1ra-519/2017 — art. 186 al. 2 lit. d CP

1ra-519/2017 — art. 186 al. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-519/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Toma Nadejda

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Roșca Rodica în numele inculpatului Veșca Alexandru, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016,

în cauza penală privindu-l pe

Veșca Alexandru XXXX, născut la XX XXXX

XXX, originar și domiciliat în r-nul XXX, s. XXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

încetat procesul penal intentat în privința inculpatului Veșca Alexandru în baza art.

186 alin. (2), lit. d) Cod penal, din motivul împăcării părților (pe episodul în privința

părții vătămate Berzoi Olga).

Prin aceeași sentință, Veșca Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunilor prevăzute de:

- art. 186 alin. (2), lit. d) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa de 3 ani

închisoare (pe episodul în privința părții vătămate Pascal Elena);

- art. 186 alin. (2), lit. d) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa de 3 ani

închisoare (pe episodul în privința lui Cramarciuc Anastasia).

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Veșca Alexandru i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 5 ani închisoare.

Conform prevederilor art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilită lui

Veșca Alexandru a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 4 ani.

1

Au fost admise în principiu acțiunile civile intentate de către părțile vătămate

Cramarciuc Anastasia și Pascal Elena, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Alexandru, pe parcursul lunii noiembrie 2013, având scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, aflându-se în apartamentul nr. XXX din str. XXXX, mun.

XXX, prin acces liber, a sustras pe ascuns din odaia unde stătea la gazdă de la Pascal

Elena, bani în sumă de 800 lei, 5000 ruble rusești, echivalentul conform ratei oficiale

a BNM a 1991 lei, brățară din aur la preț de 5000 lei, inel-verighetă din aur la preț

de 2000 lei, inel pătrat la preț de 4000 lei, inel sub formă de litera „S” la preț de 1000

lei, pandativ în formă de zodie la preț de 1000 lei, cruciuliță din aur la preț de 2000

lei, cercel sub formă de fluture la preț de 500 lei, cercel sub formă de stea la preț de

500 lei, cauzându-i părții vătămate Pascal Elena un prejudiciu material considerabil

în sumă totală de 18791 lei.

2.1. Tot el, în perioada de timp de la 28.03.2014 până la 02.04.2014, având

scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, aflându-se în apartamentul

nr. XX din str. XXXX, mun. XXXX, prin acces liber a sustras pe ascuns din odaia

unde stătea la gazdă la Cramarciuc Anastasia, a.n. XX.XX.XXX, o geantă din

materie de culoare neagră în care se aflau bani în sumă de 18000 lei, documente pe

apartament, nouă inele din aur, șapte medalioane din aur în valoare de 30000 lei,

cauzând astfel părții vătămate Cramarciuc Anastasia o daună în proporții

considerabile, în valoare de 48000 lei.

2.2. Tot el, la 06.09.2015, în perioada orelor 05:00 - 06:40, având scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se pe bancheta din spate a automobilului

de model „Nissan Note” cu nr. BJ 869, care se deplasa din regiunea loc. Bănești, r-

nul Telenești până pe bd. Grigore Vieru, mun. Chișinău, profitând de neatenția lui

Berzoi Olga, care se afla pe bancheta din față, a sustras din geanta acesteia mijloace

bănești în sumă de 1000 lei, 200 dolari SUA, care conform ratei oficiale a BNM

constituie echivalentul a 4258,716 lei și 130 euro, care conform ratei oficiale a BNM

constituie echivalentul a 2824,406 lei, cauzând părții vătămate Berzoi Olga daune în

proporții considerabile în sumă totală de 8083,122 lei.

Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Veșca Alexandru în baza art.

186 alin. (2) lit. d) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșită cu cauzarea daunelor în proporții considerabile.

