1ra-423/2017 — art. art. 197 alin. 1, 247 alin. 1, 287 alin. 1 CP; art. art. 78 alin. 2, 3, 104 CC

1ra-423/2017 — art. art. 197 alin. 1, 247 alin. 1, 287 alin. 1 CP; art. art. 78 alin. 2, 3, 104 CC (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-423/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de avocatul

Cotruță Sergiu în numele inculpatului și de avocatul Zaharia Procopie în numele

părților vătămate Vîlea Eudochia, Gondiu Elena, Gondiu Tatiana, Popa Eugenia,

Pantaz Nicolae, Cerba Eudochia, Rusu Alexandra, Buciușcan Iurie, Danilov Liuba și

Costișanu Leonid, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Orhei din

22 februarie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

07 decembrie 2016, în cauza penală în privința lui

Maler Petru xxxxxx, născut la xx xxxxx xxxx,

originar și domiciliat x. xxxx xx xxx, xxxx xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 25.07.2014 – 22.02.2016;

Instanța de apel: 19.04.2016 – 07.12.2016;

Instanța de recurs: 18.01.2017 – 29.03.2017.

A C O N S T A T A T:

achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 197 alin. (1) Cod

penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Maler Petru a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 247 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele

infracțiunii.

Procesul penal intentat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, în privința lui

Maler Petru, a fost încetat din motiv că fapta acestuia constituie contravenția prevăzută

de art. 78 alin. (2), (3) Cod contravențional.

Procesul contravențional privind tragerea la răspundere contravențională a lui

Maler Petru în baza art. 78 alin. (2), (3) Cod contravențional, a fost încetat din motivul

intervenirii prescripției răspunderii contravenționale.

luna octombrie 2013, acționând în scopul obținerii dividendelor economice favorabile,

cunoscând că Rusu Alexandra, Vîlea Eudochia, Danilov Liuba, Gondiu Mihail și

Gondiu Elena, aveau plantat din anul 2011 pe terenurile cet. Platica Pavel,

Platica Tatiana, Golovatîi Grigore, Golovatîi Parascovia, Tcaci Mihail,

Vidrașcu Valentina, Don Alexei, Don Elena și Terinti Ion precum și pe terenul arendat

de GȚ „Maler Petru”, material săditor (arbori de măr și prune), conștientizând

1

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și urmările prejudiciabile care puteau surveni,

intenționat, i-a constrâns prin amenințarea cu distrugerea materialului săditor din 2012

plantat pe terenurile lor, pe Rusu Alexandra, Vîlea Eudochia, Danilov Liuba, Gondiu

Mihail și Gondiu Elena, de a încheia o tranzacție de vânzare-cumpărare, în condiții

nefavorabile (preț redus), a materialului săditor nominalizat plantat în 2011, prin care

fapt a creat numiților percepția survenirii consecințelor nefaste privitor la integritatea

bunurilor lor, fiind viciat astfel consimțământul victimelor, dobândind în consecință, în

proprietate, materialului săditor dorit, cauzând prin acțiunile sale părților vătămate un

prejudiciu material considerabil în valoare de 60000 lei, ce rezulta din imposibilitatea

realizării la un preț de piață a materialului săditor.

Tot el, la 18 ianuarie 2014, fiind în relații ostile cu membrii Cooperativei de

întreprinzători, înregistrată oficial la 09 august 2007 la CÎS, c/f-1007606004325, cu

sediul în s. Jora de Jos, r-nul Orhei, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale și urmările prejudiciabile care puteau surveni, având scopul distrugerii în totalitate

a materialului săditor ce aparținea membrilor cooperativei Vîlea Eudochia, Gondiu

Elena, Gondiu Tatiana, Popa Eugenia, Pantaz Nicolae, Cerba Evdochia, Gori Tamara,

Rusu Alexandra și Buciușcan Iurie, folosind tehnica mecanizată, intenționat, a distrus

prin tăiere cu freza 58800 marcote plantate în extravilanul s. Vîșcăuți, r-nul Orhei în

valoare de 1 leu fiecare, excluzând în totalitate posibilitatea folosirii materialului

săditor, cauzând astfel părților vătămate un prejudiciu material în proporții mari, în

sumă totală de 58800 lei.

Tot el, la 27 august 2014, aproximativ la ora 11:30, în timp ce se afla în livada de

pomi fructiferi situată în extravilanul s. Jora de Jos, r-nul Orhei și cunoscând că în

preajma sa erau prezente și alte persoane care formau modul public, acționând de unul

singur, exprimând o vădită lipsă de respect și manifestând o neglijare premeditată

demonstrativă a conduitei sale în societate, urmărind manifestarea bravurii,

demonstrarea atitudinii sale sfidătoare față de cei din jur și conștientizând că acțiunile

sale deveneau inevitabil cunoscute persoanelor din jur, din intenții huliganice, în

vederea anihilării victimelor, a iscat un conflict verbal cu Gondiu Elena și Costișanu

Leonid, manifestat prin pronunțarea unor cuvinte urâte în adresa lor, după care a aplicat

violența fizică asupra cet. Gondiu Elena, manifestată printr-o lovitură cu pumnul la

brațul stâng și asupra cet. Costișanu Leonid, manifestată prin aplicarea unei lovituri cu

pumnul în regiunea feței și a altor lovituri cu pumnul în regiunea toracelui, astfel,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 205/D din 17 septembrie 2014, lui

Gondiu Elena i-a fost cauzată o echimoză pe brațul stâng care se califică ca vătămare

corporală neînsemnată, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 204/D din

17 septembrie 2014, lui Costișanu Leonid i-a fost cauzat traumatism cranio-cerebral

manifestat prin comoție cerebrală, echimoze pe față și torace, excoriații pe gât, care se

califică ca vătămare corporală ușoară.

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Maler Petru să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 197 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 800 unități convenționale, iar în

baza art. 247 alin. (1) Cod penal, la 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pentru perioada de probațiune de 1 an și cu admiterea integrală a

acțiunii civile înaintată de părțile vătămate.

În motivarea apelului, procurorul a invocat, că prima instanța nu a apreciat just

declarațiile martorilor și părților vătămate, care au relatat că chiar inculpatul a distrus

2

bunurile. Instanța nu a atras atenția că anume prin acest fapt au obținut expresie reală

amenințările inculpatului de distrugere a bunurilor pătimiților.

A invocat procurorul, că prima instanță neîntemeiat a indicat, că acuzarea nu a

inclus în ordonanța de punere sub învinuire lipsa semnelor de șantaj, semn calificativ

pentru calificarea juridică corectă a faptei.

A subliniat acuzatorul de stat, că instanța nu a luat în considerație acuzațiile

aduse inculpatului de către părțile vătămate legate de determinarea psihologică a lor de

a încheia o tranzacție cu inculpatul, frica pătimiților de distrugere a bunurilor.

În opinia acuzării, credibilitatea declarațiilor părților vătămate nu a fost afectată

în cadrul procesului penal, prin probe pertinente.

Astfel, a apreciat ca fiind irelevantă concluzia primei instanțe precum că părțile

vătămate sunt persoane cointeresate în procesul penal și din acest considerent

declarațiile acestora urmează a fi apreciate critic, deoarece lipsesc probe vizavi de

constrângerea acestora de a încheia tranzacția.

A relevat, acuzatorul de stat, că instanța de judecată nu a dat apreciere justă

probelor obținute în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată.

3.1. Avocatul Zaharia Procopie în numele părților vătămate Vîlea Eudochia,

Gondiu Elena, Gondiu Tatiana, Popa Eugenia, Pantaz Nicolae, Cerba Eudochia,

Rusu Alexandra, Buciușcan Iurie, Danilov Liuba, Costișanu Leonid a declarat apel,

solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. art. 197 alin. (1), 247 alin. (1), 287 alin. (1) Cod penal.

În argumentarea apelului, avocatul a indicat, că sentința este una ilegală, iar

concluziile formulate de instanță vin în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Astfel, în opinia apelantului vinovăția inculpatului se dovedește prin declarațiile

părților vătămate Rusu Alexandra, Gondiu Elena, Pantaz Nicolae, Buciușcan Iurie,

Cerba Eudochia, Danilov Liuba, Popa Eugenia, Vîlea Eudochia, Gondiu Tatiana,

precum și prin declarațiile martorilor Grigorii Mihail, Rusu Simion, dar și prin

plângerea din 20 martie 2014, depusă de către membrii Cooperativei de întreprinzător

„Fitoarbore”, reprezentați de Rusu Alexandra, potrivit căreia au solicitat tragerea la

răspundere penală a lui Maler Petru, care la 18 ianuarie 2014, a distrus cu tractorul

marcotele plantației MMI06 și M, cauzându-le un prejudiciu material în sumă de 58800

lei (f.d. 12-14, vol.I).

