1ra-469/17 — art. 187 alin.2 lit. b CP

1ra-469/17 — art. 187 alin.2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-469/17

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

către avocatul Mocanu Serghei în numele inculpatului Baltag Valentin și avocatul

Pelevaniuc Alla în numele inculpatului Danilov Denis, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24 iunie 2016 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016, în cauza penală în privința

lui

Baltag Valentin xxx, născut la xx.xx.xxxx,

domiciliat în mun. xxx, str. xxx xx ap. xx,

și

Danilov Denis xxx, născut la xx.xx.xxxx,

domiciliat în mun. xxx, str. xxx xx ap. xx,

Termenii de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.07.2014 - 24.06.2016;

Instanța de apel: 26.07.2016 - 15.11.2016;

Instanța de recurs:24.01.2017 - 21.03.2017.

C O N S T A T Ă:

Valentin și Danilov Denis au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 187

alin.(2) lit. b) Cod penal fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de închisoare a câte 5

(cinci) ani fără amendă.

În baza art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei

aplicate inculpaților, stabilindu-li-se termene de probă:

lui Baltag Valentin - 3 (trei) ani;

lui Danilov Denis - 4 (patru) ani.

1

împreună cu Danilov Denis, la 13 aprilie 2014, aproximativ ora 15.30, aflându-se în

scara blocului nr. 94/1, din str. Izmail mun.Chișinău, urmărind scopul sustragerii

deschise a bunurilor altei persoane, s-au apropiat de Lepădatu Dumitru și Chirița

Dmitrii, în mod deschis l-au deposedat pe Lepădatu Dumitru de 20 lei, iar pe Chirița

Dmitrii de telefonul mobil de model „HTC", de lănțișor cu pandativ în formă de stea

cu sase colțuri, de o brățară, caschete, 5 euro, care conform cursului valutar oficial al

BNM constituiau suma de 93 lei și pașaport a autoproclamatei Republici Nistrene pe

numele lui Chirița Dmitrii, după care cu bunurile sustrase au dispărut într-o direcție

necunoscută, astfel cauzîndu-i părții vătămate, daune în proporții considerabile.

3.1. procuror, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Baltag

Valentin și Danilov Denis să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 188

alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare a

câte 8 ani fiecare, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În susținerea apelului procurorul a indicat că instanța de fond nu a apreciat

probele în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, utilității, coroborării acestora,

apreciind eronat o parte din probele prezentate, greșit recalificând acțiunile

inculpaților la art. 187 alin.(2) lit. b) Cod penal, sentința fiind contrară legii, urmând a

fi casată.

3.2. avocatul Pelevaniuc Ala în numele inculpatului Danilov Denis, care a

solicitat casarea acesteia rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanța prin care Danilov Denis să fie achitat deoarece

fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.187

alin.(2) lit. b) Cod penal.

În susținerea poziției apelantul a indicat că sentința este emisă în baza unor

probe bazate doar pe presupuneri și în lipsa unor dovezi incontestabile ce ar confirma

vinovăția inculpatului Danilov Denis în comiterea infracțiunii de care a fost

condamnat, instanța de fond eronat constatând că în acțiunile inculpatului sunt

prezente elementele constitutive ale jafului, or acesta a declarat că împreună cu

Baltag Valentin nu au urmărit scopul și nici n-au avut intenția de a sustrage bunurile

părților vătămate, și nimeni dintre ei n-au avut nici un cuțit.

Consideră că declarațiile părților vătămate necesită de a fi apreciate critic

deoarece sunt contradictorii și au fost date cu scopul ca părinții lor să nu afle adevărul

și intenția care au urmărit-o.

Danilov Denis nu a acționat cu scopul deposedării părților vătămate de bunurile

materiale, nu a urmărit scopul de cupiditate și nu a dorit ca bunurile acestora să treacă

în stăpânirea lui definitivă ci a prevenit comiterea unei infracțiuni sexuale în privința

minorului.

2

3.3. avocatul Mocanu Serghei în numele inculpatului Baltag Valentin, care a

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanța prin care Baltag Valentin să fie achitat din lipsa

în acțiunile lui a elementelor constitutive a componenței de infracțiune prevăzute de

art.187 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Consideră că acțiunile lui Baltag Valentin nu întrunesc elementele constitutive

ale componenței de infracțiune în baza căreia a fost condamnat și nu există probe care

dovedesc vinovăția acestuia în comiterea jafului imputat.