3.1. Procurorul în Procuratura Râșcani, mun. Chișinău, Nicolaev Alina,

solicitând casarea parțială a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatului Veșca Alexandru să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare

fără suspendarea executării pedepsei, invocând că:

2

- instanța de judecată aplicând inculpatului Veșca Alexandru o pedeapsă

neprivativă de libertate, nu a luat în considerare faptul că în privința inculpatului au

fost pornite anterior alte șase cauze penale pentru comiterea infracțiunilor de furt,

care au fost încetate la etapa de urmărire penală sau în instanța de judecată în legătură

cu împăcarea părților, emiterea unor astfel de ordonanțe sau sentințe i-a format

inculpatului siguranța că nu va fi pedepsit pentru faptele sale criminale. Aplicarea

unei pedepse neprivative de libertate nu va contribui la conștientizarea de către

ultimul a gravității faptelor sale și a consecințelor acestora, fapt demonstrat prin

comportamentul inculpatului, manifestat prin lipsa intenției de corectare și

reeducare, acesta săvârșind o altă infracțiune de sustragere pe ascuns a bunurilor

altei persoane, în pofida faptului că în privința acestuia se aflau spre examinare în

instanța de judecată două cauze penale;

- prima instanță nu a ținut cont de pericolul social al infracțiunii comise de

către inculpat, de impactul extrem de negativ și rezonant pe care îl are infracțiunea

de categoria respectivă pentru societate, de faptul că acesta a comis trei infracțiuni

mai puțin grave, nu a recunoscut vina în comiterea a două infracțiuni și nu a restituit

prejudiciul cauzat părților vătămate, precum și de faptul că inculpatul nu este angajat

în cîmpul muncii, comiterea unor astfel de infracțiuni devenind o îndeletnicire și o

sursă de venit pentru inculpat.

3.2. Partea vătămată Cramarciuc Anastasia, solicitând casarea parțială a

sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului

Veșca Alexandru să-i fie aplicată o pedeapsă privativă de libertate cu executare și să

fie admisă integral acțiunea civilă intentată de ea, invocând în motivare că:

- prima instanță a adoptat o sentință prea blândă, care nu este rezonabilă și

capabilă de a asigura scopul pedepsei penale și reeducarea inculpatului Veșca

Alexandru în raport cu circumstanțele cauzei;

- instanța de judecată la stabilirea pedepsei nu a luat în considerare atitudinea

inculpatului Veșca Alexandru față de fapta și consecințele infracțiunii - inculpatul

nu a recunoscut vina și până în prezent nu a întreprins careva acțiuni în vederea

restituirii prejudiciului cauzat;

- prima instanță greșit nu a satisfăcut acțiunea civilă, doar a admis-o în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în

ordinea procedurii civile, fapt care contravine circumstanțelor cauzei, deoarece la

materialele cauzei sunt anexate probe necesare pentru soluționarea în fond a acțiunii

civile cu privire la compensarea prejudiciului material cauzat părții vătămate

Cramarciuc Anastasia.

2016 au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința primei instanțe și

pronunțată o nouă hotărâre în partea laturii civile și a pedepsei stabilite lui Veșca

3

Alexandru, prin care Veșca Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2), lit. d), 186 alin. (2), lit. d) Cod penal, și

conform art. 84 Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de 5 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost dispusă încasarea din contul lui Veșca Alexandru în beneficiul lui

Cramarciuc Anastasia cu titlu de prejudiciu material suma de 48000 lei și tot cu titlu

de prejudiciu material în beneficiul lui Pascal Elena suma de 18791 lei.

corect că starea de fapt și acțiunile inculpatului Veșca Alexandru se încadrează în

dispoziția art. 186 alin. (2), lit. d) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

La fel, în urma analizei probelor cercetate, instanța de apel a determinat ca

fiind dovedită vinovăția inculpatului Veșca Alexandru în comiterea infracțiunilor

pentru care a fost deferit justiției, împrejurări ce au fost constatate din totalitatea de

probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, iar toate în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor.

