1ra-596/17 — art. 145, 186 CP

1ra-596/17 — art. 145, 186 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-596/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpat și de avocatul său, Alexandr Bodnariuc, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 11 februarie 2015 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016, în cauza penală în

privința lui:

Dragni Ivan Victor, născut la xxxxxx,

originar din r-nul xxxxx, locuitor în xxxxx,

deținut în Penitenciarul nr. 1 Taraclia,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.04.2013 - 11.02.2015;

Instanța de apel: 06.05.2015 - 03.03.2016;

Instanța de recurs: 08.02.2017- 22.03.2017,

C O N S T A T Ă :

2015, Dragni Ivan a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal la 16 (șaisprezece) ani închisoare;

- în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Dragni Ivan i s-a stabilit pedeapsă definitivă de 17

(șaptesprezece) ani închisoare.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial și s-a dispus încasarea din contul lui

Dragni Ivan în beneficiul succesorului părții vătămate, Gheață Vasili, suma de

50000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în partea încasării prejudiciului material

acțiunea a fost admisă în principiu urmând ca asupra cuantumului să se expună

instanța în ordine civilă.

Prin aceiași sentință a fost încetat procesul penal intentat în baza art. 186 alin.

(2) lit. b), d), 217 alin. (2), art. 290 alin. (1) și art. 323 alin. (1) Cod penal, în privința

lui Gluhoi Andrei, în legătură cu decesul inculpatului.

1

09 noiembrie 2012, aproximativ la ora 03.05, după o înțelegere prealabilă a venit la

cunoscuta sa xxxxx, din xxxxx, unde au început să servească împreună băuturi

alcoolice. Ulterior, aproximativ între orele 03.30 - 04.00, între Dragni Ivan și Gheața

Iulia s-a iscat un conflict din cauza neînțelegerii în relațiile lor de amanți. Dragni

Ivan cu scopul curmării acțiunilor xxxxx, în mod conștient a început să o lovească

cu pumnii peste cap și diferite părți ale corpului, față și cap, cauzând victimei

suferințe deosebite.

Astfel, în continuarea conflictului, urmărind scopul săvârșirii omorului cu

premeditare asupra persoanei, cu deosebită cruzime, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, dispunând de un cuțit, adică obiectul special adaptat

pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, intenționat i-a aplicat lui xxxxx

mai multe lovituri cu cuțitul în regiunea gâtului, toracelui, abdomenului și spatelui,

organe de importanță vitală în urma căreia ultima a decedat pe loc.

Conform raportului de expertiză medico legală nr.2216, din 21.01.2013,

moartea lui xxxxx a survenit în rezultatul hemoragiei externe și interne, ca

consecință a plăgilor tăiate înțepate ale gâtului cu lezarea țesuturilor moi și arterei

carotide comune dreapta, toracelui, abdomenului și spatelui, penetrante în cavitățile

preurale și abdominală, cu lezarea țesuturilor moi, pleurei parietale, viscerale,

pulmonilor, diafragmei și lobului drept al ficatului cu hemotorace și

hemoperitoneum, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu obiect tăietor

înțepător și are legătură directă cu decesul, prezintă pericol pentru viață și se califică

ca vătămare corporală gravă.

Tot el, la 09 noiembrie 2012, aproximativ la ora 04.05, aflându-se în xxxxx,

pe adresa mun. xxxxxx, după comiterea omorului intenționat a lui xxxxx, prin

intermediul telefonului celular pe adresa indicată 1-a chemat pe cunoscutul său

Gluhoi Arcadii, care a ajuns la fața locului aproximativ la ora 04.45.

