1ra-345/17 — Art.328 alin.3 lit.b, d CP

Prima instanță: 05.01.2016 - 10.05.2016;

Instanța de apel: 31.05.2016 - 12.10.2016; 2

Instanța de recurs: 05.01.2017 - 08.02.2017. CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 10 mai 2016, Roșca Victor, Puiu Ștefan, Sofronovici Ștefan, Florea Dumitru, Vasilachi Vasile, Godonoga Alexandru, Morgoci Victor, Marițoi Grigore, Cozma Tudor, Brăescu Valeriu, Marițoi Ivan, Carabut Pteru, pasat tamara, Bendas Mihail, Cotorobai Serghei, Orlov Fiodor, Buburuz Alexandru, Arsenii Ștefan, Tănase Victor, Paladi Andrei și Cuțulab Victor au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(3) lit.b), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu întunește elementele infracțiunii. 2. Potrivit sentinței, inculpații Roșca Victor, Puiu Ștefan, Sofronovici Ștefan, Florea Dumitru, Vasilachi Vasile, Godonoga Alexandru, Morgoci Victor, Marițoi Grigore, Cozma Tudor, Brăescu Valeriu, Marițoi Ivan, Carabut Pteru, Pasat Tamara, Bendas Mihail, Cotorobai Serghei, Orlov Fiodor, Buburuz Alexandru, Arsenii Ștefan, Tănase Victor, Paladi Andrei și Cuțulab Victor, se învinuiesc de faptul că, fiind consilieri locali în cadrul consiliului local Durlești, mun.Chișinău, iar conform prevederilor art.123 alin. (3) Cod penal, persoane cu demnitate publică, cărora prin alegere și prin stipularea Legii nr.768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local și a Legii nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, le-au fost acordate drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, la ședința Consiliului local or.Durlești nr.6 din 30 mai 2012, contrar prevederilor art.10 alin.(1) și art.16 din Legea nr.768-XIV din 02 februarie 2000, privind statutul alesului local, care-i obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să fie demni de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorității administrației publice locale pe care o reprezintă, onorarea obligațiilor civice, asigurarea ordinii publice și la respectarea legislației, în limitele competenței sale, să contribuie la realizarea prevederilor legilor și ale altor acte normative, să protejeze dreptul la proprietatea privată, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, acționînd contrar prevederilor art.11 din Codul funciar, potrivit cărora autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată, eliberându-le titluri de proprietate familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului până la epuizarea acesteia pentru construcția caselor de locuit, anexelor gospodărești și grădini: în orașe - de la 0,04 pînă la 0,07 hectare, în localități rurale - până la 0,12 hectare, iar atribuirea repetată în proprietate privată a terenurilor cetățenilor în scopurile indicate în alin.1 al prezentului articol, se efectuează contra plată prin vânzare la licitație, organizată de autoritatea administrației publice locale, contrar prevederilor pct.13 din Regulamentul cu privire la modul de acordare a încăperilor de locuit, aprobat prin Hotărârea sovietului miniștrilor a RSSM nr.405 din 25.11.1988, potrivit căreia, o condiție obligatorie pentru luarea la evidență a cetățenilor care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de locuit o constituie domicilierea permanentă în centrul populat respectiv cel puțin în decursul unui an și astfel, încălcând modul de administrare a bunurilor domeniului privat ale orașului, fapt prevăzut în art.14 alin.(2) lit.b) din Legea privind administrația publică locală, în mod vădit ilegal, fără să fie incluși în Lista cetățenilor luați la evidență celor care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de locuit, intenționat au votat și emis: - decizia nr.6.17.1, prin care au atribuit lot de teren lui Bucur Natalia, deși ultima conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, deține bunuri imobile în proprietate, și anume apartamentele nr.002 și 2A din str.