (5), 46, 188 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu ispășirea acesteia în

penitenciar de tip semiînchis.

- Butezatu Mariana să fie recunoscută vinovată de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (5), 46, 188 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu ispășirea acesteia în

penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

În motivarea apelului a indicat că prima instanță, la adoptarea sentinței nu a

ținut cont de explicațiile date la pct. 7 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de

Justiție ”Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea

3

bunurilor” nr. 23 din 28.06.2004, unde este stipulat că: ”Chestiunea despre prezența în

acțiunile persoanei a componenței de jaf, tîlhărie sau șantaj în cazurile în care

sustragerea este însoțită de amenințarea aplicării violenței urmează a fi soluționată,

ținînd cont de toate circumstanțele cauzei: caracterul amenințării, obiectele sau arma

cu care amenința infractorul, locul și timpul săvîrșirii infracțiunii, numărul

infractorilor, etc.”.

Astfel, din declarațiile părții vătămate Tigora Cristian și circumstanțele stabilite

în cadrul examinării cauzei penale, reiese că fapta a avut loc noaptea, într-un loc

neiluminat din mun. Chișinău, participanți la atac nemijlocit erau trei, amenințările și

intensitatea lor, cît și a loviturilor aplicate de către făptuitori denotă faptul că, ultimul

le percepea drept periculoase și că exista pericolul real de realizare a acestora.

Totodată, faptul că atacatorii aveau glugi în cap, erau îmbrăcați în haine

sportive, constituția corpului acestora fiind sportivă și masivă, crea o premiză reală de

realizare a amenințărilor, or partea vătămată Tigora Cristian fiind cetățean străin

percepea corespunzător amenințările ca periculoase pentru viața și sănătatea sa, fapt

confirmat prin declarațiile acestuia.

Consideră că, astfel a fost stabilit cu certitudine că partea vătămată Tigora

Cristian, a fost amenințat cu aplicarea violenței periculoase și că a existat pericolul

real de realizare a acestei violențe, ținînd cont de circumstanțele comiterii atacului;

 avocatul Constantin Mihaila în numele inculpatului Munteanu Constantin,

care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care acțiunile inculpatului Munteanu Constantin să

fie recalificate în baza art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal și în conformitate cu

prevederile art. 90 Cod penal, să fie suspendată executarea pedepsei pe o perioadă de

probațiune rezonabilă.

În motivarea apelului a invocat că nu este de acord cu recalificarea faptei în

baza art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal și cu pedeapsa stabilită, pe care o consideră

prea aspră.

Astfel, a indicat că la materialele dosarului nu sunt suficiente probe care ar fi

dovedit că Munteanu Constantin, Chitorog Vladimir, Butezatu Mariana și Bufteac

Ivan constituiau un grup criminal organizat, iar asupra acestui aspect prima instanță s-

a bazat doar pe presupuneri și nu pe probe dobîndite legal de organul de urmărire

penală.

A mai menționat că prima instanță urma să țină cont și de alte circumstanțe

atenuante la individualizarea pedepsei, și anume că inculpatul Munteanu Constantin

și-a recunoscut vina în limita jafului săvîrșit de Chitorog V. și Bufteac I., și a

recunoscut acest fapt în instanța de judecată. Inculpatul a fost condiționat de ofițerii

de urmărire penală să-și recunoască vina în schimbul de a nu i se aplica arestul;

 avocatul Tatiana Robu în numele inculpatului Chitorog Vladimir, care a

solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care în privința inculpatului Chitorog Vladimir să fie

aplicate prevederile art. 79 Cod penal și cele ale art. 90 Cod penal.