La fel, drept probă pertinentă a fost invocată plângerea depusă de către

Rusu Alexandra din 28 martie 2014, în calitate de reprezentant al părților vătămate, prin

care aceasta a solicitat tragerea la răspundere penală a lui Maler Petru, pentru faptul, că

fiind amenințați cu distrugerea materialului săditor, au fost constrânși de a încheia

tranzacția de vânzare-cumpărare a materialului săditor, la un preț mai redus decât cel de

piață, fiind cauzat un prejudiciu material în sumă de 60000 lei.

A menționat, că nu a fost dată apreciere de către prima instanță următoarelor

probe: actul de apreciere a pierderilor din 10 februarie 2014 (f.d. 15, vol.I); actul nr. 1

din 14 martie 2014 (f.d. 66-67, vol.I); recipisa din 28 octombrie 2013 prin care

Maler Petru se obligă să nu îi amenințe cu deteriorarea pomilor altoiți în 2013 pe

Vîlea Eudochia, Danilov Liuba, Gondiu Rlena și Rusu Alexandra (f.d. 68, vol.I);

schema amplasării pomilor (f.d. 69-73, vol.I).

Astfel, în opinia avocatului concluzia instanței de judecată privind achitarea

inculpatului este una pripită și greșită, la caz fiind prezente toate elementele

componențelor de infracțiune menționate.

3

A mai relevat apelantul, că este corectă poziția atât a părților vătămate cât și a

procurorului asupra faptului că vinovăția inculpatului se dovedește anume prin

declarațiile părților vătămate, concluzia instanței la caz că acestea urmează a fi apreciate

ca persoane interesate este incorectă, acestora urmând de a le fi atribuit doar statut de

parte vătămată și nu altul.

La fel, a invocat apelantul, că prima instanță a lăsat fără apreciere actul nr. 01 din

14 martie 2014, prin care s-a constatat că Vîlea Eudochia, Danilov Liuba, Gondiu Elena

și Rusu Alexandra au plantat și erau proprietarii puieților.

O altă probă importantă reprezintă și recipisa din 30 octombrie 2013, prin care

Maler Petru s-a obligat să nu amenințe părțile vătămate cu deteriorarea pomilor altoiți și

conținutul schemei amplasării pomilor.

A subliniat apelantul, că concluzia instanței de judecată, precum că nu au fost

prezentate probe pertinente, concludente și utile care i-ar permite stabilirea componenței

de infracțiune prevăzută la art. 247 alin. (1) Cod penal, este nefondată.

La fel, prima instanță nu a motivat concluzia achitării inculpatului de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 197 alin. (1), 247 alin. (1)

Cod penal.

3.2. Avocatul Bordian Marcela în numele inculpatului, a contestat sentința cu

apel, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, casarea parțială a sentinței în

partea încetării procesului penal în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, cu pronunțarea

unei hotărâri de achitare în această parte, deoarece fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

2016, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Bordian Marcela în numele

inculpatului, admise apelurile declarate de procuror și avocatul părților vătămate, casată

parțial sentința, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod penal, în partea achitării

lui Maler Petru de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 197

alin. (1) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care: procesul penal intentat în baza art. 197 alin. (1) Cod penal, în

privința lui Maler Petru a fost încetat din motiv că fapta inculpatului constituie

contravenția prevăzută de art. 104 Cod contravențional.

Procesul contravențional privind tragerea la răspundere a lui Maler Petru în baza

art. 104 Cod conravențional, a fost încetat din motivul expirării termenului de

prescripție de tragere la răspundere contravențională.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a constatat în fapt,

că la 18 ianuarie 2014, fiind în relații ostile cu membrii Cooperativei de întreprinzători,

înregistrată oficial la 09 august 2007 la CÎS, c/f-1007606004325, cu sediul în s. Jora de

Jos, r-nul Orhei, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și urmările

prejudiciabile care puteau surveni, avînd scopul distrugerii materialului săditor ce

aparținea membrilor cooperativei: Vîlea Eudochia, Gondiu Elena, Gondiu Tatiana,

Popa Eugenia, Pantaz Nicolae, Cerba Evdochia, Gori Tamara, Rusu Alexandra și

Buciușcan Iurie, folosind tehnica mecanizată, intenționat, a distrus prin tăiere cu freza

58800 marcote plantate în extravilanul s. Vîșcăuți, r-nul Orhei, în valoare de 1 leu

fiecare, excluzând în totalitate posibilitatea folosirii materialului săditor, cauzînd astfel

părților vătămate un prejudiciu în sumă totală de 58800 lei.

4.2. Astfel, instanța de apel a stabilit, că deși Maler Petru nu și-a recunoscut vina,

totuși vinovăția acestuia a fost dovedită prin declarațiile părților vătămate

Rusu Alexandra, Gondiu Elena, Pantaz Nicolae, Buciușcan Iurie, Cerba Eudochia,

4

Danilov Liuba, Popa Eugenia, Vîlea Eudochia, Gondiu Tatiana, a martorilor Grigorii

Mihail, Rusu Semion precum și materialele cauzei: plângerea din 20 martie 2014, prin

care membrii Cooperativei de întreprinzători „Fitoarbore” reprezentați de Rusu

Alexandra au solicitat tragerea la răspundere penală a lui Maler Petru (f.d. 12-14, vol.I);

plângerea din 28 martie 2014, prin care Rusu Alexandra a solicitat tragerea la

răspundere penală a lui Maler Petru pentru faptul că fiind amenințați cu distrugerea

materialului săditor, au fost constrânși de a încheia tranzacția de vânzare-cumpărare a

materialului săditor, la un preț mai redus decît cel de piață, fiind cauzat un prejudiciu

material în sumă de 60000 lei (f.d. 52, vol.I); conținutul actului de apreciere a

pierderilor din 10 februarie 2014, conform căruia comisia a constatat deteriorarea a

58800 marcote, cu valoarea de 1 leu pentru unitate, în total 58800 lei (f.d 15, vol.I);

conținutul actului nr. 1 din 14 martie 2014, întocmit de Primăria com. Jora de Mijloc,

prin care se atestă că Vîlea Eudochia, Danilov Liuba, Gondiu Elena și Rusu Alexandra

au plantat și erau proprietarii puieților, care în consecință i-au fost înstrăinați lui Maler

Petru (f.d. 66-67, vol.I); conținutul schemei amplasării pomilor, ce demonstrează faptul

prezenței pomilor, locul amplasării acestora și categoria (f.d. 69-73, vol.I).

4.3. Instanța de apel a remarcat, că deși inculpatului i-a fost incriminată

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 197 alin. (1) Cod penal, care se caracterizează

prin săvârșirea acțiunilor ce au scop distrugerea bunurilor și survenirea consecințelor -

cauzarea daunelor în proporții mari, reieșind din valoarea pabubei pricinuite prin prisma

prevederilor art. 126 Cod penal, rezultă că acțiunile ilicite ale lui Maler Petru nu

întrunesc latura obiectivă a infracțiunii incriminate, ultimul fiind pasibil de răspundere

contravențională în baza art. 104 Cod contravențional, adică distrugerea intenționată a

bunurilor străine, dacă fapta nu reprezintă o infracțiune.

În susținerea acestei concluzii instanța de apel a menționat, că prin Legea nr. 207

din 29 iulie 2016, în vigoare din 07 noiembrie 2016 au fost modificate prevederile

art. 126 Cod penal, care statuează că proporțiile mari, reprezintă valoarea bunurilor

sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,

comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană

sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie

prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Reținînd că fapta imputată lui Maler Petru a fost săvârșită la 18 ianuarie 2014, iar

prin Hotărîrea Guvernului nr. 1000 din 13 decembrie 2013 (în vigoare din 20 decembrie

2013) a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru

anul 2014, în mărime de 4225 lei, instanța de apel a remarcat, că pentru a constitui

infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) Cod penal, valoarea pagubei pricinuite de

Maler Petru ar trebui să depășească suma de 84500 lei, însă acesta a cauzat părților

vătămate un prejudiciu în sumă de 58800 lei, respectiv fiind pasibil de răspundere

contravențională în baza art. 104 Cod contravențional.