Martorii Belinschi Iurie și Șchiopu Ion au relatat instanței că nu au sesizat ca

Baltag Valentin să fi comis careva acțiuni de sustragere a bunurilor din proprietatea

presupuselor părți vătămate, dimpotrivă, acțiunile inculpaților au curmat comiterea de

către Chirița Dmitrii a unei infracțiuni sexuale în privința minorului Lepădatu

Dumitru.

Urma de reținut că declarațiile părții vătămate Lepădatu Dumitru date în instanța

de judecată nu corespund cu cele date în cadru urmăririi penale, ceea ce confirmă

faptul că acestea sunt niște fantezii și nu se bazează pe fapte reale, fiind inventate în

scopul de a camufla cauza reală pentru care el se afla în scara blocului din str. Izmail

94/1 mun. Chișinău cu presupusa parte vătămată Chirița Dmitrii. La fel, aceasta este

confuză când indică scopul aflării în scara blocului din str. Izmail 94/1 mun.

Chișinău, într-un caz menționând că se ascundeau de ploaie, în alt caz, că aveau

nevoie să-și satisfacă necesitățile fiziologice, or conform declarațiilor inculpaților și a

tuturor martorilor, la 13.04.2014 în mun. Chișinău nu au căzut precipitații sub formă

de ploi. Prin urmare, instanța de apel urma a aprecia critic declarațiile părții vătămate.

De asemenea, nu pot fi reținute ca probe pertinente și utile declarațiile părții

vătămate Chirița Dmitrii care au fost citite în instanța de judecată, deoarece între el și

inculpatul Danilov Denis nu a fost efectuată confruntare. Totodată, declarațiile părții

vătămate Chirița Dmitrii făcute la faza urmăririi penale sunt în contradicție cu

circumstanțele invocate de acuzatorul de stat, și anume, acesta a indicat suplimentar

după câteva zile de la prima audiere, că a fost amenințat cu un cuțit cu lungimea de

18 cm., pe când brelocul cu care se presupune că s-a comis tâlhăria, anexat ca corp

delict este de 3-4 cm.; a fost lovit puternic cu picioarele însă de către medicul-legist

nu a fost stabilită nici o leziune corporală.

Procurorul nu a prezentat careva probe în susținerea acuzării aduse inculpatului

Baltag Valentin, nu a înaintat și nu a insistat la cercetarea tuturor probelor în sprijinul

acuzării și practic s-a refuzat de la susținerea acuzațiilor împotriva inculpatului

conform rechizitoriului, însă instanța statuând pe rolul pozitiv al instanței s-a

manifestat în favoarea acuzării și predispus a acceptat concluziile date de organul de

urmărire penală în defavoarea inculpatului, fără a verifica toate probele și în deosebi

probele apărării, pronunțând o hotărâre neîntemeiată.

3

S-a indicat și asupra unor încălcări de procedură admise la faza urmăririi penale,

și anume, la efectuarea urmăririi penale s-au efectuat concomitent două acțiuni de

urmărire penală care se exclud una pe alta și anume percheziția corporală a lui Baltag

Valentin și ridicarea de la acesta a bunurilor, fiind întocmite procese-verbale (f. d. 51,

65-66). Potrivit proceselor-verbale menționate supra într-un caz bunurile (telefonul

mobil, pașaport de tip transnistrean pe numele lui Chirița Dmitrii, o pereche de căști

pentru telefon de culoare neagră, bani în sumă de 33 lei, un lanț din metal argintiu cu

pandativ cu zodia Scorpion, o brățară din metal argintiu, un pandativ din metal

argintiu în formă de stea, un pix pentru telefon de model Sony Ericsson, factura, o

husă pentru buletin și buletinul de identitate pe numele lui Valentin Baltag, s-au

depistat la Baltag Valentin în timpul percheziției corporale, iar în alt caz aceste

bunuri au fost predate benevol de către inculpat.

Astfel, instanța urma a declara nule toate acțiunile de urmărire penală privind

efectuarea percheziției corporale a lui Baltag Valentin și ridicarea de la acesta a

obiectelor.

2016, s-a dispus respingerea ca nefondate apelurile apărătorului Pelevaniuc Ala în

numele inculpatului Danilov Denis și a apărătorului Mocanu Serghei în numele

inculpatului Baltag Valentin.

Admiterea apelului procurorului, casarea sentinței în latura penală și pronunțarea

în această parte o unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care au fost recunoscuți vinovați Danilov Denis și Baltag Valentin în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal, fiindu-le stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe termen a câte 8 (opt) ani fiecare, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, sentința privitor la corpurile delicte, a fost menținută.