4

În motivarea apelului a indicat că, cu referire la termenul executării pedepsei lui

Chitorog Vladimir, în baza procesului-verbal de reținere, reținerea lui Vladimir

Chitorog a avut loc la 02.05.2013 (f.d. 92-93), conform procesului-verbal de audiere

a inculpatului Chitorog Vladimir, cît și a Marianei Butezatu scopul lui a fost de a

vedea cu cine se întîlnește concubina sa, deoarece ieșind din casă nu i-a spus unde

pleacă. A vorbit liniștit cu Cristian Tigora, nu l-a amenințat, nu l-a lovit, acest fapt

fiind confirmat și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 873 din 27.02.2013

efectuată în privința lui Cristian Tigora, unde în concluziile expertului este constatat: ”

În rezultatul examenului medico-legal al cet. Tigora Cristian careva leziuni corporale

nu s-au depistat ” (f.d. 50), mai mult ca atît, Cristian Tigora nu a anexat la dosar acte

care ar confirma faptul că bunurile îi aparțin lui, precum și acte care ar confirma

prețul acestora.

 avocatul Silviu Burlacu în numele inculpatului Munteanu Constantin, care a

solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care inculpatului Munteanu Constantin să-i fie stabilită o

pedeapsă non privativă de libertate cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

În motivarea apelului a indicat că Munteanu Constantin regretă cele comise și

se căiește sincer și dorește recuperarea prejudiciului cauzat părții vătămate Tigora

Cristian. Mai mult ca atît, Munteanu Constantin este o persoană care se caracterizează

pozitiv, este încadrat în cîmpul muncii, anterior nu a fost judecat, fiind pentru prima

dată pe banca de acuzați, este unicul întreținător al familiei sale, avînd la întreținere pe

soția sa care este în concediu de maternitate și pe fiica sa în vîrstă de 2 ani;

 avocatul Ion Popescu în numele inculpatului Bufteac Ivan, care a solicitat

casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care inculpatul Bufteac Ivan să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost

săvîrșită de acesta.

În motivarea apelului a invocat că vinovăția lui Bufteac Ivan nu se confirmă

prin probele cercetate, iar declarațiile inculpatului depuse în cadrul urmăririi penale

nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare.

Consideră că acuzarea nu a administrat probe incontestabile care ar dovedi

vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de articolul incriminat și în

baza art. 309 Cod de procedură penală a solicitat achitarea inculpatului Bufteac Ivan;

 inculpata Butezatu Mariana, care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea

unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie dispusă

achitarea sa.

În motivarea apelului a invocat că în ședința de judecată nu au fost administrate

probe concludente și elocvente, ce ar fi putut demonstra complicitatea ei în comiterea

infracțiunii imputate. De asemenea, instanța de judecată la pronunțarea sentinței nu a

luat în considerație și acel fapt că în dosar lipsesc careva probe ce ar fi demonstrat

direct vinovăția sa.

2015, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocatul Constantin

Mihaila în numele inculpatului Munteanu Constantin, de avocatul Tatiana Robu în

5

numele inculpatului Vladimir Chitorog, de procurorul în Procuratura Generală, Lilian

Bacalîm și de inculpata Butezatu Mariana.

A fost admis apelul declarat de către avocatul Silviu Burlacu în numele

inculpatului Munteanu Constantin Ion, casată sentința, în partea stabilirii pedepsei

inculpatului Munteanu Constantin Ion și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care lui Munteanu Constantin Ion, recunoscut

vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(5), 46, 187 alin. (3), lit. b)

Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 5 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată

pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

instanță corect a conchis că, prin acțiunile lor – Chitorog Vladimir și Bufleac Ivan,

intenționînd să sustragă de la Tigora Cristian bunuri, au luat cea mai intimidantă

formă posibilă de amenințare cu arma, însă condițiile obiective și propice înfăptuirii

acestei amenințări cu aplicarea armei în cazul de față lipsesc din care considerent

acțiunile lor nu cad sub incidența prevederilor art. 188 Cod penal, fiind aplicabile

prevederile art. 187 Cod penal, or amenințarea cu arma nu a creat pericolul real pentru

viața sau sănătatea victimei din motiv că arma lipsea. Mai mult ca atît că, potrivit

raportului de expertiză medico-legală nr. 873 din 27 februarie 2013, la cet. Tigora

Cristian careva leziuni corporale nu s-au depistat (f.d. 55, vol. I).