Ștefan Vodă 84, or.Durlești cu nr.cadastrale 0121600.837.01.002 și 0121600.837.01.004; - decizia nr.6.17.2, prin care au atribuit lot de teren lui Gîndea Nadejda, cu toate că ultima, potrivit certificatului de căsătorie nr.CS-V 0638099 din 06.09.2008, a înregistrat 3 căsătoria cu Gîndea Oleg la OSC Ialoveni, astfel neavând înregistrată căsătoria în or.Durlești, totodată potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, deține în proprietate apartamentul nr.3 din str.Alexandru cel Bun 50, or.Durlești, cu nr.cadastral 0121118.375.02.003, iar soțul acesteia deține în proprietate privată bunurile imobile cu nr.cadastrale 0121203.009, 0121203.151, 0121206.013 și 0121206.097; - decizia nr.6.17.4, prin care au atribuit lot de teren lui Țușca Veronica, care conform informației din Registrul de Stat de evidență a populației, nu este căsătorită, adică nu a constituit o familie nou formată în sensul art.11 Cod funciar; - decizia nr.6.17.5, prin care au atribuit lot de teren lui Breabin Iurie care, potrivit certificatului de căsătorie nr.CS-V 0418682 din 29.10.2005, a înregistrat căsătoria cu Ivascenco Adriana la OSC s.Centru, mun.Chișinău, astfel neavînd înregistrată căsătoria în or.Durlești, și care nu a prezentat confirmarea lipsei în proprietate a unor bunuri imobile de către soția acestuia Ivascenco Adriana; - decizia nr.6.17.6, prin care au atribuit lot de teren lui Gafton Vera, deși potrivit extrasului din registrul documentelor de intrare a Primăriei or.Durlești, nu a depus careva cereri referitoare la atribuirea unui lot de teren, totodată potrivit certificatului de căsătorie nr.CS-V 0823915 din 24.09.2010, a înregistrat căsătoria cu Gafton Andrei la OSC s.Centru, mun.Chișinău, astfel neavînd înregistrată căsătoria în or.Durlești; - decizia nr.6.17.7, prin care au atribuit lot de teren lui Cerevatîi Ion, cu toate că ultimul, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, deține în proprietate apartamentul nr.121 din str.Ion Pelivan 34/1, mun.Chișinău, cu nr.cadastral 0100511.11.01.121, iar soția acestuia Adam Aliona, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, deține în proprietate apartamentul nr.27 din str.Belgrad 19/1, mun.Chișinău cu nr.cadastral 0100110.122.02.027; - decizia nr.6.17.12, prin care au atribuit lot de teren lui Genunchi Elena, însă ultima a depus, potrivit extrasului din registrul de evidență a documentelor de intrare a Primăriei or.Durlești, cu nr.446/12 din 23.05.2012, o cerere de atribuire a unui lot de pământ pentru fiul său Genunchi Octavian, or, Genunchi Elena nu întrunește condițiile prevăzute de art.11 Cod funciar, ca familie nou formată; - decizia nr.6.17.16, prin care au atribuit lot de teren lui Coman Ion, deși ultimul, potrivit certificatului de căsătorie nr.CM 289263, a înregistrat căsătoria cu Percenidi Argentina la Primăria or.Durlești la 23.05.1997, astfel, avînd peste 14 ani de căsătorie, nu poate fi considerată o familie nou formată, iar potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, deține în proprietate imobilul din str.Hotinului 43a, or.Durlești, mun.Chișinău, cu nr.cadastral 0121116.199.01; - decizia nr.6.17.17, prin care au atribuit lot de teren lui Banaga Sergiu, necătînd la faptul că acesta, potrivit certificatului de divorț nr.DI-V 0317355 din 24 iunie 2011, a divorțat de soția sa Gaipov Galina, la 08 iulie 2005, astfel nu constituie o familie nou formată, neavând înregistrată căsătoria în or.Durlești. Prin deciziile emise, contrar prevederilor Regulamentului privind licitațiile cu strigare aprobat prin Hotîrărea Guvernului nr.1056 din 12.11.1997, care obligă organele administrației publice locale să înstrăineze patrimoniul din domeniul privat prin licitații publice, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, au atribuit la 9 persoane care nu cad sub incidența art.11 Cod funciar, terenuri pentru construcții, încălcând consecutivitatea rândului de atribuire a terenurilor pentru construcții conform listelor de atribuire a terenurilor, pe o suprafață de 0,4686 ha în valoare totală de 1 042 550 lei, fapt ce le-a acordat ultimilor de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor care aparțin administrației publice locale. Astfel, inculpații ca urmare a acțiunilor ilegale ale sale, ca consilieri a or.Durlești, mun. Chișinău, Roșca Victor, împreună cu consilierii Marițoi Ivan, Cotorobai Serghei, Orlov 4 Fiodor, Paladi Andrei, Sofronovici Ștefan, Vasilachi Vasile, Arsenii Ion, Godonoga Alexandru, Buburuz Alexandru, Marițoi Grigore, Cozma Tudor, Pasat Tamara, Tănase Victor, Cuțulab Victor, Florea Dumitru, Puiu Ștefan, Brăescu Valeriu, Bendas Mihail, Morgoci Victor și Carabut Petru au atribuit ilegal, în propietatea altor persoane, terenuri pentru construcție cu suprafața de 0,4686 ha în valoare de 1 042 550 lei, care se aflau în proprietatea administrației publice locale, cauzînd, în așa mod, daune în proporții deosebit de mari intereselor publice, provocând urmări grave, manifestate prin neîncasarea sumei de 1 042 550 lei, în bugetul primăriei Durlești, mun.Chișinău. 3. Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.328 alin.