De asemenea, instanța de apel a menționat că prima instanță just i-a aplicat lui

Veșca Alexandru o pedeapsă în limita sancțiunii prevăzute de legea penală pentru

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2), lit. d) Cod penal, pedeapsa

sub formă de închisoare, a câte 3 ani pentru fiecare episod în parte, și prima instanță

corect i-a stabilit inculpatului pedeapsa definitivă sub formă de 5 ani închisoare în

temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a reținut că deși la o primă vedere, în circumstanțele

cauzei sunt întrunite condițiile necesare pentru a fi aplicată instituția suspendării

condiționate a executării pedepsei, totuși instanța urma să efectueze o analiză mult

mai complexă și minuțioasă a personalității infractorului urmărind în acest sens

comportamentul său în viața socială, înainte și după săvârșirea infracțiunii și numai

în măsura în care s-ar fi dovedit că comiterea faptei se datorează unui concurs

accidental de împrejurări din viața sa și că, pentru îndreptarea lui, nu este necesară

executarea efectivă a pedepsei, or, doar în aceste cazuri este incidentă instituția

suspendării condiționate a executării pedepsei.

La acest capitol, instanța de apel a remarcat că circumstanțele în care a fost

comisă infracțiunea incriminată inculpatului, determină instanța de apel să conchidă

asupra incorectitudinii aplicării pedepsei non privative de libertate în privința lui

Veșca Alexandru, având în vedere că inculpatul a comis trei infracțiuni mai puțin

grave, nu a recunoscut vina în comiterea a două infracțiuni și nu a restituit prejudiciul

cauzat părților vătămate, anterior în privința acestuia au fost pornite alte șase cauze

penale pentru comiterea infracțiunilor de furt, care au fost încetate la etapa urmăririi

4

penale sau în instanța de judecată în legătură cu împăcarea părților, precum și de

faptul că inculpatul nu este angajat în cîmpul muncii, iar comiterea unor astfel de

infracțiuni devenind o îndeletnicire și o sursă de venit pentru inculpat - circumstanțe

care nu puteau fi neglijate de prima instanță la constatarea oportunității suspendării

executării pedepsei.

Sub aspectul celor relatate, instanța de apel a găsit întemeiate motivele aduse

de procuror și partea vătămată, și a constatat că concluzia primei instanțe, precum

că corijarea inculpatului este posibilă și prin aplicarea prevederilor din art. 90 Cod

penal - condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, este una

greșită și neîntemeiată.

Astfel, instanța de apel a apreciat că modalitatea de executare aleasă în

privința inculpatului, nu este în acord cu principiul proporționalității având în vedere

fapta comisă și urmările produse.

În consecință, instanța de apel a considerat că, la caz, nu se constată vre-un

temei pentru aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării acesteia în privința

lui Veșca Alexandru, iar pedeapsa sub formă de 5 ani închisoare, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip semiînchis, răspunde atât principiului proporționalității,

cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale,

corectare a inculpatului, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a notat că prima instanță

nemotivat a admis acțiunea civilă urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să

se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile, or, potrivit acțiunilor civile

intentate, părțile vătămate au indicat concret suma prejudiciului cauzat prin

infracțiune, enumerând obiectele sustrase.

În acest sens, instanța de apel a reiterat faptul că partea vătămată Cramarciuc

Anastasia deținea bijuterii din aur cât și o careva sumă de bani, este confirmat atât

de către ultima cât și de feciorul acesteia, Croitoru Constantin și nora sa, Croitoru

Ecaterina, care deși nu au putut confirma suma exactă de bani deținută de partea

vătămată și numărul exact de bijuterii, ultimii au confirmat că au văzut la partea

vătămată un număr mare de bijuterii (aproximativ un pumn) și anume inele, cercei,

lanțuri, cât și faptul existenței unei sume de bani.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că a fost demonstrat faptul posesiei de

către partea vătămată a bijuteriilor sustrase, or, solicitarea ca partea vătămată să

confirme cu probe pertinente și concludente posesia bijuteriilor care au fost

procurate în timp nu este echitabilă și corectă.

Cât privește prejudiciul cauzat părții vătămate Pascal Elena, instanța de apel

a specificat că acesta a fost confirmat, or, potrivit materialelor cauzei penale, la

inculpatul Veșca Alexandru în portmoneu a fost găsit un inel, printre niște caiete au

5

fost găsite careva facturi din apartamentul cu pricina, în care după cum s-a constatat,

părțile vătămate țineau banii care li s-au furat, la fel la inculpatul Veșca Alexandru

s-au găsit bonuri de la lombard, ce se refereau la obiecte din aur care de asemenea

aparțineau părților vătămate.