Totodată, vis-a-vis de legătura de cauzalitate între acțiunile prejudiciabile ale

inculpaților Chitorog Vladimir, Bufteac Ivan, Munteanu Constantin și Butezatu

Mariana, prima instanță just a concluzionat că aceasta a fost demonstrată pe parcursul

examinării cauzei, or prin invitarea lui Tigora Cristian în oraș, pentru a lua masa într-

un local prestabilit din timp, de către Butezatu Mariana, precum și transportarea părții

vătămate pe un anumit traseu de către Munteanu Constantin, aceștia au creat condițiile

favorabile pentru Chitorog Vladimir și Bufteac Ivan ca aceștia din urmă să comită

latura obiectivă a infracțiunii de jaf, soldată cu cauzarea prejudiciului patrimonial

efectiv părții vătămate în mărime de 37 845,25 lei și care ulterior a fost împărțit între

inculpați.

Prin urmare, prin prisma probelor administrate în prima instanță și verificate în

instanța de apel, s-a conchis că dubiul judiciar în privința vinovăției inculpaților

Chitorog Vladimir, Bufteac Ivan, Butezatu Mariana și Munteanu Constantin în

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal a fost înlăturat,

prin probe utile, veridice, pertinente și concludente, care prin coroborare se

completează reciproc.

Totodată, s-a făcut mențiunea potrivit căreia prima instanță justificat a ajuns la

concluzia că organizator al grupului criminal organizat a fost anume Chitorog

Vladimir, or anume acesta, în prealabil, a stabilit planul de acțiune și rolul fiecăruia, a

repartizat rolurile și a împărțit între membrii grupului bunurile sustrase, mai mult ca

atît, reieșind din materialele cauzei penale, s-a constatat cu certitudine că Chitorog

Vladimir a participat și la săvîrșirea laturii obiective a infracțiunii de jaf, ceea ce-i

conferă calitatea de autor nemijlocit al infracțiunii. La săvîrșirea laturii obiective a

6

infracțiunii de jaf, a participat și Bufteac Ivan, fiindu-i corect atribuită calitatea de

autor al infracțiunii incriminate.

Referitor la faptul că inculpații Munteanu Constantin și Butezatu Mariana nu au

participat nemijlocit la săvîrșirea faptei prevăzute de art. 187 alin. (3) lit. b) Cod

penal, dar au contribuit într-un mod oarecare, inclusiv prin ademenirea părții vătămate

Tigora Cristian în afara hotelului și ieșirea în oraș, sustragerea atenției acestuia, în

cazul inculpatei Butezatu Mariana, precum și asigurarea transportului prin oraș și

executarea rolului de victimă – în calitatea sa de șofer al taxiului, în cazul lui

Munteanu Constantin, prima instanță corect a concluzionat că aceștia au calitatea de

complici la săvîrșirea infracțiunii.

Instanța de apel a constat că la aplicarea pedepsei prima instanță a ținut cont de

circumstanțele care agravează și atenuează pedeapsa, stabilindu-le inculpaților

Chitorog Vladimir, Bufteac Ivan și Butezatu Mariana o pedeapsă legală, care va duce

la corectarea și reeducarea acestora, cît și la evitarea de comitere a noi infracțiuni de

către alte persoane.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului Munteanu Constantin, instanța de

apel, luînd în considerație: conștientizarea și recunoașterea faptei comise, săvîrșirea

pentru prima dată a unei infracțiuni, căința sinceră și întreținerea unui copil minor, a

ajuns la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită în condiții

privative de libertate, considerînd că scopul pedepsei penale va putea fi atins cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

 procurorul, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea

recursului a formulat următoarele argumente:

- instanțele ierarhic inferioare la adoptarea hotărîrilor nu au ținut cont de

prevederile pct. 7 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la

practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor nr. 23 din

28.06.2004, unde este stipulat că: „Chestiunea despre prezența în acțiunile persoanei a

componenței de jaf, tîlhărie sau șantaj în cazurile în care sustragerea este însoțită de

amenințarea aplicării violenței urmează a fi soluționată, ținînd cont de toate

circumstanțele cauzei: caracterul amenințării, obiectele sau arma cu care amenință

infractorul, locul și timpul săvîrșirii infracțiunii, numărul infractorilor etc.”;