(3) lit.b), d) Cod penal la câte 7 ani închisoare, fiecare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 10 ani, invocând că: - instanța incorect a ajuns la concluzia de achitare a inculpaților, pe motiv că aceștia nu sunt subiecți a infracțiunii incriminate, deoarece într-adevăr prin Legea din 20.12.2013 în dispoziițile art.123 alin.(3) Cod penal, au fost operate modificări și a fost exclusă mențiunea cu privire la conisilierii locali și deputatul în adunarea populară Găgăuzia, dar totodată acesta urmează a fi considerat ca persoana publică, în categoria cărora intră și consilierii locali, iar concluziile date reies și din practica judiciară a Curții Supreme de Justiție (hotărârea nr.1ra- 641/2014 din 06.05.2014), unde instanța a reținut că consilierul local urmează a fi identificat drept „persoană publică”, adică subiect al infracțiunii prevăzute de art.328 Cod penal; - incorect instanța a dispus achitarea inculpaților și din motivul că consilierii nu au săvârșit acțiuni care depășesc în mod vădit limitele, drepturile și atribuțiile acordate prin lege, de rând ce drepturile și atribuțiile acordate consilierului local sânt strict reglementate prin Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală și Legea nr.768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local, iar prin acțiunile sale contrar prevederilor art.11 Cod funciar au adoptat 9 decizii cu privire la alocare terenurilor, pe când persoanele nominalizate nu au întrunit condițiile necesare petru atribuire, iar deciziile adoptate de către consilierii locali unele au fost declarate ilegale și anulate prin hotărârile judecătorești, altele fiind notificate de către Oficiul teritorial al Cancelariei de stat, ce au fost anulate de însăși organul emitent; - instanța nu a reținut nici faptul că intenția inculpaților de a abuza de serviciu se confirmă și prin faptul că Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat a notificat Consiliul or.Durlești cu privire la ilegalitatea deciziilor adoptate, dar ultimul a refuzat solicitarea OTCS de a aborga deciziile anterior adoptate, din care motiv acestea au fost contestate în instanța de judecată; - neîntemeiată este și concluzia instanței, că în acțiunile consilierilor locali la momentul exprimării votului în ședința Consiliului nr.6 din 30.05.2012, nu se regăsesc careva depășiri în mod vădit a limitelor ce țin de „drepturile și atribuțiile acordate prin Lege”, or, potrivit prevederilor art.10 alin.(1) și art.16 din Legea nr.768-XIV din 02.02.2000, privind statutul alesului local, consilierul local este obligat să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să asigurare respectarea legislației, în limitele competenței sale, să contribuie la realizarea prevederilor legilor și ale altor acte normative, să protejeze dreptul la proprietatea privată, astfel că abuzul de putere s-a manifestat prin încălcarea modului de administrare a bunurilor din domeniul privat al orașului, fapt prevăzut de art.14 alin.(2) lit.b) din Legea privind administrația publică locală, fiindcă fără ca persoanele beneficiare să fie incluse în Lista cetățenilor luați la evidență celor care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de locuit, intenționat au votat și emis deciziile de atribuire a terenurilor; - incorect instanța a stabilit că nu s-a dovedit că prin acțiunile inculpaților, și anume prin exprimarea votului s-ar fi soldat urmări grave și s-au cauzat daune intereselor publice sau 5 drepturilor și intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice ori juridice, fiindcă deciziile consiliilor locale nu reprezintă acte de transmitere a terenurilor de pământ în proprietate altor persoane, deoarece contravine prevederilor art.14 din Legea privind adminsitrația publică locală, în care este stipulat că pe lîngă alte atribuții a consilierului local este și adminitrarea bunurilor domeniului public și a celui privat ale statului ori orașului, iar temeiul juridic de transmitere a dreptului de proprietate este decizia consiliului local, ce stă la baza emiterii titlului dreptului deținătorului de teren; - incorectă este și constatarea instanței că nu au fost prezentate probe că bunurile litigioase au ieșit din proprietatea administrației publice locale Durlești, întrucât dreptul de proprietate asupra terenurilor acordate, au fost înregistrate la OCT, în baza deciziilor ilegale și titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren, fapt confirmat prin informația prezentată de către Oficiul Cadastral Teritorial, Filiala nr.1, unde în