În baza art. art. 332 alin. (2), 391 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

apel a dispus încetarea procesului penal intentat în privința lui Maler Petru în baza

art. 197 Cod penal.

În temeiul art. art. 441 alin. (1) lit. b), 30 alin. (2), 3 alin. (2) Cod contravențional,

instanța de apel a specificat, că dat fiind faptul că contraveția a fost săvârșită de

Maler Petru la 18 ianuarie 2014, rezultă că termenul de tragere la răspundere

contravențională și aplicarea sancțiunii contravenționale, a expirat.

5

4.4. Cu referire la învinuirea inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 247 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a menționat că la acest capăt de învinuire

soluția primei instanțe este corectă.

Astfel, instanța de apel a reținut, că în cadrul cercetării judecătorești în prima

instanță și în instanța de apel, nu au fost prezentate probe că materialul săditor a fost

realizat de părțile vătămate în condiții nefavorabile pentru ei, la un preț redus, după cum

invocă acuzarea în actul de învinuire. Nu au fost prezentate probe cu privire la prețul la

care au fost realizați puieții, de câți puieți dispunea fiecare parte vătămată și ce

prejudiciu i-a fost cauzat fiecărei părți vătămate, nu au fost prezentate probe că prețul de

piață a unui puiet de arbor, era mai mare de 10-14 lei, adică de prețul cu care părțile

vătămate au susținut că au realizat puieții inculpatului.

Potrivit facturilor fiscale anexate la materialele cauzei, prețul unui puiet la

începutul anului 2014 varia între 5 și 7 lei, iar potrivit certificatului din 15 noiembrie

2016 eliberat de Camera de Comerț și Industrie a R. Moldova, se confirmă că în toamna

anului 2013 și primăvara anului 2014, puieții de pomi fructiferi se comercializau la

prețul angro: meri 6-8 lei, prun 7-10 lei, cireș 7-10 lei.

În acest mod, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei

instanțe, precum că nu este clar în ce mod și cum a fost calculat de către procuror

prejudiciul material cauzat prin infracțiune părților vătămate și care este mărimea

prejudiciului cauzat fiecărei părți vătămate în parte.

Instanța de apel a reținut corectitudinea concluziei primei instanțe, potrivit căreia

actul nr. 1 din 14 martie 2014, nu poate fi apreciat ca o probă pertinentă și concludentă

în demonstrarea vinovăției, deoarece acest act a fost întocmit în anul 2014, după ce

conform spuselor părților vătămate au fost realizați puieții inculpatului.

Un alt aspect ce confirmă nevinovăția lui Maler Petru pe acest capăt de acuzare

este că conform hotărîrii Judecătoriei Orhei din 24 martie 2015, menținută prin decizia

Colegiului civil al Curții de Apel Chișinău din 08 iulie 2015, hotărâri care sunt

definitive și irevocabile, s-a dispus admiterea parțială a cererii reconvenționale a

GȚ „Maler Petru” către Rusu Alexandra, Gondiu Mihail, Gondiu Elena,

Vîlea Eudochia, Danilov Liuba privind netulburarea posesiunii și folosinței terenurilor,

fiind interzis acestora și altor persoane, de a întreprinde acțiuni întru tulburarea în orice

mod a posesiunii și folosinței terenurilor, pe care părțile vătămate susțin că au plantat

materialul săditor ce le aparține.

În opinia instanței de apel, prin aceste hotărâri a fost confirmat dreptul

inculpatului Maler Petru de posesiune și folosință a terenurilor în litigiu, inclusiv a

plantațiilor de pe ele, precum și lipsa oricăror drepturi a părților vătămate de a se folosi

de aceste bunuri, prin urmare, inculpatul era în drept să se folosească după bunul său

plac de proprietatea sa, inclusiv să ceară încetarea tulburării posesiunii și să distrugă

plantațiile sădite fără învoirea sa.

Cu referire la latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 247 alin. (1) Cod

penal, instanța de apel a remarcat, că recipisa din 38.10.2013 prin care Maler Petru se

obligă să nu îi amenințe cu deteriorarea pomilor altoiți în 2013 pe Vîlea Eudochia,

Danilov Liuba, Gondiu Elena și Rusu Alexandra, nu poate fi administrată ca probă,

deoarece în cadrul urmăririi penale nu a fost întocmit procesul-verbal de ridicare și

anexare a acestei recipise, nu a fost recunoscută ca mijloc de probă, mai mult, aceasta

reprezintă o copie neautentificată.

Instanța de apel a remarcat, că din declarațiile părților vătămate, reiese că

inculpatul le-a permis în anul 2011 să planteze pe terenul arendat de GȚ „ Maler Petru”,

6

precum și pe terenurile cet. Platica Pavel, Platica Tatiana, Golovatîi Grigore,

Golovatîi Parascovia, Tcaci Mihail, Vidrașcu Valentina, Don Alexei, Don Elena și

Terinti Ion persoane cu care inculpatul avea o înțelegere de folosire a terenurilor,

material săditor (arbori de măr și prune), care urma a fi scos în anul 2013.

Părțile vătămate au declarat că au mai plantat pe aceleași terenuri material săditor

în anul 2012, fără a specifica însă dacă au avut permisiunea proprietarilor terenurilor

sau a lui Maler Petru de a planta pomi în anul 2012.

În anul 2013 proprietar al terenurilor în cauză a devenit inculpatul Maler Petru, în

luna octombrie 2013, inculpatul le-a adus la cunoștință că terenurile pe care sunt

plantați arborii, sunt proprietatea lui și le-a propus de a încheia o tranzacție de

vînzare-cumpărare, la un preț de la 10 la 14 lei (după spusele părților vătămate - preț

redus, deoarece pe piață un pom se vindea la prețul de 17 lei), a materialului săditor

nominalizat plantat în 2011, în schimbul permiterii creșterii pe terenul lui de către

părțile vătămate a materialului săditor plantat în anul 2012, pînă în anul 2014.

În caz de refuz de a-i vinde puieții, Maler Petru i-a amenințat cu distrugerea

materialului săditor din 2012 plantat pe terenurile lui.

La acest segment, instanța de apel a remarcat, că prima instanță întemeiat a

constatat că, nici o parte vătămată nu a declarat că a avut careva contracte de arendă a

terenurilor pe care au fost plantați puieții, dacă aveau permisiunea de a sădi puieți pe

aceste terenuri în anul 2012 sau că au achitat inculpatului careva mijloace bănești pentru

folosirea terenurilor, precum și dacă inculpatul era în drept sau nu să distrugă puieții

sădiți samavolnic pe terenurile care îi aparțin și să le ceară încetarea tulburării

posesiunii. Or, potrivit declarațiilor părților vătămate, acestea benevol au încheiat o

tranzacție cu Maler Petru și au realizat în mod benevol materialul săditor din anul 2011

inculpatului Maler Petru, cu condiția ca ultimul să le permită să se folosească încă un an

de terenurile sale pentru creșterea puieților, terenuri pe care le foloseau fără temei

juridic.

Părțile vătămate au încheiat o tranzacție benevolă cu inculpatul Maler Petru

profitabilă pentru ambele părți, care corespundea dorinței lor de a se folosi în continuare

gratuit de terenurile proprietate a inculpatului pentru creșterea materialului săditor, iar

în schimb inculpatul a obținut puieți la un preț mai redus.

În concluzie, instanța de apel a statuat, că prin probele prezentate de către acuzare

nu se confirmă săvârșirea de către Maler Petru a infracțiunii prevăzute de art. 247

alin. (1) Cod penal.

4.5. Cu referire la soluția primei instanțe privind încetarea procesului penal în

baza art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului Maler Petru constituie

contravenția prevăzută de art. 78 alin. (2), (3) Cod contravențional, instanța de apel a

stabilit, că nu are temei de a interveni în această parte a sentinței, după cum solicită

procurorul și avocatul părților vătămate, deoarece din analiza probelor, rezultă că

acțiunile inculpatului nu au atentat la ordinea publică, la liniștea cetățenilor, acțiunile

inculpatului nu cuprind comportare batjocoritoare cu cetățenii, încălcare îndelungată și

insistentă a ordinii publice, zădărnicirea activităților în masă, suspendarea temporară a

activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc,

acțiuni prin care se manifestă latura obiectivă a infracțiunii de huliganism.