- faptul că atacatorii aveau glugi pe cap, erau îmbrăcați în haine sportive,

constituția corporală a ambilor fiind sportivă și masivă, crea o premisă reală de

realizare a amenințărilor, or partea vătămată Tigora Cristian fiind cetățean străin

percepea amenințările ca periculoase pentru viața și sănătatea sa, fapt confirmat prin

declarațiile acestuia: „Persoana care era pe bancheta din spate și lovea în el cerea să-i

dea banii și toate bunurile ce le avea la el, timp în care îl căuta prin buzunare, la mîini

și la gît. Concomitent, cei doi îl amenințau cu moartea și anume îl amenințau că îl duc

în pădure unde îl vor împușca și tăia, în caz că refuză să le dea banii și obiectele de

7

preț ce le are asupra sa. În acest moment taximetristul se văicăra că chipurile cineva

din cei doi i-a luat pistolul;

- susține că instanța de apel nu a argumentat suficient necesitatea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului Munteanu Constantin;

 avocatul Ion Popescu în numele inculpatului Bufteac Ivan, care invocînd

temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

solicită casarea hotărîrilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să

fie dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată,

afirmînd că instanța de apel, în decizia pronunțată a admis o gravă eroare de drept, și

anume nu s-a expus în partea dispozitivă asupra apelului declarat de către Ion Popescu

în numele inculpatului Bufteac Ivan, iar o asemenea circumstanță presupune o

încălcare gravă a prevederilor art. 6 CEDO și art. 9, 10 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit, consideră că acestea urmează a fi admise, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din

următoarele considerente.

În recursul declarat de către avocatul Ion Popescu în numele inculpatului

Bufteac Ivan se susține în mare parte că instanța de apel a omis a se pronunța în partea

dispozitivă a deciziei asupra apelului declarat de către acesta, iar la acest capitol

Colegiul penal lărgit constată că potrivit textului deciziei, în partea constatatoare a

acesteia, instanța de apel face mențiune asupra apelului declarat de către avocatul Ion

Popescu în numele inculpatului Bufteac Ivan, însă, în partea dispozitivă instanța de

apel nu s-a expus asupra apelului dat. Mai mult de atît, nici în partea motivatoare a

deciziei instanța de apel nu a expus o soluție pe marginea apelului vizat, ceea ce

echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei.

Prin urmare, instanța de recurs constată că instanța de apel, la judecarea

apelului nu a ținut cont de exigențele art. 417 alin. (1) pct. 9) Cod de procedură

penală, ceea ce constituie o eroare de drept care nu poate fi corectată de către instanța

de recurs, iar în asemenea caz se impune casarea deciziei, cu remiterea cauzei la

rejudecare, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Cu referire la recursul declarat de către acuzatorul de stat, Colegiul penal lărgit

relevă că, în apelul declarat de către procuror, acesta a reflectat următoarele

circumstanțe: „faptul că atacatorii aveau glugi pe cap, erau îmbrăcați în haine

sportive, constituția corpului la ambii fiind sportivă și masivă, crea o premiză reală

de realizare a amenințărilor, or partea vătămată Tigora Cristian fiind cetățean străin

percepea amenințările ca periculoase pentru viața și sănătatea sa, fapt confirmat de

declarațiile acestuia: „ Persoana care era pe bancheta din spate și lovea în el cerea

să-i dea banii și toate bunurile care le avea la el, timp în care îl căuta prin buzunare,

la mîini și la gît. În acest timp cei doi îl amenințau cu moartea și anume îl amenințau

că îl duc în pădure unde îl vor împușca si tăia, în caz că refuză să le dea banii și

obiectele de preț ce le avea asupra sa. În acest moment taximetristul se văicăra că

chipurile cineva din cei doi i-a luat pistolul”. A menționat că a fost deposedat de

bunurile sale de ambele persoane, deoarece persoana care urcase pe bancheta din

8

față, s-a năpustit asupra sa printre scaunele din bancheta din față. După aceasta cu

un șiret pe care îl aveau la ei i-au legat mîinele strîns la spate. Astfel, a fost stabilit cu

certitudine că partea vătămată Tigora Cristian, a fost amenințat cu aplicarea

violenței periculoase și că a existat pericolul real de realizare a acestei violenței,

ținînd cont de circumstanțele comiterii atacului.”