Prin urmare, aflându-se împreună în acest apartament, în comun acord au

hotărât să sustragă din apartament lucruri de preț. Astfel, acționând cu intenție

directă îndreptată la sustragerea bunurilor altei persoane, au sustras din apartament

diferite obiecte de preț, cauzându-i părții vătămate xxxxx dauna în proporții

considerabile în sumă totală de 20000 lei. După care, aproximativ la ora 08.30,

Dragni Ivan împreună cu Gluhoi Arcadii au părăsit apartamentul menționat cu

lucrurile sustrase.

casarea acesteia, pronunțarea unei noi hotărâri prin care Dragni Ivan să fie

condamnat în baza art. 145 alin.(2) lit. j) Cod penal la detențiune pe viață; în baza

art. 186 alin.(2) lit. b),d) Cod penal la 3 ani închisoare, iar în baza art. 84 alin. 1)

Cod penal să-i fie stabilită pedeapsă definitivă sub formă de detențiune pe viață cu

executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

2

În motivarea apelului a invocat că:

- pedeapsa stabilită inculpatului este una prea blândă și neproporțională

pericolului social a acțiunilor criminale comise de către acesta și nu a luat în

considerație gravitatea infracțiunilor încriminate, care conform art. 16 Cod penal

sunt excepțional de grave, scopul pedepsei penale prevăzut la art. 61 Cod penal,

condițiile comiterii infracțiunilor manifestate prin deosebită cruzime, lipsa de

conlucrare cu organul de urmărire penale și inducerea în eroare continuă prin

invocarea de versiuni confuze și probe vădit false, recuperarea prejudiciului cauzat

prin infracțiune.

- la numirea pedepsei instanța de judecată nu a dat o apreciere corectă

probelor administrate de organul de urmărire penală, iar în partea individualizării

pedepsei.

3.1. Împotriva sentinței a declarat apel și avocatul Anatolie Jereghi în

numele succesorului părții vătămate, Gheață Vasili, prin care a solicitat casarea

parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsă sub formă de detențiune pe viață, cu

admiterea acțiunii civile și a încasa de la Dragni Ivan suma de 76 900 lei cu titlu de

prejudiciu material și suma de 200000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea cerințelor a invocat:

- la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că

inculpatul a comis o infracțiune cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de armă și

anume cu aplicarea unui cuțit, având intenția directă de a cauză moartea părții

vătămate, ignorând normele morale și încălcându-i pătimitei dreptul la viață prin

care fapt a comis omorul intenționat;

- instanța de judecată nu a luat în considerare caracterul și gradul de pericol al

infracțiunilor comise de către Dragni Ivan, de personalitatea acestuia și de

comportamentul acestuia în timpul și după comiterea infracțiunii, încercând atât la

faza de urmărire penală cât și la etapa cercetărilor judecătorești să ducă în eroare

instanța de judecată, prin faptul că după ce a cunoscut despre decesul celui de al

doilea inculpat prin toate metodele a încercat să dea vina pe el, pentru a se eschiva

de la răspunderea penală, iar aceste acțiuni ale inculpatului demonstrează cinismul și

negarea totală a normelor morale din partea lui;

- nu au fost stabilite careva circumstanțe excepționale sau alte circumstanțe

care ar micșora esențial gravitatea faptei condamnatului, dar au fost constate

circumstanțe agravante prevăzute de art. 77 alin. (1) lit. b), h) Cod penal, cum ar fi:

provocarea prin infracțiune a unor urmări grave și săvârșirea infracțiunii prin acte de

o deosebită cruzime;

- sentința nominalizată este neîntemeiată și sub aspectul neadmiterii integrale

a acțiunii civile înaintată de către succesorul părții vătămate, Gheață Vasili,

deoarece prejudiciul material cauzat părții vătămate în mărime de 176 900 lei a fost

3

constatat prin probele materiale prezentate atât în cadrul urmăririi penale precum și

în cadrul cercetării judecătorești prin acte confirmative și anexate la materialele

cauzei penale, precum și prin declarațiile inculpatului, care a recunoscut faptul că a

luat de la Gheață Iulia suma de 100 000 lei;

- cât privește admiterea parțială a prejudiciul moral cauzat succesorilor părții

vătămate în mărime de 50000 lei din cei 200000 lei solicitați, care reprezintă o

sfidare a suferințelor și trăirilor psihice pe care le-au suportat părinții părții

vătămate, or, Gheață Iulia era unicul copil al familie, ceia ce face ca suferințele

psihice să fie cu mult mai puternice.