baza deciziilor ilegal emise de Consiliul or.Durlești, au fost înregistrate bunurile imobile cu nr.cadastrale: 01211201004, pe numele lui N.Gîndea; nr.0121102506 pe numele lui V.Gafton; nr.0121102489 pe numele lui I.Cerevatîi Ion; nr.0121108428 pe numele lui S.Banaga, astfel ca urmare a acțiunilor ilegale ale consilierilor a fost atribuită ilegal, pentru construcție, în proprietatea altor persoane, teren cu suprafața totală de 0,4686 ha, în valoare totală de 1 042 550 lei, care se aflau în proprietatea administrației publice locale, fiind cauzate, în așa mod, daune în proporții deosebit de mari intereselor publice, provocând urmări grave, manifestate prin neîncasarea sumei de 1 042 550 lei în bugetul primăriei Durlești, mun.Chișinău; - incorectă este și constatarea instanței care a făcut referire la art.9 din Legea nr.768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local, că acesta nu poate fi supus persecuțiilor sau tras la răspundere contravențională sau penală pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, ignorându-se dispozițiile art.11 Cod funciar, art.20, 23 din Legea privind adminsitrația publică locală; - instanța incorect a concluzionat că de organizarea controlului administrativ al activității autorităților administrației publice locale este responsabilă Cancelaria de Stat sau oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanții Guvernului în teritoriu și că legiuitorul a prevăzut clar modalitatea și autoritatea controlului legalității deciziilor adoptate de consiliile locale și acestea nu pot fi verificate sub aspectul Legii penale, deoarece conform informației Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, oficiul a notificat Consiliul or.Durlești privind ilegalitatea deciziilor adoptate, iar Consiliul a refuzat de a abroga deciziile adoptate, ulterior acestea fiind contestate în instanța de judecată. Totodată, faptul verificării legalității și notificării de către Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, nu exclude în careva mod răspunderea penală a consilierilor pentru adoptarea deciziilor vădit ilegale, unii aflându-se în conflict de interese, fapt constatat prin declarațiile unor martori beneficiari ai terenurilor atribuite, și anume M.Florea, care a declarat că toate chestiunile au fost soluționate de către tatăl lui care este consilier în orașul Durlești, D.Țurcan, care a declarat că cererea care a scris- o a transmis-o unchiului său A.Buburuz, împreună cu anexele, iar copia deciziei de atribuire a lotului de teren i-a fost adusă de către acesta, și altor martori, precum și declarațiilor inculpaților A.Buburuz și V.Tănase, care au confirmat că sunt rude, prieteni cu careva din beneficiarii terenurilor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2016, apelul delcrat de procuror, a fost respins, ca nefondat. În motivarea soluției date, instanța de apel, audiind inculpații V.Roșca, I.Marițoi, S.Cotorobai, F.Orlov, A.Paladi, Șt.Sofronovici, V.Vasilachi, I.Arsenii, A.Godonoga, A.Buburuz, G.Marițoi, T.Cozma, T.Pasat, V.Tănase, V.Cuțulab, D.Florea, Șt.Puiu, V.Brăescu, M.Bendas, V.Morgoci și P.Carabut, verificând și declarațiile martorilor M.Florea, D.Țurcan, I.Coman, V.Gafton, Iu.Breahin, I.Cerevatîi, N.Bucur, cât și probele scrise - procesul-verbal al ședinței nr.6 din 30.05.2012, potrivit căruia la ședința Consiliului 6 or.Durlești au fost prezenți toți consilierii și au votat unanim deciziile 6.17.1, 6.17.2, 6.17.4, 6.17.5, 6.17.6, 6.17.7, 6.17.12, 6.17.16, 6.17.17, procesul-verbal de examinare din 30.01.2013 a cererilor și materialelor anexate de către persoanele care au solicitat repartizarea unui lot de teren pentru construcție, precum și toate celelalte probe pe care apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, a conchis că prima instanță coret a ajuns la concluzia de achitare a inculpaților pe învinuirea adusă acestora. Totodată, instanța de apel a considerat justă soluția primei instanțe, fiind de acord cu motivele ce au stat la baza sentinței de achitare - lipsa subiectului infracțiunii, deoarece mandatul alesului local este incompatibil cu calitatea de persoană cu funcție de demnitate publică, fiindcă consilierul local nu este numit prin Constituție, sau prin alegere de către Parlament, Președintele R.Moldova sau Guvern, dar investirea lui în funcție este reglementată de Codul electoral al R.Moldova; - că în acțiunile consilierilor din cadrul Consiliului or.Durlești, la momentul exprimării votului în ședința consiliului nr.6 din 30.05.2012, nu