Or, inculpatul Maler Petru a acționat bazîndu-se pe încheierea Curții de Apel

Chișinău din 25 iunie 2014, prin care s-a dispus interzicerea lui Gondiu Elena și altor

persoane, să efectueze orice lucrări de prelucrare, scoatere, recoltare a materialului

săditor amplasat pe terenul unde a avut loc conflictul, considerând cerința sa drept una

7

legală, întemeiată pe existența unei hotărâri de judecată, a solicitat părților vătămate

Gondiu Elena și Costișanu Leonid să înceteze efectuarea lucrărilor și să părăsească

terenul, iar concomitent considerând că acțiunile părților vătămate de prelucrare a

pomilor sunt ilegale, a telefonat la poliție ca să fie întreprinse măsurile prevăzute de

lege.

Ulterior, când părțile vătămate au neglijat cerințele lui, reproșându-i că terenurile

le aparțin, inculpatul și părțile vătămate, reciproc s-au acostat fizic și verbal, acțiuni

soldate cu cauzarea leziunilor corporale neînsemnate părții vătămate Gondiu Elena,

leziuni corporale ușoare părții vătămate Costișanu Leonid și a vătămărilor corporale

medii inculpatului Maler Petru.

Potrivit declarațiilor părților vătămate, acestea au menționat despre existența

litigiului civil între ei și inculpat referitor la terenul unde a avut loc conflictul, au

menționat că erau în relații ostile cu inculpatul până la caz.

La fel, potrivit declarațiilor martorilor Globa Marcel și Didenco Maria, ambele

părți, atât inculpatul cât și părțile vătămate s-au înjurat unii pe alții și s-au aplicat

reciproc lovituri, iar conflictul însoțit de aplicarea loviturilor, a fost inițiat de partea

vătămată Costișanu Leonid care a lovit peste telefonul lui Maler Petru deoarece acesta

îl fotografia.

Așadar, instanța de apel a reținut, că din analiza probelor enumerate, prima

instanță întemeiat a concluzionat că conflictul a apărut din cauza neînțelegerii personale

a inculpatului Maler Petru cu părțile vătămate Gondiu Elena și Costișanu Leonid

privitor la efectuarea lucrărilor de prelucrare a pomilor pe terenul în privința căruia

există un litigiu civil în instanța de judecată între aceleași părți.

Respectiv, fapta lui Maler Petru nu cuprinde elementele definitorii a infracțiunii

de huliganism prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, dar a contravenției de cauzare a

vătămării ușoare a integrității corporale cu dereglarea sănătății de scurtă durată părților

vătămate.

Cu referire la solicitarea avocatului Bordian Marcela privind achitarea

inculpatului Maler Petru de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a menționat că, din conținutul apelului nu

se desprind motive de natură juridică capabile să influențeze soluția primei instanțe,

deoarece nu se referă la cazul în care ar rezulta încălcarea esențială a legii, soldată cu

achitarea inculpatului Maler Petru.

a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar solicitând casarea acesteia cu

remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului procurorul a invocat dezacordul cu soluția instanței de

apel în partea recalificării acțiunilor lui Maler Petru din prevederile art. 287 alin. (1)

Cod penal în baza art. 78 alin. (2), (3) Cod contravențional, precum și cu concluzia

achitării inculpatului de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 247

alin. (1) Cod penal, în rest concluzia privind calificarea faptelor lui Maler Petru în baza

art. 197 alin. (1) Cod penal, procurorul considerând-o corectă.

În opinia recurentului, instanța de apel nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea

probelor ce dovedesc vinovăția lui Maler Petru, care au fost considerate ca admisibile,

iar ulterior apreciate în mod superficial, fără a fi evidențiate acele derogări evidente,

prin care s-a încercat de a induce în eroare instanțele de judecată.

Cu referire la învinuirea lui Maler Petru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 247 alin. (1) Cod penal, procurorul consideră că vinovăția acestuia este dovedită

8

prin declarațiile părților vătămate Rusu Alexandra; Gondiu Elena; Vîlea Eudochia;

Pantaz Nicolae; Buciușcan Iurie; Cerba Eudochia; Gondiu Tatiana; martorilor

Grigorii Mihail; Rusu Semion precum și prin materialele cauzei.

Consideră procurorul, că instanțele de judecată în mod eronat au raportat

caracteristicile componenței de infracțiuni a șantajului la circumstanțele prezentei cauze

penale. Astfel, amenințarea și aplicarea violenței sunt semne constitutive și ale

șantajului, însă comparativ cu infracțiunea analizată, acestea sunt orientate nu spre

încheierea constrânsă a tranzacției, dar spre obținerea bunurilor, drepturilor asupra lor

sau săvîrșirea altor acte cu caracter patrimonial.

Susține că aceste două infracțiuni sunt distincte, iar instanțele de fond greșit au

statuat asupra faptului că ordonanța de punere sub învinuire a lui Maler Petru urma să

susțină și acele semne caracteristice șantajului.

Subliniază acuzarea, că instanțele de fond în mod eronat au apreciat și declarațiile

pesoanelor audiate în această privință. Or, partea vătămată Rusu Alexandra a confirmat

că Maler Petru a cerut să-i vîndă pomii crescuți la un preț de 10 lei, pe cînd pe piață

prețul varia de la 16 la 25 de lei; i-a amenințat că dacă nu îi vor vinde lui pomii el va

răsturna pomii ce urmau a fi scoși în 2014, iar părțile vătămate neavând altă ieșire au

căzut de acord.

Partea vătămată Gondiu Elena a confirmat că inculpatul le-a cerut să-i vândă

pomii la preț de 10 lei, pe cînd pe piață prețul era de 17 lei.

Partea vătămată Danilov Liuba a menționat că inculpatul le-a cerut să-i vândă

pomii la preț de 10 lei, pe când pe piață prețul era de 17 lei, iar cînd i-au vîndut pomii

au cerut de la el o recipisă precum că el nu le v-a deteriora ceilalți pomi.

Evidențiază recurentul, că apreciind declarațiile părților vătămate, instanța nu a

ținut cont de faptul că acestea sunt confirmate prin recipisa anexată la materialele cauzei

penale (f.d. 68, vol.I), care conține acea expresie cu privire la amenințarea expusă,

probă care în primul rând confirmă veridicitatea declarațiilor părților vătămate;

dovedește amenințările expuse de către inculpatul Maler Petru în această privință;

confirmă învinuirea adusă în această parte.

Totodată, prima instanță a apreciat critic actul nr. 1 din 14 martie 2014, întocmit

de Primăria com. Jora de Mijloc, r-nul Orhei prin care se atestă că Vîlea Eudochia,

Danilov Liuba, Gondiu Elena și Rusu Alexandra au plantat și erau proprietarii puieților

care au fost înstrăinați inculpatului (f.d. 66-67, vol.I), fără însă a expune o motivare

plauzibilă și întemeiată în acest sens.

Cu referire la învinuirea lui Maler Petru privind săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (1) Cod penal, procurorul consideră că vinovăția acestuia se dovedește

prin următoarele probe: declarațiile părților vătămate Costișanu Leonid, Gondiu Elena,

a martorilor Globa Marcel, Didenco Maria precum și prin materialele cauzei.

La acest capăt de învinuire, procurorul invocă că instanța de apel, în motivarea

soluției a reținut ca argument principal existența relațiilor ostile între Maler Petru și

părțile vătămate Gondiu Elena și Costișanu Leonid.

În opinia acuzării, prin soluția dispusă, instanța de apel a constatat și lipsa

elementului de „loc public” ca unul din elementele principale ale componenței de

infracțiune prevăzute la art. 287 Cod penal sau cel puțin nici nu a ținut cont de acest

element.

Susține recurentul, că instanța de apel, a apreciat în mod eronat, noțiunea de loc

public prin prisma art. 131 Cod penal, or, pe de o parte instanța admite că fapta a fost

9

săvîrșită în câmp, care de fapt și se prezintă ca loc public, iar pe de altă parte, din

motive neînțelese, prin soluția dispusă a constatat contrariul.

La fel, consideră neîntemeiată și motivarea instanței de apel referitor la prezența

relațiilor ostile între părți.