4.1. Instanța de apel a considerat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței,

eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură

penală, ajungând la concluzia greșită de a recalifica acțiunile inculpaților Baltag

Valentin și Danilov Denis de la art.188 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal la art. 187

alin.(2) lit. b) Cod penal.

Colegiul analizând și apreciind probele în strictă conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, a constatat:

Danilov Denis, la 13.04.2014, aproximativ ora 15.30, aflându-se împreună cu

Baltag Valentin în scara blocului nr. 94/1 din str. Ismail, mun. Chișinău, urmărind

scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, conștientizând ilegalitatea

acțiunilor sale și dorind survenirea urmărilor, s-au apropiat de Lepădatu Dumitru și

Chirița Dmitrii. Între timp Baltag Valentin a scos din buzunar un cuțit pe care l-a

desfăcut și amenințându-i pe numiți cu comiterea unui act de violență, i-au deposedat

pe Lepădatu Dumitru de 20 lei, iar pe Chirița Dmitrii, de telefonul mobil de model

4

„HTC”, la prețul de 1000 dolari SUA, care, conform cursului valutar oficial al BNM

constituiau suma de 13 434 lei, un lănțișor cu pandativ în formă de stea cu șase

colțuri la prețul total de 800 1ei, o brățară la prețul de 300 lei, caschete la prețul de

300 dolari SUA, care conform cursului valutar oficial al BNM constituiau suma de 4

030 lei, 5 euro care conform cursului valutar oficial al BNM constituiau suma de 93

lei și pașaport a autoproclamatei Republici Nistrene pe numele Chirița Dmitrii, după

ce cu bunurile sustrase au dispărut într-o direcție necunoscută, astfel cauzându-i părții

vătămate Chirița Dmitrii daune în proporții considerabile în sumă totală de 18 6571ei.

Astfel, Colegiul a reținut că prin acțiunile lor intenționate inculpații Danilov

Denis și Baltag Valentin au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b),

e),f) Cod penal - tâlhăria, adică, atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase, după

indicii calificativi, săvârșit de două persoane, cu aplicarea altor obiecte folosite în

calitate de armă și cauzarea de daune în proporții considerabile.

Necătând la faptul că inculpații nu și-au recunosc vina în cele incriminate,

Colegiul a considerat că aceasta este dovedită pe deplin prin probele veridice,

concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile

părții vătămate minore Lepădatu Dumitru, părții vătămate Chirița Dmitrii, date în

cadrul urmăririi penale, care în conformitate cu prevederile art. 371 alin. (1) pct. 2),

389 alin. (3) Cod de procedură penală, au fost date citirii în ședința judecătorească,

martorului Ghebosu Ghenadie, precum și prin materialele și probele scrise, anexate la

dosarul penal, care coroborează cu declarațiile părților vătămate și a martorilor sus-

indicați, inclusiv:

-informația „902” (f.d. 5, vol. I);

-cererea părții vătămate Chirița Dmitrii (f.d. 6, vol. I);

-cererea reprezentantului părții vătămate Lepădatu Dumitru (f.d. 7, vol. I);

-procesul-verbal de cercetare la fața locului, foto (f.d. 8-18, vol. I);

-procesele-verbale de recunoaștere a persoanelor după fotografie din data de

13.04.2014, conform cărora părțile vătămate i-au recunoscut pe Baltag Valentin,

Danilov Denis și Șchiopu Ion ca persoane care au săvârșit infracțiunea (f.d. 44-49,

vol. I);

-procesul-verbal de examinare a înregistrării video efectuată în cadrul

confruntării dintre partea vătămată Chirița Dmitrii și bănuitul Danilov Denis (f.d.

132, vol. I);

-ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict a CD-disc cu înregistrările

video din 17.04.2014 efectuate în cadrul confruntării dintre partea vătămată Chirița

Dmitrii și bănuitul Danilov Denis și anexarea la materialele cauzei penale (f.d. 134,

vol. I);

5

-declarațiile date în cadrul confruntării efectuate între partea vătămată Chirița

Dmitrii și bănuitul Baltag Valentin, cu înregistrare video în cadrul căreia părțile și-au

menținut declarațiile (f.d. 139-143, vol. I);

-CD-disc cu înregistrările video din 17.04.2014 efectuate în cadrul confruntării

dintre partea vătămată Chirița Dmitrii și bănuitul Baltag Valentin (f. d. 145, vol. I);

-procesul-verbal de examinare a înregistrării video efectuată în cadrul

confruntării dintre partea vătămată Chirița Dmitrii și bănuitul Baltag Valentin (f.d.