3.2. Avocatul Alexandr Bodarenco a declarat apel în numele inculpatului,

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Dragni Ivan să

fie achitat pe învinuirea adusă în baza art. 145 alin.(2) lit. j) Cod penal, deoarece

fapta nu era comisă de inculpat, iar pe învinuirea adusă în baza art. 186 alin.(2) lit.

b), d) Cod penal, să fie achitat deoarece în acțiunile lui lipsesc semne calificative ale

infracțiunii (intenția), pe motiv că:

- omorul a fost comis de Gluhoi Arcadii, dar nu de Dragni Ivan, însă ultimul a

fost amenințat de către Gluhoi Arcadii să ia asupra sa infracțiunea comisă de el și în

baza declarațiilor lui Dragni Ivan, obținute prin amenințări asupra lui și a rudelor,

Gluhoi a fost scos de sub urmărire penală pe art.145 alin.(2) Cod penal, fapt

confirmat și prin declarațiile martorilor;

- pentru a dovedi că Dragni Ivan nu a comis omorul lui Gheață Iulia, acesta a

înaintat instanței cerere prin care în temeiul Legii nr.269 din 12.12.2008 privind

aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf), în scopul

stabilirii adevărului și pentru a primi aviz al specialistului poligrafolog întocmit în

baza informației obținute de la persoanele testate a solicitat instanței să solicite de la

Ministerului Afacerilor Interne a RM, inițierea testării benevole la poligraf a

inculpatului, însă instanța a respins cererea ca neîntemeiată;

- instanța de fond a indicat că probele cu martorii prezentate de apărare sunt

indirecte și inadmisibile, inclusiv din considerentele că nu au fost expuse verificării

procesual penale pentru ca în cele din urmă să le fie conferite calitate de probe în

sensul art. 93 Cod de procedură penală și contravin prevederilor art.94, 95 și 96 Cod

de procedură penală, însă, în opinia avocatului, aceste afirmații sunt incorecte, astfel

lezând dreptul părții apărării la posibilitatea de a anexa probe într-un proces

echitabil, cu respectarea principiului egalității armelor în proces;

- în textul sentinței instanța de fond a indicat că, instanța de judecata reține că

sunt silite circumstanțe agravante potrivit art. 77 alin.(l) lit.b) și lit.h) Cod penal,

adică provocarea prin infracțiune a unor urmări grave și săvârșirea infracțiunii prin

acte de o deosebită cruzime, însă aceste afirmații nu sunt întemeiate, însăși

dispoziția art. 145 lin.(2) Cod penal prevede circumstanțele indicate de către instanța

de fond ca agravante, drept semne calificative a infracțiunii.

4

3.3. La fel, nefiind de acord cu sentința primei instanțe, apel a declarat și

inculpatul Dragni Ivan, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri

de achitare, pe motiv vina lui în comiterea infracțiunilor incriminate nu s-a dovedit,

dar s-a constatat că persoana care a comis omorul lui xxxxx este Gluhoi Arcadii,

care este decedat.

2016 au fost respinse apelurile, ca nefondate, cu menținerea sentinței instanței de

fond.

4.1. Audiind opiniile participanților la proces, cercetând suplimentar

probele administrate de către instanța de fond și apreciindu-le din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, călăuzindu-se de propria convingere, Colegiul penal a

constatat că, instanța de fond a stabilit corect că, starea de fapt și acțiunile

inculpatului Dragni Ivan se încadrează corect în dispoziția art. 145 alin.(2) lit. j) Cod

penal, adică omorul intenționat cu o deosebită cruzime, folosind arma în acest sens,

ignorând și încălcându-i pătimitei dreptul la viață; art.186 alin.(2) lit. b) și d) Cod

penal, adică furt, sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două

persoane, cu cauzarea daunei considerabile încălcându-i astfel dreptul la posesie.