Sub aspectul celor expuse supra instanța de apel a relevat că, acțiunile civile

intentate de către partea vătămată Carmarciuc Anastasia și Pascal Elena urmează a

fi admise cu dispunerea încasării din contul inculpatului Veșca Alexandru în

beneficiul lui Carmarciuc Anastasia cu titlu de prejudiciu material suma de 48000

lei și tot cu titlu de prejudiciu material în beneficiul lui Pascal Elena suma de 18791

lei.

Roșca Rodica în numele inculpatului Veșca Alexandru, indicând temeiul pentru

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței fără modificări, invocând în

motivare că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- instanța de apel fără a motiva care este necesitatea aplicării unei pedepse

reale pe un termen de cinci ani, a decis izolarea condamnatului interpretând greșit

prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal, și anume, că instanța de fond nu era în drept

să-i suspende condiționat pedeapsa aplicată, fiindcă în privința inculpatului au fost

pornite anterior șase cauze penale pentru comiterea infracțiunilor de furt, care,

ulterior, au fost încetate;

- dovada faptului că instanța de apel a examinat superficial materialele cauzei

o denotă încasarea din contul inclupatului Veșca Alexandru în beneficiul lui

Cramarciuc Anastasia a prejudiciului material de 48 000 lei. Astfel, nu s-a ținut cont

de faptul că partea vătămată nu și-a putut enumera expres și exact bunurile ce insinua

că i-au fost furate, declarațiile acesteia fiind contradictorii;

- prima instanță corect și legal a ajuns la concluzia că reeducarea și corectarea

inculpatului este posibilă fără a-l izola de societate, iar argumentele invocate de

instanța de apel, precum că nu și-a recunoscut vina, fapt ce ar constitui o

circumstanță agravantă, sunt lipsite de temei juridic, deoarece inculpatul a regretat

cele comise;

- instanța de apel nu a luat în considerare că inculpatul este unicul copil în

familie, tatăl său a decedat, iar mama este bolnavă de cancer și nu poate munci pentru

a se întreține, astfel acesta este unicul susținător și sprijin al mamei sale.

6

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat din considerentul că

recurentul invocând prevederile art.427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, ca

temei pentru declararea recursului, de fapt își exprimă dezacordul cu categoria,

mărimea și modul de executare a pedepsei, solicitând casarea deciziei instanței de

apel, cu menținerea sentinței instanței de fond, prin care inculpatul a fost condamnat

la privațiune de libertate, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal și suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

La fel, menționează că rejudecând cauza și condamnându-1 pe Veșca

Alexandru, cu aplicarea unei pedepse cu închisoare, fără aplicarea prevederilor art.

90 Cod penal, instanța de apel și-a axat soluția pe prevederile art. 6, 7, 61, 75, 76, 77

Cod penal, conform cărora, persoanei recunoscute vinovate de săvârșire unor

infracțiuni, i se aplică o pedeapsă echitabilă, în limitele și în strictă conformitate cu

dispozițiile legii.

Astfel, reține că instanța de apel a argumentat suficient soluția în sensul

pedepsei penale stabilite condamnatului, a ținut cont în deplină măsură de principiile

generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală,

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia, iar în final stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.

raport cu materialele cauzei, ținând seama de opinia procurorului expusă în referință,

Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

7

La caz, Colegiul penal reține că recurentul invocă ca temei pentru declarare a

recursului, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul

că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că motivele invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

Cât privește temeiul de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că acesta nu și-a găsit

confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 413, 414, 417 Cod de procedură

penală și prin hotărârea adoptată just a casat sentința primei instanțe în privința lui

Veșca Alexandru, în partea laturii civile și pedepsei stabilite acestuia, totodată

pronunțându-se asupra tuturor aspectelor esențiale invocate în apelurile declarate,

iar din conținutul deciziei instanței de apel nu se indentifică careva circumstanțe ce

ar constitui erori grave de fapt. Totodată, se atestă cert că decizia instanței de apel

cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, motivarea soluției fiind în

corespundere cu dispozitivul deciziei, iar temeiuri de a interveni în decizia instanței

de apel, instanța de recurs ordinar nu are.