144, vol. I);

-ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict a CD-disc cu înregistrările

video din 17.04.2014, efectuate în cadrul confruntării dintre partea vătămată Chirița

Dmitrii și bănuitul Baltag Valentin și anexarea la materialele cauzei penale (f.d. 146,

vol. I);

-declarațiile date în cadrul confruntării efectuate între partea vătămată Lepădatu

Dumitru și bănuitul Baltag Valentin cu înregistrare video în cadrul căreia părțile și-au

menținut declarațiile (f.d.163-166, vol. I);

-CD-disc cu înregistrările video din 25.04.2014, efectuate în cadrul confruntării

dintre partea vătămată Lepădatu Dumitru și bănuitul Baltag Valentin (f.d. 168, 168A,

vol. I);

-procesul-verbal de examinare a înregistrării video, efectuată în cadrul

confruntării dintre partea vătămată Lepădatu Dumitru și bănuitul Baltag Valentin (f.d.

167, vol. I);

-ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict a CD-disc cu înregistrările

video din 25.04.2014 efectuate în cadrul confruntării dintre partea vătămată Lepădatu

Dumitru și bănuitul Baltag Valentin și anexarea la materialele cauzei penale (f.d. 169,

vol. I);

-procesul-verbal de percheziție, ordonanță și proces-verbal de ridicare de la

Baltag Valentin din 13.04.2014 ora 22.00, de la care s-au ridicat următoarele bunuri:

un telefon mobil de model ”HTC” cu nr. de IMEI 355859054706759, pașaport de tip

transnistrean pe numele cet. Chirița Dmitrii, o pereche de căști pentru telefon de

culoare neagră, bani în sumă de 33 lei MDL; un lanț din metal argintiu cu pandantiv

cu zodia „Scorpion”, o brățară din metal argintiu, un lanț din metal argintiu; un

pandantiv din metal argintiu în formă de stea, un pix pentru telefon de model „Sony

Ericsson”, factură „Sun Comunications” pe numele cet. Baltag Valentina, o husă

pentru buletin de identitate, buletin de identitate pe numele cet. Baltag Valentin (f.d.

51, 65-66, vol. I);

-procesul-verbal de examinare a obiectelor, foto și ordonanța de recunoaștere în

calitate de corpuri delicte și anexarea la cauza penală (f.d. 67-85, vol. I);

-ordonanța și procesul-verbal de ridicare de la bănuitul Baltag Valentin din data

de 18.04.2014 a unui set de chei și brelocuri, care au fost examinate, fotografiate,

6

recunoscute și anexate în calitate de corpuri delicte la cauza penală respectivă (f.d.

154-155, vol. I);

-proces verbal de examinare a obiectelor, foto și ordonanța de recunoaștere în

calitate de corpuri delicte și anexarea la cauza penală (f.d. 156-159, vol. I);

-proces verbal de recunoaștere a cuțitului de către părțile vătămate, foto (f.d.

195- 198, vol. I);

-înregistrarea video, suporturile electronice sub formă de CD-uri și DVD-uri

care au fost recunoscute ca mijloace materiale de probă și anexate la cauza penală.

Colegiul a constatat că aceste probe demonstrează cu certitudine că inculpații au

comis infracțiunea imputată lor și anume, că au comis un atac cu aplicarea unui cuțit

și cu aplicarea violenței, cu scopul sustragerii bunurilor părților vătămate, acțiunile

acestora fiind incorect recalificate de către instanța de fond de la art.188 alin.(2) lit.

b), e) și f) Cod penal la art. 187 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a considerat că declarațiile martorilor Belinschii Iurii și

Șchiopu Andrei nicidecum nu demonstrează nevinovăția inculpaților în comiterea

faptelor incriminate, or declarațiile martorului Șchiopu Andrei precum că, nu a văzut

ca inculpații să fi bătut pe cineva din ei, sau să-i fi amenințat cu cuțitul, sunt în

contradicție cu declarațiile părților vătămate și celelalte probe analizate și care sunt

pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele ce combat

argumentele apelanților precum că învinuirea înaintată și starea de fapt constatată de

instanța de fond nu și-a găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești.