Deși, inculpatul Dragni Ivan nu a recunoscut vina de comiterea

infracțiunilor imputate, vinovăția lui se dovedește prin probele acumulate de organul

de urmărire penală, cercetate de către instanța de fond și verificate de către instanța

de apel și anume, prin declarațiile succesorului părții vătămate, xxxxx, a martorilor

Gheață Natalia, Mihailov Ivan, Mihailov Galina, Bojinova Zinaida, Ghermacovscaia

Inna, precum și prin materialele cauzei administrate la cauza penală.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul apărării cu referire la faptul că,

omorul lui xxxxx a fost comis de Gluhoi Arcadii, dar nu de Dragni Ivan, iar

recunoașterii vinovăției în cadrul urmăririi penale, se datorează faptului amenințării

din partea ultimului în caz de denunț, or, instanța de fond corect a constatat această

versiune una pe deplin combătută prin totalitatea probelor legal administrate în

cadrul urmăririi penale și cercetate minuțios în cadrul judecării cauzei.

Colegiul penal a precizat că, prima instanță corect a concluzionat că poziția

inculpatului este cu divergențe și date denaturate, fiind una de apărare, urmărind

scopul eschivării de la răspunderea penală, or, inculpatul fiind căsătorit, era implicat

în relații amoroase cu xxxxx, precum și avea datorii materiale față de aceasta,

circumstanțe care denotă scopul criminal ascuns anume în inculpatului Dragni Ivan

și nu ale lui Gluhoi Arcadie, după cum primul încearcă să invoce.

Mai mult, fiind interogat inițial de către organul de urmărire penală, iar

ulterior la reconstituirea faptei la fața locului, Dragni Ivan cu lux de amănunte a

declarat circumstanțele comiterii omorului lui xxxxx, inclusiv consecutivitatea

loviturilor, circumstanțe care nu ar fi fost cunoscute de către el conform versiunii

5

invocate în ședința de judecată și anume că Gluhoi Arcadii 1-a închis în bucătărie în

timp ce săvârșea omorul pătimitei.

Conform declarațiilor martorilor, inclusiv ai apărării dar și reieșind și din

probele cauzei, inculpatul Gluhoi Arcadie avea probleme de sănătate și anume cu

mâinile, suferise și o intervenție chirurgicală, mâna dreaptă la acel moment fiind

încă bandajată, motiv din care întâmpina dificultăți la efort fizic sporit, circumstanță

care însă nu ar fi compatibilă cu faptul tragerii victimei de mâini și de picioare în

timp ce aceasta opunea rezistență, precum și nici cu categoria leziunilor depistate pe

corpul neînsuflețit a lui xxxxx, or, multitudinea, diversitatea și caracterul leziunilor

cauzate victimei invocă atât o rezistență continuă din partea acesteia cât și o

agresivitate și efort sporit din partea inculpatului.

Colegiul a respins și argumentele apelanților precum că, Dragni Ivan a spus

adevărul în instanța de judecată, deoarece a dispărut pericolul pentru viața lui și a

familiei, deoarece Gluhoi a decedat, or, din data de 09.11.2012 până la reținerea

acestuia la 11.11.2012, ulterior până la data expedierii cauzei penale în judecată la

10.03.2013 și deja până la 31.10.2013, când a decedat Gluhoi Arcadii, inculpatul

Dragni Ivan a avut posibilitatea reală continuă de a declara despre nevinovația sa,

mai mult, ultimul fiind asistat de către un avocat licențiat și având în vedere

programul de protecție a martorului oferit de către legislația națională, fapt care nu a

avut loc.

Cu referire la argumentul apărării precum că au fost falsificate descifrările

telefonice obținute de la compania „Moldcell" cu solicitarea de a fi audiat un

specialist al companiei nominalizate, Colegiul a constatat netemeinicia acestuia și

totodată, corect de către instanța de fond a fost dispusă respingerea demersului de a

fi audiat specialistul companiei „Moldcell", or, avocatul inculpatului a fost prezent

la urmărirea penală și în instanța de judecată și cunoștea de existența descifrărilor

date și nu le-a contestat sau nu a folosit căile posibile de atac.