se regăsesc careva depășiri în mod vădit a limitelor ce țin de drepturile și atribuțiile acordate prin lege; - că în urma exprimării votului nu s-au stabilit în acțiunile inculpaților careva urmări grave și lipsa cauzării de daune intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; - că deciziile consiliilor locale nu reprezintă acte de transmitere a terenurilor de pământ în proprietate altor persoane, după adoptarea deciziilor acestea urmează a perfecta un întreg set de acte, care urmează a fi contrasemnate de către inginerul cadastral, angajat al Primăriei, secretarul Consiliului și primarul, care au atribuția de verificare sub aspect legal al deciziilor adoptate; - că conform atribuțiilor alesului local, consilierul local nu este înzestrat cu obligația de a verifica actele preparatorii (cereri, certificate, extrase, documente personale ș.a), care au stat la baza adoptării deciziilor, astfel că inculpaților nu li se poate invoca că dînșii au atribuit aceste terenuri contrar art.11 din Codul funciar și nu demonstrează faptul că aceștia cunoșteau despre neregulile depistate în actele înaintate către Administrația publică locală, care au servit temei de adoptare a deciziilor în cauză, atribuția dată fiind în oblogația aparatului primăriei; - că potrivit prevederilor art.63 alin.(1) din Legea 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, de organizarea controlului administrativ al activității autorităților administrației publice locale este responsabilă Cancelaria de Stat, care în cazul în care consideră că un act este emis ilegal, notifică autorității locale cerând modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială, iar în cazul că autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, poate sesiza instanța de judecată. Pe acestă linie de idei instanța de apel a respins, ca nefondate, motivele invocate de partea acuzării. Cât privește motivul privind calitatea procesuală a inculpaților, sub aspectul subiectului special, instanța de apel, la fel, l-a considerat nefondat, motivînd că subiectul special al infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(3) Cod penal are calitatea de persoană publică, pe când consilierul local, nu posedă calitatea de persoană publică, adică nu cade sub incidența art.123 alin.(2) Cod penal. Nefondat a fost considerat de instanța de apel și motivul cu privire la cauzarea daunei în proporții deosebit de mari în rezultatul adoptării deciziilor cu privire la atribuirea lotului de pământ pentru construcția casei de locuit, deoarece prin deciziile Consiliul local al or.Durlești menționate în actul de învinuire, au fost declarate nule prin hotărârea instanței de contencios administrativ, astfel în cazul în care există daune cauzate în legătură cu adoptarea acestor decizii, chestiunea respectivă poate fi soluționată în procedura civilă. 7 În acest context, instanța de apel a reținut și art.9 din Legea nr.768 privind statutul alesului local, potrivit căruia alesul local nu poate fi supus persecuțiilor, sau tras la răspundere contravențională sau penală pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul care, invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, invocând că instanța a dat apreciere incorectă probelor administrate fară a se expune asupra tuturor motivelor invocate în apel, referindu-se la aceliași motive ce sînt redate la pct.3 al prezentei decizii.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor dosarului, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În cauza dată, instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții prevăzute de lege. Reieșind din conținutul recursului, procurorul critică decizia recurată invocând temeiul de casare prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, anume sub aspectul că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs consideră că, în prezenta cauză, evident se constată eroarea de drept invocată de recurent și în argumentarea poziției sale Colegiul penal, verificând decizia atacată, constată următoarele. Instanța de apel, adoptând soluția de respingere a apelului declarat de procuror s-a limitat la o motivare insuficientă a probatoriului administrat pe cauză, constatând că învinuirea adusă inculpaților poartă un caracter declarativ și contradictoriu, că aceasta nu este probată prin careva probe certe și acestea nu constituie o bază probatorie care ar servi la constatrea existenței infracțiunii și la stabilirea vinovăției inculpaților, că ilegalitatea deciziilor consiliului local, sub