Nerecunoașterea sau recunoașterea parțială a vinovăției de către inculpați,

Colegiul nu a le-a echivalat cu achitarea acestora sau cu recalificare acțiunilor lor în

baza altui articol devreme ce în ședința de judecată au fost prezentate probe care

indică incontestabil că inculpații au comis infracțiunea imputată și care combat

argumentele apelanților.

Versiunea inculpaților precum că n-au urmărit scopul sustragerii deschise a

bunurilor altei persoane, Baltag Valentin nu a scos din buzunar un cuțit și nu a

amenințat părțile vătămate, nu-i dezvinovățesc de comiterea infracțiunii incriminate,

iar Colegiul a considerat că aceste încercări constituie metode de apărare în scopul

eschivării de la răspunderea penală pentru faptele comise, declarațiile acestora fiind

combătute de declarațiile părților vătămate și în parte de declarațiile martorului

Ghebosu Ghenadie.

Deși acțiunile violente ale inculpaților n-au dus la vătămarea integrității

corporale sau a sănătății victimelor, totuși săvârșind atacul cu aplicarea cuțitului,

datorită caracterului acestor acțiuni, acestea creează un pericol real pentru viața sau

sănătatea victimei. Instanța de fond, ajungând la concluzia că inculpații nu au comis

un „atac”, nu a ținut cont de faptul că părțile vătămate au declarat că au fost atacați nu

cu brelocul ci cu un cuțit cu lamă destul de lungă. Totodată, prima instanță nu a ținut

7

cont și de forța fizică a făptuitorilor raportată la forța fizică a victimelor, unul dintre

aceștia fiind minor.

Ca urmare, Colegiul a constatat că instanța de fond nu a apreciat probele în

ansamblu, din punct de vedere al pertinenței, utilității, coroborării acestora, apreciind

eronat o parte din probele prezentate și neîntemeiat a recalificat acțiunile inculpaților

la art. 187 alin.(2) lit. b) Cod penal, de fapt acțiunile acestora constituind elementele

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal.

Referitor la dezacordul apărătorului Mocanu Serghei cu acțiunile de urmărire

penală, care în opinia sa se exclud una pe alta și anume percheziția corporală a lui

Baltag Valentin și ridicarea de la acesta a obiectelor, Colegiul a reiterat că potrivit

procesului-verbal din 23.06.2014, de prezentarea învinuitului și apărătorului său a

materialelor de urmărire penală, după luarea cunoștinței de materialele urmăririi

penale, ultimii nu au avut careva obiecții referitor la nulitatea cărorva acte

procedurale ale organului de urmărire penală. Prin urmare, apelul este neîntemeiat în

partea nominalizată, deoarece avocatul și inculpatul nu au abordat nulitatea acestor

acte procedurale în termenul prevăzut de lege, adică la terminarea urmăririi penale,

astfel ei au pierdut dreptul de a invoca presupusele carențe ale organului de urmărire

penală. Astfel, cererea avocatului Mocanu Serghei privitor la declararea nulității

acțiunilor de urmărire penală înaintată după expedierea cauzei în judecată, este

neîntemeiată iar instanța de apel, potrivit art. 251 Cod de procedură penală, nu are

temei și suport legal pentru a invoca din oficiu chestiunile abordate.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța a ținut cont în

conformitate cu prevederile art. 75 Codul penal de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care îi

agravează ori atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovaților precum și de condițiile de viață ale familiei acestora.

Circumstanțe atenuante și agravante în privința inculpaților nu au fost stabilite.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, ținând cont de scopul pedepsei,

definit prin art. 61 Cod penal, ținând cont de rolul inculpaților în comiterea

infracțiunii, ambii sunt fără antecedente penale, părțile vătămate nu au careva

pretenții de ordin material sau moral, Colegiul a considerat necesar a stabili

inculpaților pedeapsa minimă prevăzută la art. 188 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal,

cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, ținându-se cont astfel și de art.

72 alin.(3) Cod penal.

5.1. avocatul Mocanu Serghei în numele inculpatului Baltag Valentin, care

invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct.5),6),8) și 12) Cod de procedură penală,

solicită casarea acestora cu pronunțarea unei decizii prin care Baltag Valentin să fie

achitat din lipsa în acțiunile lui a elementelor constitutive a componenței de

infracțiuni prevăzute de art. 187 și art. 188 Cod penal.