Totodată, iar prima instanță a omis recomandările Curții Supreme de Justiție

expuse în alin. 10 pct. 10) al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii

Moldova nr. 4 din 19 iunie 2006 „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale

despre huliganism”.

Remarcă și faptul, că latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod

penal se caracterizează prin intenție directă, motivele acestei infracțiuni fiind

huliganice. Una din condițiile necesare pentru aplicarea răspunderii conform art. 287

Cod penal, este ca inițiator să fie făptuitorul, care să provoace conflictul pentru a se

răfui cu victima. Totodată, motivele huliganice trebuie să fie condiționate de dorința

făptuitorului de a se opune celor din jur, de a-și demonstra atitudinea sfidătoare față de

ei.

5.1. Avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpatului, în temeiul art. 427

alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a contestat hotărârile adoptate cu

recurs ordinar, solicitând casarea parțială a sentinței în partea atragerii la răspundere

contravențională și a deciziei instanței de apel în partea încetării procesului penal

privind învinuirea în baza art. 197 alin. (1) Cod penal, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare pe toate capetele de acuzare, din motiv că nu sunt

întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate.

Cu referire la infracțiunea de huliganism, recurentul menționează că delimitarea

dintre huliganism ca infracțiune penală și huliganismul ca simplă contravenție se face

ținându-se cont de gravitatea încălcării ordinii publice, care se determină prin cumulul

circumstanțelor cauzei, inclusiv locul și metodele săvârșirii faptelor ilicite, intensitatea,

durata lor etc., ceea ce corect a fost apreciat de către prima instanță.

În cazul încălcării ordinii publice fără aplicarea violenței față de persoane, în

lipsa altor circumstanțe prevăzute în art. 287 Cod penal, acțiunile făptuitorului nu vor

constitui infracțiunea de huliganism și vor fi calificate drept contravenții.

Rezistența opusă persoanei care curmă actele huliganice nu se încadrează în

componența de huliganism numai în cazurile în care în urma aplicării violenței

făptuitorul săvârșește o infracțiune cu mult mai gravă.

Cu referire la principiul prezumției nevinovăției, recurentul face referire la

jurisprudența Curții Europene, și anume la cauza Allenet de Ribemont c. Franței

(hotărîrea din 10 februarie 1995) unde Curtea a constatat că prezumția de nevinovăție,

consacrată în § 2 art. 6, se numără printre elementele unui proces echitabil, astfel cum

este acesta prevăzut în § 1 art. 6. Prezumția este încălcată dacă o decizie judiciară

privind o persoană acuzată reflectă opinia că aceasta este vinovată, înainte ca vinovăția

să fi fost dovedită în prealabil. Este suficient, chiar și în absența unei constatări formale,

ca o argumentație să sugereze că instanța îl consideră pe acuzat ca fiind vinovat.

În cauza Capeau c. Belgiei (hotărîrea din 13 ianuarie 2005) Curtea referindu-se

la bănuielile rezonabile reamintește în această privință că, în domeniul penal, problema

administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al art. 6 § 2 și

obligă, inter alia ca sarcina de a prezenta probe să revină acuzării.

Prin urmare, raționamentul comisiei de apel în materie de detenție preventivă

inoperantă este incompatibil cu respectarea prezumției nevinovăției.

10

Obligația de motivare a hotărîrilor judecătorești face parte din setul de garanții

stabilit pentru existența unui proces echitabil.

Conform jurisprudenței CEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, o

hotărîre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, oferă

posibilitatea ca această hotărîre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și oferă

posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs (Suominen c.

Finlandei (2003) § 37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) § 85.)

În afară de aceasta, motivarea hotărîrilor este un instrument important în

asigurarea transparenței justiției și existența unui control social asupra acesteia

(Hirvisaari c. Finlandei, § 30 (2001)).

Sentința este motivată dacă exprimă un concept larg care presupune existența mai

multor lucruri. Instanțele trebuie să indice în sentință, hotărîre, temeiurile pentru care

aceasta a fost adoptată (Hadjianastassiou c. Greciei, (1992) § 33, Dumitru c. României

(2010) § 30 33.).

În dezacord cu decizia instanței de apel, recurentul menționează că, instanța de

apel nu s-a expus asupra argumentului apărărării potrivit căruia declarațiile inculpatului

au fost apreciate critic de către prima instanță, fiind încălcat principiul prezumției

nevinovăției.

Menționează, că potrivit practicii unitare a Curții Supreme de Justiție și conform

art. 389 alin. (2) Cod de procedură penală, sentința de condamnare nu poate fi bazată, în

mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi

penale și citite în instanța de judecată în absența lor.

Susține, că nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate în

apel echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi

casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 Cod de procedură penală,

întrucît o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs.

5.2. Avocatul Zaharia Procopie în numele părților vătămate Vîlea Eudochia,

Gondiu Elena, Gondiu Tatiana, Popa Eugenia, Pantaz Nicolae, Cerba Eudochia,

Rusu Alexandra, Buciușcan Iurie, Danilov Liuba și Costișanu Leonid în temeiul

art. 427 alin. (1) pct. 6), 16) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar,

solicitând casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri privind condamnarea inculpatului pe toate capetele de

acuzare.

În motivarea recursului, avocatul menționează că în opinia părților vătămate,

concluziile instanțelor de fond vin în contradicție cu circumstanțele pricinii, iar probele

administrate dovedesc pe deplin faptele incriminate lui Maler Petru.

Susține recurentul, că deși inculpatul vina nu a recunoscut, vinovăția acestuia se

dovedește prin declarațiile părților vătămate Rusu Alexandra, Gondiu Elena,

Pantaz Nicolae, Buciușcan Iurie, Cerba Eudochia, Danilov Liuba, Popa Eugenia,

Vîlea Eudochia, Gondiu Tatiana, precum și prin declarațiile martorilor Grigorii Mihail,

Rusu Simion, Didenco Maria dar și prin plângerea din 20 martie 2014, depusă de către

membrii Cooperativei de întreprinzător „Fitoarbore”, reprezentați de Rusu Alexandra,

potrivit căreia au solicitat tragerea la răspundere penală a lui Maler Petru, care la

18 ianuarie 2014, a distrus cu tractorul marcotele plantației MMI06 și M, cauzându-le

un prejudiciu material în sumă de 58800 lei (f.d. 12-14, vol.I).

La fel, drept probă pertinentă invocă plângerea depusă de către Rusu Alexandra

din 28 martie 2014, în calitatea de reprezentant al părților vătămate, prin care aceasta a

solicitat tragerea la răspunderea penală a lui Maler Petru, pentru faptul, că fiind

11

amenințați cu distrugerea materialului săditor, au fost constrânși de a încheia tranzacția

de vânzare-cumpărare a materialului săditor la un preț mai redus decât cel de piață, fiind

cauzat un prejudiciu material în sumă de 60000 lei.

Menționează recurentul, că nu a fost dată apreciere următoarelor probe: actul de

apreciere a pierderilor din 10 februarie 2014 (f.d. 15, vol.I); actul nr. 1 din 14 martie

2014 (f.d. 66-67, vol.I); recipisa din 28 octombrie 2013 prin care Maler Petru se obligă

să nu îi amenințe cu deteriorarea pomilor altoiți în 2013 pe Vîlea Eudochia,

Danilov Liuba, Gondiu Elena și Rusu Alexandra (f.d. 68, vol.I); schema amplasării

pomilor (f.d. 69-73, vol.I), declarațiilor martorului Terenti Ion.

În opinia recurentului, prima instanță incorect a ajuns la concluzia, că probele

prezentate de către părți, documentele și procesele-verbale ale acțiunilor de urmărire

penală nu au demonstrat învinuirea adusă inculpatului în săvârșirea infracțiunilor

imputate prevăzute de art. art. 197 alin. (1), 247 alin. (1) Cod penal.

La fel, consideră incorectă concluzia instanței de apel privind încetarea

procesului penal în privința lui Maler Petru învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 197 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului constituie contravenția

prevăzută de art. 104 Cod contravențional și încetarea procesului contravențional din

motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională.

Astfel, în viziunea avocatului concluzia primei instanțe privind achitarea

inculpatului și cea a instanței de apel privind reîncadrarea faptelor din prevederile

art. 197 alin. (1) Cod penal în baza art. 104 Cod contravențional, cu încetarea procesului

contravențional, este una pripită și greșită, la caz fiind prezente toate elementele

componențelor de infracțiune menționate.