Asupra criticilor formulate supra, instanța de apel s-a expus limitativ și neclar

în decizia adoptată, fără a lua în considerație și circumstanțele în care a fost comisă

infracțiunea, cu atît mai mult că în decizia recurată se face referință la modalitatea de

delimitare a infracțiunii de jaf de cea de tîlhărie, fiind constatat că: „Chestiunea ce

ține de prezența în acțiunile persoanei a componenței de jaf sau tîlhărie în cazurile în

care sustragerea este însoțită de amenințarea aplicării violenței urmează a fi

soluționată, ținînd cont de toate circumstanțele cauzei: caracterul amenințării,

obiectele sau arma cu care amenința infractorul, locul și timpul săvîrșirii acțiunii,

numărul infractorilor etc. Pentru a se stabili gradul de violență periculoasă sau

nepericuloasă pentru viață sau sănătate - cu care se amenință, trebuie analizate

minuțios toate circumstanțele celor săvîrșite: caracteristicile obiectelor vulnerante cu

care amenința făptuitorul; locul și timpul săvîrșirii infracțiunii; numărul făptuitorilor

raportat la numărul victimelor; forța fizică a făptuitorilor raportată la forța fizică a

victimelor etc.” (f.d. 119, vol. V). În pofida acestui fapt, instanța de apel nu supune

unei analize minuțioase considerentele expuse mai sus, ci se bazează pe faptul lipsei

unei armei și a cărorva leziuni corporale la partea vătămată Tigora Cristian (f.d. 120,

vol. V), circumstanțe ce au determinat instanța de apel de a conchide asupra prezenței

elementelor constitutive a componenței de jaf.

Totodată, Colegiul penal lărgit subliniază că amenințarea cu aplicarea violenței

periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate de cele mai multe ori se

exprimă prin cuvinte, dar nu se exclude nici exteriorizarea prin gesturi sau acțiuni

concludente (pe baza cărora se poate trage o concluzie). Este important ca

amenințarea, expusă într-o formă evident clară victimei, să fie percepută de aceasta ca

fiind reală și imediată. În virtutea acestui fapt, amenințarea trebuie să creeze

convingerea că, în caz dacă făptuitorul, în timpul săvîrșirii infracțiunii va întîmpina

împotrivire din partea victimei, amenințarea va fi realizată de îndată.

Tot în acest context, relevante sunt explicațiile date în Hotărîrea Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 23 din 28.06.2004 „Cu privire la practica judiciară în

procesele penale despre sustragerea bunurilor” unde la pct. 7 se punctează: „Pentru a

se stabili gradul de violență - nepericuloasă sau periculoasă pentru viață sau

sănătate - cu care se amenință, trebuie analizate minuțios toate circumstanțele celor

săvîrșite: caracteristicile obiectelor vulnerante cu care amenința făptuitorul; locul și

timpul săvîrșirii infracțiunii; numărul făptuitorilor raportat la numărul victimelor;

forța fizică a făptuitorilor raportată la forța fizică a victimelor etc.”

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit concluzionează că instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, eroare indicată de

recurent și constatată de către instanța de recurs, care constituie temei pentru recurs

conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

9

Întrucît erorile menționate în pct. 7 al prezentei decizii pot fi corectate doar de

către instanța de apel, se conchide asupra necesității admiterii recursurilor ordinare,

casării totale a hotărîrii atacate și dispunerii rejudecării cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de motivele

indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu

respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, să se pronunțe asupra tuturor apelurilor

declarate, să examineze sub toate aspectele circumstanțele de fapt ale cauzei și să

decidă în mod argumentat prezența tuturor elementelor componenței infracțiunii

pentru care vor fi trași la răspundere inculpații, și judecînd cauza să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel și să țină cont de cele din recurs, să

aprecieze toate probele în mod separat și ulterior în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor și în dependență de concluzia formată să adopte o hotărîre legală și

întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță și de avocatul Ion Popescu în numele

inculpatului Bufteac Ivan, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Bufteac Ivan

Victor, Chitorog Vladimir Tudor, Munteanu Constantin Ion și Butezatu

Mariana Tahir, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 02 iunie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Constantin Alerguș

Nadejda Toma

10