8

În susținerea recursului avocatul indică:

- conținutul învinuirii formulate denotă caracterul formal al acesteia, fiind una

abstractă, ceea ce înseamnă că organul de urmărire penală și acuzatorul de stat au

încălcat mai multe drepturi și chiar principii generale care au menirea să asigure

dreptul la un proces echitabil. Totodată informațiile conținute în actul de acuzație

sunt insuficiente pentru a permite calificarea faptei inculpatului conform normei

penale;

- instanța de apel doar a transcris în ordine cronologică probele administrate la

caz în cadrul urmării penale, care au și fost puse la baza condamnării inculpatului de

către instanța de fond, fără a se referi la acelea care ar demonstra vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 188 alin.(2) lit. b) ,e) și f) Cod

penal și fără a descrie elementele constitutive ale acesteia în special a laturii

obiective, fără a invoca care anume acțiuni violente au dus la vătămarea integrității

corporale sau a sănătății părții vătămate;

- nu sa confirmat calificativul cauzarea de daune în proporții considerabile de

către condamnat, deoarece partea vătămată Lepădatu Dumitru și reprezentantul legal

în cadru examinării cauzei în instanța de apel, a susținut cauzarea unui prejudiciu

material în sumă totală de 20 lei, care apriori nu poate constitui proporții

considerabile;

- nu sa confirmat nici calificativul aplicarea altor obiecte folosite în calitate de

armă, deoarece nu a fost stabilită existența în timpul atacului a vre-unui cuțit cu

lungimea de 18 cm, după cum indică părțile vătămate. La fel, instanța de apel a

refuzat să prezinte părții vătămate Lepădatu Dumitru și reprezentantului său legal,

corpurile delicte pentru a fi recunoscute dacă au fost utilizate la comiterea presupusei

fapte de tâlhărie;

- declarațiile părții vătămate Lepădatu Dumitru făcute la faza judecării cauzei în

instanța de apel, sunt în contradicție cu circumstanțele invocate de acuzatorul de stat,

și anume el indică că a fost amenințat cu un cuțit cu lungimea 18 cm., pe când

brelocul anexat de organul de urmărire penală ca corp delict cu care se presupune că

s-a comis tâlhăria, este de 3-4 cm.;

- nu pot fi reținute ca probe pertinente și utile declarațiile părții vătămate Chirița

Dmitrii care au fost citite în instanța de judecată deoarece între el și inculpatul

Danilov Denis nu a fost efectuată confruntare, iar declarațiile făcute la faza urmăririi

penale nu au fost susținute în fața instanței de judecată;

- instanțele au reținut ca probe admisibile și pertinente declarațiile părții

vătămate Chirița Dmitrii, martorilor Ghebosu Ghenadie și Schiopu Ion declarate la

faza urmăririi penale dar nu cele declarate în cadru examinării cauzei în instanța de

fond;

- contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanțele au reținut ca

probe admisibile și pertinente declarațiile părții vătămate Chirița Dmitrii, martorilor

9

Ghebosu Ghenadie și Șchiopu Ion declarate la faza urmăririi penale, dar nu cele

declarate în cadru examinării cauzei în instanța de fond;

- contrar prevederilor art. 90 alin. (3) pct.4) Cod de procedură penală, de către

instanțele de judecată au fost reținute drept probă declarațiile matorului Ghebosu

Ghenadie;

- instanța de apel nu a cercetat în ședință judiciară nici o probă la care face

referire în decizia pronunțată.

5.2. avocatul Pelevaniuc Alla în numele inculpatului Danilov Denis, care

invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicită

casarea hotărârilor emise cu pronunțarea unei decizii noi prin care Danilov Denis să

fie achitat din lipsa în acțiunile lui a elementelor constitutive a componenței de

infracțiune prevăzute de art. art. 188 alin.(2) lit. b),e),f) Cod penal.

În susținerea recursului avocatul indică:

- decizia instanței de apel este emisă în baza unor probe bazate pe presupuneri și

în lipsa unor dovezi incontestabile ce ar confirma vinovăția lui Danilov Denis în

comiterea infracțiunii de care a fost condamnat;

- declarațiile părților vătămate necesită de a fi apreciate critic deoarece sunt

contradictorii și au fost date cu scopul ca părinții lor să nu afle adevărul vis-a-vis de

aflarea lor în scara blocului nr. 94/1 din str. Izmail, mun.Chișinău;

- la baza sentinței și deciziei instanțele de fond au pus declarațiile părții vătămate

Chirița Dmitrii date citirii în cadrul cercetării judecătorești, cu toate că între acesta și

inculpatul Danilov Denis nu a fost efectuată confruntare în cadrul urmăririi penale;

- instanța de apel a comis eroare când a constatat că “...între timp Baltag

Valentin a scos din buzunar un cuțit pe care 1-a desfăcut și amenințându-i pe numiți

cu comiterea unui act de violență...”, iar în partea dispozitivă a deciziei a stabilit

vinovăția și pedeapsa inculpatului Danilov Denis în baza art. 188 alin.(2) lit. b), e), și

f) Cod penal, astfel încălcând prevederile art.394 alin.(1) pct.1) și art. 395 alin.(l) pct.