Relevă apărarea, că este corectă poziția atât a părților vătămate cât și a

procurorului asupra faptului că vinovăția inculpatului se dovedește anume prin

declarațiile părților vătămate, concluzia instanței la caz că acestea urmează a fi apreciate

ca persoane interesate în cauză este una incorectă.

Mai invocă recurentul, că instanțele de judecată au lăsat fără apreciere actul

nr. 01 din 14 martie 2014, prin care sa constatat că Vîlea Eudochia, Danilov Liuba,

Gondiu Elena și Rusu Alexandra au plantat și erau proprietarii puieților.

La fel, o probă importantă reprezintă și recipisa din 30 octombrie 2013, prin care

Maler Petru s-a obligat să nu amenințe părțile vătămate cu deteriorarea pomilor altoiți și

conținutul schemei amplasării pomilor.

Subliniază că concluzia instanței de judecată, precum că nu au fost prezentate

probe pertinente, concludente și utile care ar permite stabilirea componenței de

infracțiune prevăzută la art. 247 alin. (1) Cod penal, este nefondată.

Instanțele de fond nu au motivat din ce considerente apreciază critic declarațiile

părților vătămate precum că inculpatul Maler Petru a recunoscut personal în cadrul

adunării din 07 februarie 2014 că a distrus marcotiera, acestea urmând a fi apreciate

drept probe concludente și pertinente.

Cu referire la învinuirea inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal, invocă recurentul, că instanțele de fond urmau să dea

apreciere adecvată probelor, deoarece Maler Petru în mod grosolan și demonstrativ a

săvârșit acțiuni ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, încălcând în

mod grosolan ordinea publică, demonstrând o comportare batjocoritoare cu părțile

vătămate, înjosindu-le astfel onoarea și demnitatea.

În opinia avocatului, instanța de apel nu a făcut o delimitare corectă dintre

huliganism ca infracțiune penală și huliganism ca simplă contravenție, urmând să țină

12

cont de gravitatea încălcării, iar concluzia privind încetarea procesului contravențional,

este pripită și neîntemeiată.

Susține avocatul că instanțele de judecată nu au motivat negarea probelor aduse

de partea acuzării, pe când urmau să dea apreciere cuvenită, obiectivă tuturor

circumstanțelor cauzei, a motivării faptului admiterii unor probe și respingerii altora,

prin prisma respectării principiilor contradictorialității în procesul penal și a liberei

aprecieri a probelor, urmând astfel a pronunța o soluție legală de condamnare în privința

lui Maler Petru.

argumentelor invocate în recursurile declarate de procuror și de avocatul părților

vătămate, solicitând respingerea acestora ca inadmisibile, din motiv că argumentele

invocate de recurenți sunt nefondate, întrucât instanța de apel a examinat probele sub

toate aspectele, complet și obiectiv din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor.

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal concluzionează asupra

inadmisibilității recursurilor din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

După cum rezultă din conținutul recursurilor declarate de procuror și de avocatul

părților vătămate, se atestă că recurenții critică decizia instanței de apel sub aspectul

temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12), 16) Cod de procedură

penală, potrivit căror hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită, precum și în cazurile când norma de drept aplicată în hotărârea

atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție.

Din contextul argumentelor invocate, Colegiul penal atestă că procurorul nu este

de acord cu soluția instanțelor de fond privind achitarea inculpatului de sub învinuirea

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 247 alin. (1) Cod penal, precum și cu

încetarea procesului penal intentat în privința lui Maler Petru în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal, din motiv că acțiunile acestuia constituie contravenția prevăzută de art. 78

alin. (2), (3) Cod contravențional.

Apărarea părților vătămate contestă soluția instanțelor de fond pe toate capetele

de acuzare înaintate inculpatului, considerând că este ilegală și soluția instanței de apel

privind încetarea procesului penal intentat în privința lui Maler Petru în baza art. 197

13

Cod penal, din motiv că acțiunile acestuia constituie contravenția prevăzută de art. 104

Cod contravențional și încetarea procesului contravențional.

Pe de altă parte, avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpatului își

fundamentează cererea de recurs în baza prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, precum și în cazurile când faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În acest context, instanța de recurs stabilește, că în esență, recurentul solicită

achitarea lui Maler Petru pe toate capetele de acuzare înaintate.

Reieșind din temeiurile pentru recurs invocate în raport cu actele cauzei, Colegiul

penal conchide că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului în cauză,

din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate

de prima instanță, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal reține că instanța de

apel a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, iar decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept, care au dus la

respingerea apelului declarat de avocatul inculpatului și la admiterea apelurilor

declarate de procuror și avocatul părților vătămate.

Astfel, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, fiind legală și întemeiată.

Totodată, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la examinarea

cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. art. 27, 99-101 Cod de

procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le

minuțios, iar în final le-a dat aprecierea corespunzătoare prin prisma pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu, confirmă

netemeinicia învinuirii lui Maler Petru privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 247 alin. (1) Cod penal și vinovăția lui Maler Petru în comiterea contravențiilor

prevăzute de art. art. 78 alin. (2), (3), 104 Cod contravențional.

Având în vedere că în cauza dedusă judecății hotărârile instanțelor de fond au

fost contestate cu recursuri atât de către partea acuzării reprezentată de procuror și

avocatul părților vătămate cât și de apărare, instanța de recurs va argumenta concluziile

ce au generat soluția adoptată, ținând cont de argumentele fiecărui recurent pe fiecare

capăt de acuzare înaintat inculpatului, pentru a evita repetarea inutilă a anumitor

termeni juridici și constatări ale instanței.

Cu referire la învinuirea lui Maler Petru de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 247 alin. (1) Cod penal.

Soluția de achitare pronunțată de către prima instanță pe acest capăt de învinuire

a fost menținută și de către instanța de apel, la moment fiind contestată de către

procuror și avocatul Zaharia Procopie în numele părților vătămate.

În principiu, instanța de recurs atestă că potrivit textului deciziei atacate,

argumentele invocate la etapa recursului ordinar au constituit obiect de examinare și în

14

instanța de apel, la care instanța s-a expus detaliat și amplu argumentat, reținând, că de

către organul de urmărire penală nu au fost prezentate probe, care ar dovedi că

materialul săditor a fost realizat de părțile vătămate în condiții nefavorabile pentru ei, la

un preț redus, nu au fost prezentate probe cu privire la prețul la care au fost realizați

puieții, de câți puieți dispunea fiecare parte vătămată și ce prejudiciu i-a fost cauzat

fiecărei părți vătămate, nu au fost prezentate probe că prețul de piață a unui puiet era

mai mare de 10-14 lei, adică de prețul cu care părțile vătămate au susținut că au realizat

puieții inculpatului.

Colegiul conchide, că de către instanța de apel corect a fost invocată și copia

certificatului eliberat de Camera de Comerț și Industrie a R. Moldova la 15 noiembrie

2016, prezentat de apărare, potrivit căruia s-a confirmat că în toamna anului 2013 și

primăvara anului 2014, puieții de pomi fructiferi se comercializau la prețul angro: meri

6-8 lei, prun 7-10 lei, cireș 7-10 lei (f.d. 146, vol.III).

Totodată, instanța de apel corect a reținut și faptul, că prin hotărârea Judecătoriei

Orhei din 24 martie 2015, menținută prin decizia Colegiului civil al Curții de Apel

Chișinău din 08 iulie 2015, care au devenit definitive și irevocabile, s-a dispus

admiterea parțială a cererii reconvenționale a GȚ „Maler Petru” către Rusu Alexandra,

Gondiu Mihail, Gondiu Elena, Vîlea Eudochia, Danilov Liuba privind netulburarea

posesiunii și folosinței terenurilor, fiind interzis acestora și altor persoane, de a

întreprinde acțiuni întru tulburarea în orice mod a posesiunii și folosinței terenurilor, pe

care părțile vătămate au susținut că au plantat materialul săditor, pretinzând că le

aparține.

Un alt aspect, care corect a fost invocat de către instanțele de fond în susținerea

nevinovăției lui Maler Petru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 247 alin. (1) Cod

penal, este și faptul că părțile vătămate au declarat că nu au avut perfectate contracte de

arendă a terenurilor ce aparțineau lui Maler Petru pe care au fost plantați puieții, nu au

confirmat că aveau permisiunea de a sădi puieți pe aceste terenuri în anul 2012 sau că

au achitat inculpatului careva mijloace bănești pentru folosirea terenurilor, precum și

dacă inculpatul era în drept sau nu să distrugă puieții sădiți samavolnic pe terenurile

care îi aparțin și să le ceară încetarea tulburării posesiunii.