În continuare, deși recurentul critică decizia instanței de apel în sensul că

aceasta nu s-ar fi expus motivat în privința necesității aplicării unei pedepse sub

formă de închisoare, cu executare, interpretând greșit prevederile art 90 Cod penal,

nu a luat în considerare condițiile de viață ale familiei inculpatului Veșca Alexandru,

acesta fiind unicul întreținător a mamei sale, iar prima instanță corect a ajuns la

concluzia că reeducarea și corectarea inculpatului este posibilă fără a-l izola de

societate, Colegiul penal reține că aceste motive sunt neîntemeiate și nu pot fi

acceptate, or după cum rezultă din conținutul deciziei instanție de apel (pct. 12.2 -

f.d. 67, vol. IV), instanța de apel, s-a expus motivat pe acest motiv și la excluderea

aplicării suspendării condiționate a executării pedepsei de către inculpatul Veșca

Alexandru, just a reținut că inculpatul a comis trei infracțiuni mai puțin grave, nu a

recunoscut vina în comiterea a două infracțiuni și la etapa judecării apelului nu a

restituit prejudiciul cauzat părților vătămate, anterior în privința acestuia fiind

pornite alte șase cauze penale care au fost încetate la faza urmăririi penale sau în

instanța de judecată în legătură cu împăcarea părților, nu este angajat în cîmpul

muncii, iar comiterea acestui tip de infracțiuni a devenit o îndeletnicire și o sursă de

venit pentru inculpat.

8

În acest sens, Colegiul penal invocă că prevederile art. 90 Cod penal, prevăd

posibilitatea, dreptul discreționar a instanței și nu obligația de a aplica suspendarea

condiționată a executării pedepsei în funcție de circumstanțele cauzei penale, la

momentul judecării acesteia și de persoana inculpatului, dacă pentru atingerea

scopurilor pedepsei penale constată că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa

stabilită, instanța poate să dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate vinovatului, iar instanța de apel corect a ținut cont de aceste aspecte la

adoptarea soluției în speța dată.

La fel, în privința alegațiilor recurentului, ce invocă precum că „dovada

faptului că instanța de apel a examinat superficial materialele cauzei o denotă

încasarea din contul inclupatului Veșca Alexandru în beneficiul lui Cramarciuc

Anastasia a prejudiciului material de 48 000 lei. Astfel, nu s-a ținut cont de faptul

că partea vătămată nu și-a putut enumera expres și exact bunurile ce insinua că i-

au fost furate, declarațiile acesteia fiind contradictorii”, Colegiul penal conchide că

sunt inadmisibile, deoarece, după cum rezultă din materialele cauzei, instanța de apel

în decizia sa (f.d. 69, vol. IV), s-a expus argumentat asupra acestui aspect, indicând

just că declarațiile părții vătămate Cramarciuc Anastasia, cu privire la bunurile

sustrase, sunt cofirmate și prin declarațiile martorilor Croitoru Constantin și Croitoru

Ecaterina.

În același context, Colegiul penal reține că suma prejudiciul material cauzat

prin infracțiune indicat de partea vătămată Cramarciuc Anastasia în acțiunea civilă,

corespunde sumei indicate în dispozitivul învinurii formulate în rechizitoriu (f.d.

133-134, vol. I), precum și în fapta constatată de prima instanță în sentință (f.d. 242-

243, vol. I), iar cuantumul acestei sume nu a fost contestat de partea apărării pe

parcursul procesului penal, mai mult ca atât, la 03.04.2017, avocatul Roșca Rodica

a înaintat o cerere prin care a solicitat anexarea la materialele a cauzei recipiselor

prin care se confirmă că inculpatul Veșca Alexandru a restituit părților vătămate

prejudiciul material cauzat, prin ce inculpatul ar manifesta căință activă, fapt ce încă

o dată denotă netemeinicia și caracterul contradictoriu a acestor alegații din recursul

ordinar declarat.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de instanța de apel, este legală și întemeiată, iar recursul

ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Roșca Rodica

în numele inculpatului Veșca Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al

9

Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, în cauza penală privindu-l pe Veșca

Alexandru XXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 mai 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

10