În aceste circumstanțe, instanța de apel respinge argumentele apelanților

privind nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate, or, la

pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept și just a ajuns la concluzia că, inculpatul a săvârșit anume infracțiunile

imputate, împrejurări care au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

De asemenea, Colegiul penal a menționat că, nu are temei de a interveni în

sentința instanței de fond nici în partea stabilirii pedepsei inculpatului Dragni Ivan,

or, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă inculpatului s-a ținut cont de toate

circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o

pedeapsă corectă, echitabilă și legală.

6

În acest context, instanța de apel a respins și motivele invocate în apelul

procurorului și apelul avocatului, Anatolie Jereghi în numele părții vătămate, or,

prin criteriul de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de

judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei

persoanei vinovate de săvârșirea infracțiunii.

Colegiul penal verificând legalitatea individualizării pedepsei penale stabilite

lui Dragni Ivan a constatat că, instanța de fond corect a individualizat pedeapsa

penală și prin urmare, a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75,

77 Cod penal.

În contextul argumentelor apelanților privitor la blândețea pedepsei aplicate

lui Dragni Ivan, instanța de apel a reținut că, instanța de fond la stabilirea

cuantumului pedepsei a luat în considerație caracterul și gradul de pericol al

infracțiunilor comise, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, iar la

individualizarea pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii, care conform art. 16

Cod penal sunt excepțional de grave, scopul pedepsei penale, condițiile comiterii

infracțiunilor manifestate prin deosebită cruzime și negare totală a normelor morale

față de victimă, lipsa de conlucrare cu organul de urmărire penală și inducerea în

eroare continuă, prin invocarea de versiuni confuze, nerecuperarea prejudiciului

cauzat prin infracțiune, de prezența circumstanțelor agravante conform art. 77 Cod

penal, provocarea prin infracțiune a unor urmări grave, săvârșirea infracțiunii prin

acte de o deosebită cruzime, cât și lipsa circumstanțelor atenuante, ținând cont de

faptul că inculpatul practic nu recunoaște actul de autodenunțare și nu se căiește

sincer în cel săvârșite.

Totodată, instanța de apel a menționat că, nu poate fi reținut nici argumentul

avocatului în numele succesorului părții vătămate privind admiterea integrală a

acțiunii civile, or, soluția instanței de fond este corectă, deoarece s-a constatat că a

avut loc o vătămare a drepturilor personale nepatrimoniale privind integritatea

morală a părții vătămate xxxxx, stabilind compensația în echivalent bănesc în

mărime de 50 000 lei.

Instanța de fond corect a dispus admiterea în principiu a acțiunii civile depusă

de Gheață Vasili în partea încasării de la Dragni Ivan și Gluhoi Arcadii a

prejudiciului material în mărime de 176900 lei, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să se expună instanța în ordine civilă, or, ținând cont de

faptul că, partea vătămată prin acțiunea civilă a solicitat încasarea de la Dragni Ivan

cât și de la Gluhoi Arcadii a prejudiciului material, ultimul fiind decedat și

neparticipând la examinarea cauzei, iar la stabilirea sumei despăgubirilor cuvenite, a

apărut necesitatea de a amâna judecarea cauzei pentru a se administra probe

suplimentare.

7

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului inculpatul a invocat motive identice cu cele din apel,

menționând suplimentar că:

- instanța de apel expunându-se asupra solicitării audierii specialistului

companiei „Moldcell” prin faptul că avocatul nu a contestat și nu a folosit căile

posibile de atac asupra acestora, nu a luat în considerație că descifrările telefonice

pot fi solicitate numai de către instanța de judecată, iar legea procesuală nu prevede

posibilitatea contestării informației prezentate către compania menționată și mai

mult ca atât, la urmărirea penală avocatul Alexandr Bodnariuc nu a participat, iar

faptul că organul de urmărire penală a falsificat descifrările se confirmă prin probele

descrise în cererea de apel și în cererea de recurs;

- concluziile instanței de apel precum că versiunea lui Dragni Ivan că

omorul a fost comis de Gluhoi Arcadii a apărut după decesul ultimului, nu este

bazată pe materialele cauzei.