aspect penal sunt nefondate ca și motivul invocat cu privire la cauzarea daunei în proporții deosebit de mari în rezultatul adoptării deciziilor cu privire la atribuirea lotului de pămînt pentru construcția casei de locuit, fiindcă deciziile consiliului local au fost casate prin hotărârea instanței de contencios administrativ, iar în cazul în care există daune cauzate în legătură cu adoptarea acestor decizii, chestiunea resepctivă poate fi soluționată în ordinea procedurii civile. Respectiv, instanța a considerat motivată și soluția primei instanțe sub aspectul subiectului special – persoană cu demnitate publică, din care nu poate face parte consiliul local. Astfel, în opinia Colegiului penal, instanța de apel în decizia sa nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul porcurorului în susținerea cerințelor privind casarea hotărârii primei instanțe, expuse în pct.3 al prezentei decizii, cum ar fi: - că instanța inorect a dispus achitarea inculpaților din motivul că consilierii nu au săvârșit acțiuni care depășesc în mod vădit, limitele, drepturile și atribuțiile acordate prin lege, de rând ce drepturile și atribuțiile acordate consilierului local sânt strict reglementate prin Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală și Legea nr.768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local; 8 - că contrar prevederilor art.11 Cod funciar, consilierii au adoptat 9 decizii cu privirea la alocarea terenurilor, pe când persoanele nominalizate nu au întrunit condițiile necesare petru atribuire, unele din care au fost declarate ilegale, iar altele anulate prin hotărârile judecătorești, altele fiind notificate de către Oficiul teritorial al Cancelariei de stat, ce au fost anulate de însăși organul emitent; - că acțiunile au fost comise prin abuz de putere, în urma exprimării votului în ședința consiliului nr.6 din 30.05.2012, care s-a manifestat prin încălcarea modului de administrare a bunurilor din domeniul privat al orașului, fapt prevăzut de art.14 alin.(2) lit.b) din Legea privind administrația publică locală, art.10 alin.(1) și art.16 din Legea nr.768 privind statutul alesului local; - că incorect s-a constatat de instanță că prin acțiunile inculpaților, și anume prin exprimarea votului nu s-ar fi soldat urmări grave și s-au cauzat daune intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice ori juridice, de rând ce art.14 din Legea privind adminsitrația publică locală, stipulează că pe lîngă alte atribuții a consilierului local este și administrarea bunurilor domeniului public și a celui privat ale satului ori orașului, iar temeiul juridic de transmitere a dreptului de proprietate este decizia consiliului local, ce a stat la baza emiterii titlului dreptului deținătorului de teren și înregistrarea la OCT a dreptului de proprietate asupra terenurilor acordate; - că incorectă este constatarea instanței cu referire la art.9 din Legea nr.768 privind statutul alesului local, precum că acesta nu poate fi supus persecuțiilor sau tras la răspundere contravențională sau penală pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, ignorându-se la caz dispozițiile art.11 Cod funciar, art.20, 23 din Legea privind adminsitrația publică locală, inclusiv și asupra celorlalte motive invocate în apel, descrise detaliat la pct.3 al prezentei decizii. Motivele din apel trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, confruntându-le cu întreg materialul probator al cauzei. Temeiurile apelului expuse în pct.3 din prezenta decizie, de fapt, sânt fondul apelului și neexpunerea asupra acestora reprezintă neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel. De asemenea, Colegiul penale atestă că temeiul ce a stat la baza menținerii de către instanța de apel a soluției primei instanțe a fost faptul că lipsește subiectul special al infracțiunii prevăzute de art.328 Cod penal, deoarece alesul local este incompatibil cu calitatea de personă cu funcție de demnitate publică, deoarece numirea în funcție a consilierului se face în condițiile Codului electoral, iar în cazul persoanei cu funcție de demnitate publică modul de numire sau de alegere este reglemntat de către Constituție sau care este învestită în funcție, prin numire sau prin alegere, de către Parlament, președintele R.Moldova sau Guvern. Inculpaților, potrivit învinuirii înaintate, li s-a incriminat că au comis exesul de putere, adică săvîrșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, săvîrșită de o persoană cu funcție de demnitate publică și soldate cu urmări grave. Colegiul atestă că, potrivit modificărilor operate la art.123 alin.