Potrivit declarațiilor părților vătămate, acestea benevol au încheiat o tranzacție cu

Maler Petru și i-au realizat în mod benevol materialul săditor din anul 2011, cu condiția

ca ultimul să le permită să se folosească încă un an de terenuri pentru creșterea

puieților, care de altfel, erau folosite de aceștia fără nici un temei juridic.

Așadar, instanțele de fond corect au subliniat, că relațiile dintre Vîlea Eudochia,

Gondiu Elena, Gondiu Tatiana, Popa Eugenia, Pantaz Nicolae, Cerba Eudochia, Rusu

Alexandra, Buciușcan Iurie, Danilov Liuba și Costișanu Leonid pe de o parte și

Maler Petru pe de altă parte, sunt relații de ordin civil, iar în cazul apariției unor

neclarități sau neînțelegeri urmează a fi soluționate potrivit căilor de soluționare a

litigiilor civile.

Colegiul penal apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul recurenților, precum că

instanțele judecătorești au interpretat eronat conținutul actului nr. 1 din 14 martie 2014

întocmit de Primăria com. Jora de Mijloc, r-nul Orhei, aceasta deoarece instanțele de

fond corect au sesizat, că actul nominalizat a fost întocmit ulterior realizării puieților de

către părțile vătămate lui Maler Petru.

Argumentul recurenților precum că instanțele de fond neîntemeiat au statuat

asupra faptului că ordonanța de punere sub învinuire a lui Maler Petru urma să conțină

15

și semnele caracteristice ale șantajului, instanța îl apreciază ca declarativ, deoarece din

conținutul hotărârilor judecătorești contestate nu se întrevede o asemenea concluzie.

Mai mult, făcând trimitere la doctrina juridică de specialitate, instanțele de fond

corect au subliniat, că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 247 alin. (1) Cod

penal, reprezintă fapta prejudiciabilă care este alcătuită din acțiunea principală și

acțiunea adiacentă precum și circumstanțele săvârșirii infracțiunii în lipsa semnelor de

șantaj.

Acțiunea principală se exprimă prin constrângerea de a încheia o tranzacție sau

de a refuza încheierea ei. Constrângerea de a încheia o tranzacție constă în revendicarea

înaintată victimei să încheie după caz: - o tranzacție principal indezirabilă pentru

aceasta; - o tranzacție cu un contragent nedorit de victimă; - o tranzacție care comportă

condiții ce nu convin victimei.

La caz, din materialele prezentate de către organul de urmărire penală, instanțele

de fond corect au remarcat, că nu au fost prezentate probe, din conținutul cărora ar

rezulta mai presus de orice dubiu că părțile vătămate ar fi încheiat cu Maler Petru o

tranzacție de înstrăinare a materialului săditor în condiții nefavorabile acestora.

Prin urmare, instanța de recurs se raliază la concluziile instanțelor de fond

potrivit cărora conflictul survenit între părțile vătămate și Maler Petru sunt guvernate de

legislația civilă, respectiv pe acest episod nefiind necesară intervenția legii penale.

Cu referire la învinuirea lui Maler Petru de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (1) Cod penal.

În ceea ce privește dezacordul procurorului și al avocatului părților vătămate

privind reîncadrarea faptelor imputate inculpatului din prevederile art. 287 alin. (1) Cod

penal în baza art. 78 alin. (2), (3) Cod contravențional, instanța de recurs atestă că

argumentele invocate sub acest aspect sunt neîntemeiate.

Astfel, după cum denotă din conținutul hotărârilor judecătorești supuse

recursului, instanțele de fond au motivat că acțiunile inculpatului Maler Petru nu au fost

îndreptate spre încălcarea ordinii publice, deoarece ultimul acționa în temeiul încheierii

Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2014, prin care s-a interzis lui Gondiu Elena,

precum și altor persoane de a efectua lucrări de prelucrare, scoatere, recoltare a

materialului săditor amplasat pe terenul unde a avut loc conflictul.

În opinia instanței de recurs, instanțele de fond corect au remarcat, că potrivit

materialelor cauzei, atât părțile vătămate, cât și inculpatul s-au înjurat reciproc, apoi

s-au acostat fizic și verbal, în urma căror fapte a survenit cauzarea vătămărilor corporale

neînsemnate părții vătămate Gondiu Elena, leziunilor corporale ușoare părții vătămate

Costișanu Leonid, iar lui Maler Petru i-au fost cauzate vătămări corporale medii.

Potrivit declarațiilor părților vătămate Gondiu Elena și Costișanu Leonid acestea

au confirmat existența unui litigiu civil între ei și Maler Petru, privind terenul de la care

a apărut conflictul, au menționat că până la conflict erau în relații ostile cu acesta și

când s-a apropiat Maler Petru de ei, le-a cerut să părăsească terenul telefonând la

poliție.

În acest context, Colegiul remarcă că la cazul dedus judecății, instanțele corect au

stabilit că acțiunile violente ale lui Maler Petru au fost determinate de relațiile

personal-ostile, condiționate inclusiv de comportamentul părților vătămate, ele nu au

fost îndreptate spre încălcarea ordinii publice.

Maler Petru nu a urmărit scopul de demonstrare a forței sale brutale, de

contrapunere societății, el nu a avut dorința de a se opune celor din jur, de a-și

16

demonstra atitudinea sfidătoare față de alte persoane, de aceea acțiunile acestuia nu sunt

caracteristice semnelor calificative ale infracțiunii de huliganism.

De asemenea, Colegiul penal conchide că instanțele de fond corect au reținut, că

pentru ca acțiunile inculpatului să fie calificate ca infracțiune de huliganism, acesta

trebuie să manifeste intenție directă, iar motivele infractorului sunt unele huliganice.

Una din condițiile necesare (nu și suficiente) pentru aplicarea răspunderii

conform art. 287 Cod penal, este ca inițiator al încăierării sau al certei să fie nu victima,

dar făptuitorul, ultimul fiind cel care manifestă inițiativa de a se răfui cu victima.

Motivele huliganice trebuie să fie condiționate de dorința făptuitorului de a se

opune celor din jur, de a-și demonstra atitudinea sfidătoare față de ceilalți.

Reieșind din materialele dosarului, instanțele de fond corect au subliniat, că de

către acuzare nu au fost prezentate probe care ar demonstra că anume Maler Petru ar fi

inițiat aplicarea loviturilor, or, potrivit declarațiilor martorilor Globa Marcel și

Didenco Maria, ambele părți, atât inculpatul cât și părțile vătămate s-au înjurat unii pe

alții și își aplicau lovituri reciproc, aplicarea loviturilor a fost inițiată de către partea

vătămată Costișanu Leonid, care a lovit peste telefonul lui Maler Petru, deoarece acesta

la moment îl fotografia (f.d. 200, 203, vol.I, 35, 38-39, 40-41, vol.II).

Astfel, din cele menționate rezultă că acțiunile lui Maler Petru nu întrunesc

semnele infracțiunii de huliganism.

Prin urmare, instanțele judecătorești în susținerea soluției privind reîncadrarea

faptelor imputate lui Maler Petru din prevederile art. 287 alin. (1) Cod penal în baza

art. 78 alin. (2), (3) Cod contravențional, întemeiat au făcut referire și la practica

judiciară de specialitate, unde a fost explicat, că instanțele judecătorești nu trebuie să

admită interpretarea extensivă a noțiunii de huliganism pasibil de pedeapsă, pentru ca să

fie excluse cazurile de tragere la răspundere penală a persoanelor vinovate de un

huliganism nu prea grav sau de fapte neînsemnate, care atrag răspunderea

contravențională.

În astfel de circumstanțe, Colegiul penal conchide că sunt lipsite de suport juridic

alegațiile recurenților precum că instanțele judecătorești au interpretat eronat noțiunea

de „loc public” și că greșit au determinat existența relațiilor ostile între părți, deoarece

aceste argumente nu au relevanță în cazul dedus judecății.

Distinct de considerentele expuse pe marginea netemeiniciei recursurilor părții

acuzării, Colegiul concomitent respinge și argumentele invocate de către partea apărării

referitor la nevinovăția lui Maler Petru pe episodul menționat.