5.1. La 22.04.2017, avocatul Alexandr Bodnariuc în numele inculpatului a

declarat recurs ordinar, în care a invocat aceleași motive indicate în cererea de apel

și în cererea de recurs declarată de inculpat, solicitând casarea hotărârilor

menționate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, pe motiv

că fapta incriminată în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal nu a fost comisă de

Dragni Ivan, iar în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, din motivul lipsei

elementelor constitutive a infracțiunii.

întru respingerea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece temeiurile invocate

nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate, iar

temeiul de reapreciere a probelor nu se regăsește în prevederile art. 427 Cod de

procedură penală.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt vădit

neîntemeiate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

8

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursurilor rezultă că atât inculpatul cât și avocatul său invocă

aceleași temeiuri de recurs, pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și

anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și este expusă neclar

și nu au fost întrunite elementele infracțiunii și prin urmare, instanța se va expune

concomitent asupra ambelor recursuri.

Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de

apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, ea cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la

menținerea sentinței instanței de fond, corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Mai mult ca atât, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel la

examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101

Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a

verificat minuțios, dându-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute în art. 145 alin. (2) lit. j) și art. 186

alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

În corespundere cu art. 414 Cod de procedură penală, la judecarea apelurilor

instanța a verificat probele și înscrisurile anexate la cauza penală și a celor

suplimentare invocate de către părți, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței

de judecată și astfel, instanța de recurs respinge afirmațiile recurentului, ca fiind

neîntemeiate, deoarece instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate

de apelanți, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată.

Referitor la presupusa eroare prevăzută la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, instanța menționează că acest temei de casare nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursurilor, nefiind stabilite presupusele erori de drept

invocate de recurenți.

Se reține că, eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de

legislator în art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală și anume stabilirea eronată a

faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care

le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu

reprezintă o apreciere greșită a probelor, dar trebuie să rezulte din situația dosarului,

privită ca o stare de fapt.

Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe

de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită,

neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

9

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții

decât cea pe care materialul probator o susține.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în

sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunilor imputate, Colegiul o

consideră neîntemeiată.

La acest capitol se remarcă că, sub aspectul situației de „neîntrunire a

elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea

persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă

sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Astfel, instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în

recursuri, referirilor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul

instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic

răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților, pe care Colegiul le însușește.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de

către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator

administrat și expus în pct.4.1. a prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor

este corectă și corespunde situației de fapt reținute, corect instanța ajungând la

concluzia privind menținerea sentinței primei instanțe și totodată, instanța de recurs

menționează că, argumentele invocate în recursuri de către avocat și de inculpat sunt

identice cu cele indicate în cererile de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat

minuțios, pe care Colegiul le reține.

De asemenea, Colegiul penal menționează că argumentul precum că, nu au

fost întrunite elementele infracțiunii este neîntemeiat și constituie o interpretare

subiectivă a recurenților, or, instanța ierarhic inferioară corect a conchis că în

acțiunile lui Dragni Ivan sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și fapta incriminată în baza art.

145 alin. (2) lit. j) Cod penal a fost comisă de către inculpat, argumente pe care

instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce

vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În urma celor expuse, Colegiul penal constată că hotărârea recurată

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este întemeiată, iar

temeiurile invocate nu persistă în cauză. Argumentele invocate de recurenți nu au

suport probatoriu și contravin probelor administrate și prin urmare, prezența

10

circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra

inadmisibilității recursurilor declarate, pe motiv că acestea sunt vădit neîntemeiate.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpat și de avocatul său,

Alexandr Bodnariuc, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 03 martie 2016, în cauza penală în privința lui Dragni Ivan, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 19 aprilie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

11