2) și 3) Cod de procedură penală, astfel Danilov Denis a fost recunoscut vinovat și

stabilită pedeapsa pentru faptă neconstatată;

- din declarațiile părții vătămate Lepădatu Dumitru date în instanța de fond

rezultă că Baltag Valentin ținea în mână brelocul de care se prind cheile și făcea

careva mimici cu acesta, iar în instanța de apel a declarat că acesta a scos din buzunar

și a îndreptat spre ei cuțitul cu lungime de aproximativ 18 cm, astfel se constată

contradicții în declarații, asupra cărora instanța de apel nu s-a expus nici într-un fel;

- instanța de apel, rejudecând cauza, a motivat soluția fără audierea părții

vătămate Chirița Dmitrii, a martorilor și cercetarea suplimentară a probelor pe care se

bazează instanța de apel în decizia sa, fără elucidarea divergențelor depistate în

declarațiile martorilor și a părților vătămate date la orice etapă a procesului, ce denotă

faptul că instanța de apel a pronunțat o soluție care conține o eroare de drept,

10

deoarece motivarea soluției trebuie să rezulte și dintr-o administrare legală a

probelor, după regulile pentru judecarea în primă instanță;

- instanța de apel neîntemeiat a respins demersul apărării privind examinarea

corpurilor delicte în prezența minorului Lepădatu Dumitru.

solicită dispunerea inadmisibilității acestora ca vădit neîntemeiate, pe motiv că

criticile formulate de recurenți nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii

recurate, or reaprecierea probelor, soluție propusă de aceștia, nu se încadrează în

prevederile art. 427 Cod de procedură penală, deci criticile formulate nu conțin

indicii erorilor de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul hotărârii contestate

ca fiind ilegală.

materialele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente:

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Decizia instanței de apel, conform art.417 Cod de procedură penală trebuie să

cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței,

fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au

fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

11

Din conținutul deciziei rezultă că instanța de apel la examinarea cauzei a comis

un șir de erori și anume:

În primul rând, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât

odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control

integral atât în fapt, cât și în drept numai la persoana care l-a declarat, la calitatea

acesteia în proces și la persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicția de al

doilea grad asupra hotărârii primei instanțe. Dispozitivul deciziei instanței de apel

trebuie să corespundă concluziilor făcute de instanță în partea descriptivă.

În speță, Colegiul constată că instanța de apel, în partea dispozitivă a deciziei, a

stabilit vinovăția și pedeapsa inculpaților Baltag Valentin și Danilov Denis în baza

art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, pe când în partea descriptivă a acesteia, a

constatat ca fiind dovedită fapta doar în privința lui Danilov Denis dar nu și în

privința lui Baltag Valentin, după cum acestora le-a fost înaintată învinuirea.

Astfel, au fost încălcate cerințele art. 394 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală

potrivit căruia, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită și art. 395 alin. (1) pct. 2) și

3) Cod de procedură penală potrivit căruia, în dispozitivul sentinței de condamnare

trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului

pentru fiecare infracțiune constatată ca dovedită, astfel, inculpatul Baltag Valentin a

fost recunoscut vinovat și stabilită pedeapsa pe fapta neconstatată de către instanța de

apel.

Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în recurs, fiind constată o

încălcarea flagrantă de către instanța de apel a prevederilor art. 394 și 395 Cod de

procedură penală, or, conform art. 419 Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei

de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător, prin urmare

constatându-se că motivarea soluției adoptată de instanța de apel, contrazice

dispozitivului hotărârii, temei ce se încadrează în prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

În al doilea rând, conform art. 24 alin. (3), 101 alin. (1), (4), 314, 315, 336 alin.