(3) Cod penal prin Legea nr.318 din 20.12.2013, în vigoare din 24.01.2014 sintagma ,,consilier local” a fost exclusă. Drept ,,persoană publică” este funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării, securității naționale și ordinii publice, altă persoană care deține grade speciale sau militare); angajatul autorităților publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de stat sau 9 municipale, al altor persoane juridice de drept public; angajatul din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes public. Reieșind din conținutul cererii de apel, procurorul a invocat că prima instanță nu s-a pronunțat anume asupra acestor circumstanțe, indicînd că consilierii locali, după modificările efectuate la art.123 Cod penal, urmează a fi identificați drept ,,persoană publică”. Astfel, instanța de apel urma să verifice și să se expună explicit dacă inculpații sînt sau nu subiecți a infracțiunii prevăzute de art.328 Cod penal în coraport cu prevederile art.123 Cod penal. De asemenea, instanța de apel a conchis că este necesară și oportună achitarea inculpaților, deoarece careva probe concludente nu au fost prezentate în aceia că inculpații au comis excesul de putere, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, săvârșită de o persoană cu funcție de demnitate publică soldate cu urmări grave. Astfel, instanța a făcut constatări contradictorii, deși instanțele de judecată, în hotărâre nu ar trebui să utilizeze formulări din conținutul cărora ar rezulta fapte, constatări și concluzii diferite, hotărârea instanței trebuie să fie una agrumentată din care ar rezulta faptele săvârșite care să se concelieze cu norma juridico-penală cuprinsă în faptă prejudiciabilă examinată. Totodată, instanța, constatînd că în cauză nu a fost probată cauzarea unor urmări grave, nu a dat nici o apreciere faptului că la calificarea acțiunilor inculpaților în baza art.328 alin.(3) Cod penal, acestora li s-a imputat atît semnul calificativ prevăzut de alin.(l) - daune considerabile, cît și cel prevăzut de alin.(3) - soldat cu urmări grave, și nu s-a pronunțat asupra prezenței sau lipsei cauzării prin acțiunile inculpaților a daunelor în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Concluzia instanței că în cauză lipsește subiectul infracțiunii a normei citate, pe motiv că potrivit art.7 alin.(1) Legea nr.768 privind statutul alesului local - mandatul alesului local este incompatubil cu calitatea de persoană cu funcție de demnitate publică, nu poate fi reținută, deoarece prevederile acestei norme nu are relevanță în cauza dată. Această normă are cu totul alt sens, și anume că alesul local (consilierul consiliilor sătești, orășenești, rationale, municipal etc.) nu poate deține concomitent funcțiile indicate în acest articol, dat fiind că pe durata mandatului se află continuu în serviciul colectivității, și anume pentru a asigura realizarea dezinteresată a mandatului de ales local și a evita abuzurile în exercitarea mandatului, legiuitorul a stabilit un șir de incompatibilități. În concluzie, Colegiul penal constată că instanța de apel, care a menținut soluția primei instanțe, nu a soluționat cauza în conformitate cu prevederile legale, adică nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel de către procuror și hotărîrea contestată nu cuprinde motive pe care se întemeiază soluția, eroare de drept cuprinsă de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță, deoarece eroarea dată nu poate fi corectată de instanța de recurs. Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel. La noua rejudecare a cauzei instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în 10 cauză, avînd în vedere prevederile art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărîre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art.434, 435 alin.(l) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2016, în privința lui Roșca Victor, Puiu Ștefan, Sofronovici Ștefan, Florea Dumitru, Vasilachi Vasile, Godonoga Alexandru, Morgoci Victor, Marițoi Grigore, Cozma Tudor, Brăescu Valeriu, Marițoi Ivan, Carabut Petru, Pasat Tamara, Bendas Mihail, Cotorobai Serghei, Orlov Fiodor, Buburuz Alexandru, Arsenii Ștefan, Tănase Victor, Paladi Andrei și Cuțulab Victor, și dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Decizia motivată pronunțată integral la 25 aprilie 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Liliana Catan Iurie Diaconu Ion Guzun 11