Astfel, în susținerea concluziei formulate instanța de recurs reține că potrivit

temeiului invocat de apărare, conținut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, se are în vedere că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, atunci când nu a

fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-a constatat elementele constitutive, ori

când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

La caz, după cum a fost evidențiat mai sus, într-adevăr prima instanță, iar ulterior

și instanța de apel, corect au reținut că faptele imputate inițial de către organul de

urmărire penală lui Maler Petru nu conțin semnele infracțiunii de huliganism, însă acest

motiv nu poate constitui temei de achitare a inculpatului, întrucât după cum a fost

detaliat descris în contextul acestei decizii, acțiunile lui Maler Petru corespund

elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2), (3) Cod

17

contravențional, potrivit legii în vigoare la data săvârșirii faptei, adică vătămarea

intenționată ușoară a integrității corporale.

Totodată, instanța de recurs atestă că modificarea încadrării juridice a faptei nu

înrăutățește situația inculpatului și nu afectează dreptul lui la apărare, deoarece

învinuirea definitivă nu se deosebește în mare măsură după circumstanțele reale ale

cauzei. Drept învinuire care esențial, după circumstanțele reale, diferă de cea de la

început urmează de considerat orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acțiuni

în locul celor imputate anterior, imputarea infracțiunii care diferă de cea imputată după

obiectul atentat, caracterul faptei și acțiunii), care afectează dreptul inculpatului la

apărare.

În conexiunea celor relatate, Colegiul atestă că instanțele de fond în susținerea

vinovăției lui Maler Petru de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2), (3)

Cod contravențional, corect au făcut referire la concluziile raportului de expertiză

medico-legală nr. 204/D din 17 septembrie 2014, potrivit căror la Costișanu Leonid s-a

constatat traumatism cranio-cerebral manifestat prin comoție cerebrală, echimoze pe

față și torace, excoriații pe gât, care în comun determină o dereglare a sănătății de scurtă

durată și se califică ca vătămare corporală ușoară (f.d. 24, vol.II), precum și la

concluziile raportului de expertiză nr. 205 /D din 17 septembrie 2014, din care rezultă

că la Gondiu Elena a fost constatată echimoză pe brațul stâng, care se califică ca

vătămare corporală neînsemnată (f.d. 31, vol.II).

Astfel, hotărârile judecătorești au fost motivate detaliat sub aspectul necesității

reîncadrării faptelor imputate lui Maler Petru, iar argumentul invocat de către apărare în

sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și

anume că nu a fost dat răspuns argumentului că prima instanță a apreciat critic

declarațiile lui Maler Petru, nu poate constitui temei de admitere a recursului declarat.

Cu referire la învinuirea lui Maler Petru de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 197 alin. (1) Cod penal.

Colegiul penal atestă că procurorul, în principiu, acceptă soluția instanței de apel

pe acest capăt de învinuire, însă avocatul Zaharia Procopie în numele părților vătămate

invocă ilegalitatea soluției instanței de apel privind recalificarea acțiunilor lui

Maler Petru din prevederile art. 197 alin. (1) Cod penal în baza art. 104 Cod

contravențional.

La acest segment instanța de recurs atestă că recurentul își fundamentează cererea

înaintată invocând dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă Colegiul

penal amintește că la etapa judecării recursului, instanța nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă

situație de fapt, acestea fiind sarcina primordială a instanțelor de fond.

Deci, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la greșita reținere, pe

baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin

raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea încadrării juridice

a faptelor săvârșite de Maler Petru.

Tot aici se va evidenția, că potrivit jurisprudenței constante a Colegiului penal al

Curții Supreme de Justiție, regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a recursului ordinar instanța

de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond, în baza temeiurilor

stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de

fapt reținute în speță.

18

Prin urmare, referitor la infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) Cod penal și

imputată prin rechizitoriu lui Maler Petru, instanța de recurs notează că varianta tip a

acestei infracțiuni se caracterizează prin distrugerea sau deteriorarea intenționată a

bunurilor, dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari.

Reieșind din modificările operate prevederilor art. 126 Cod penal, prin Legea

nr. 207 din 29 iulie 2016, în vigoare din 07 noiembrie 2016, care statuează că

proporțiile mari, reprezintă valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate,

distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală,

valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20

de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în

vigoare la momentul săvârșirii faptei, instanțele de fond corect au reținut, că fapta

incriminată lui Maler Petru a fost săvârșită la 18 ianuarie 2014, iar prin Hotărârea

Guvernului nr. 1000 din 13 decembrie 2013 (în vigoare din 20 decembrie 2013) a fost

aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014, în

mărime de 4225 lei.

Astfel, raportând daunele pricinuite de Maler Petru la prevederile legale pre

citate, instanța de apel întemeiat a stabilit, că pentru a constitui infracțiunea prevăzută

de art. 197 alin. (1) Cod penal, valoarea pagubei pricinuite de Maler Petru ar trebui să

depășească suma de 84500 lei, însă dat fiind faptul că prejudiciul cauzat părților

vătămate constituie suma de 58800 lei, respectiv Maler Petru este pasibil de a fi tras la

răspundere contravențională în baza art. 104 Cod contravențional.

Argumentul avocatului Cotruță Sergiu în numele inculpatului cu privire la

necesitatea achitării lui Maler Petru pe acest capăt de învinuire, este pasibil respingerii,

deoarece instanța de apel corect a pus la baza soluției de condamnare a acestuia

următoarele probe: declarațiile părților vătămate Rusu Alexandra, Gondiu Elena, Pantaz

Nicolae, Buciușcan Iurie, Cerba Eudochia, Danilov Liuba, Popa Eugenia, Vîlea

Eudochia, Gondiu Tatiana din conținutul cărora rezultă că Maler Petru singur a

recunoscut că a distrus marcotele deoarece pământul îi aparține lui, a martorilor

Grigorii Mihail, Rusu Semion și materialele cauzei: plângerea din 20 martie 2014, prin

care membrii Cooperativei de întreprinzători „Fitoarbore” reprezentați de

Rusu Alexandra au solicitat tragerea la răspundere penală a lui Maler Petru (f.d. 12-14,

vol.I); conținutul actului de apreciere a pierderilor din 10 februarie 2014, conform

căruia comisia a constatat deteriorarea a 58800 marcote, cu valoarea de 1 leu pentru

unitate, în total 58800 lei (f.d 15, vol.I); conținutul schemei amplasării pomilor (f.d. 69-

73, vol.I).

În consecință, Colegiul atestă că nici argumentele recurenților pe capătul de

învinuire privind distrugerea intenționată de către Maler Petru a bunurilor străine, nu

pot servi temei de casare al deciziei recurate.

Distinct de cele relatate mai sus, Colegiul penal remarcă și faptul, că avocatul

Procopie Zaharia a invocat drept temei pentru declararea recursului și art. 427 alin. (1)

pct. 16) Cod de procedură penală, însă din lecturarea textului recursului cu pricina,

instanța nu a regăsit motivarea acestui temei, în cererea de recurs nefiind precizată care

ar fi acea norma de drept aplicată în hotărârea contestată, care contravine unei hotărâri

de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Prin urmare, acest argument urmează a fi respins de către instanța de recurs ca

fiind nemotivat și declarativ, fiind invocat fără o motivare plauzibilă, iar în asemenea

situație instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar

declarat cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, or, în conformitate cu

19

art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de

urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte

interese decât interesele legii.

Față de cele ce preced, Colegiul penal este de opinia că soluția instanțelor de fond

este corectă. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, este motivată, conține răspuns la toate argumentele invocate de către

apelanți, probatoriul administrat fiind apreciat just cu specificarea motivelor pe care

și-a întemeiat soluția, iar criticele din recursurile declarate, sunt vădit neîntemeiate.

În consecință, instanța de recurs menționează că argumentele invocate în

recursurile declarate, sunt neîntemeiate, din care motive se decide inadmisibilitatea

acestora.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de avocatul Cotruță Sergiu în numele

inculpatului și de avocatul Zaharia Procopie în numele părților vătămate Vîlea

Eudochia, Gondiu Elena, Gondiu Tatiana, Popa Eugenia, Pantaz Nicolae, Cerba

Eudochia, Rusu Alexandra, Buciușcan Iurie, Danilov Liuba și Costișanu Leonid,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016,

în cauza penală în privința lui Maler Petru xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 mai 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

20