(3) pct. 6), 384 alin. (3), (4), 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de

către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță; procesul-verbal al ședinței de judecată trebuie să cuprindă

consemnarea tuturor acțiunilor instanței în ordinea în care ele s-au desfășurat,

documentele și alte probe care au fost cercetate în ședința de judecată; instanța de

judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate

aspectele probele administrate; părțile participante la judecarea cauzei au drepturi

egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea

pozițiilor lor, instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la

12

cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură; sentința instanței de judecată

trebuie să fie legală; instanța își întemeiază sentința numai pe probele care au fost

cercetate în ședința de judecată; fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, lecturând textul deciziei contestate și procesul-verbal al ședinței de

judecată a instanței de apel, Colegiul reține că instanța la judecarea apelurilor a comis

o eroare de drept procedural în sensul încălcării dispozițiilor art. 414 alin.(2) și (6)

Cod de procedură penală din care rezultă că:

 Instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de

prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în

procesul-verbal;

 Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele

cercetate de prima instanță, dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal;

În speță, instanța de apel și-a întemeiat decizia pe declarațiile inculpaților,

părților vătămate și a martorilor precum și a altor probe din dosar, care însă nu au fost

verificate și consemnate în procesul verbal al ședinței de judecată.

În aceeași ordine de idei decizia atacată prezintă și deficiențe sub aspectul

motivării, deoarece instanța a făcut o motivare haotică, bazându-se în mod repetat doar

pe declarațiile părților vătămate, fiind una confuză și fără o argumentare concretă.

În acest sens Colegiul atenționează că, hotărârile pronunțate de instanțele inferioare

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea

hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea

hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi,

reprezintă motiv de casare, or nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un

viciu de procedură.

În al treilea rând, lecturând procesul verbal al ședinței judiciare în instanța de

apel din 18.10.2016, Colegiul constată că aici lipsește mențiunea privitor la prezența

sau lipsa la examinarea cauzei a părții vătămate Chirița Dmitrii, care a fost înștiințat

despre data, ora și locul examinării cauzei (f.d.182, vol.2). Conform procesului verbal

al ședinței, nu s-a pus în discuție posibilitatea examinării cauzei în lipsa părții

vătămate menționate și nu s-a luat o încheiere pe marginea acestei situații.

Astfel, instanța de apel punând la baza deciziei declarațiile părții vătămate

Lepădatu Dumitru date în instanța de fond și de apel și ale părții vătămate Chirița

Dmitrii făcute în cadrul urmăririi penale, nu se expune nici într-un mod asupra

divergențelor între declarațiile acestora referitor la obiectul cu care a fost comisă

infracțiunea (cuțitul). Or, potrivit procesului-verbal de recunoaștere a obiectului din

05.06.2014 (f.d. 195, vol.1), partea vătămată Lepădatu Dumitru nu recunoaște nici

13

unul din obiectele prezentate spre recunoaștere ca fiind arma cu care a fost comisă

infracțiunea, pe când partea vătămată Chirița Dmitrii, recunoaște drept obiect folosit

în calitate de armă la comiterea infracțiunii, cuțitul cu nr. 2 (f.d. 197, vol.1), adică

acelaș breloc care conform procesului verbal de ridicare din 18.04.2014, a fost ridicat

de la inculpatul Baltag Valentin.

Ulterior, fiind audiat în calitate de parte vătămată în instanța de fond, Lepădatu

Dumitru a menționat că „…lama cuțitului avea aproximativ 10 cm. Era anume cuțit

care se deschide…”, iar în instanța de apel a declarat „…era cuțit care se deschidea

cu lama de 13 cm…”.

Astfel, instanța de apel pune la baza deciziei sale, inclusiv procesele verbale de

recunoaștere a cuțitului de către părțile vătămate, acte care sunt contradictorii între

ele, fiind în contradicție și cu declarațiile părților vătămate.

În situația creată, instanța de apel urmează prin cercetarea corpului delict,

brelocul constituit drept armă la comiterea infracțiunii și prin analiza declarațiilor

părților vătămate, să constate totuși dacă acest obiect constituie armă pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 Cod penal incriminată inculpaților.

Încălcările enunțate determină incontestabil Colegiul lărgit să concluzioneze

asupra necesității de a casa decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei

de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

414 și 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să verifice și să

aprecieze profund probele administrate în instanța de fond și cea de apel în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii imputate, ținând cont de motivele

expuse în pct. 7 al prezentei decizii, și ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Mocanu Serghei în

numele inculpatului Baltag Valentin și avocatul Pelevaniuc Alla în numele

inculpatului Danilov Denis, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 15 noiembrie 2016, în cauza penală în privința lui Baltag Valentin și

14

Danilov Denis și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 28 aprilie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

15