ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 01.03.2017

1ra-259/2017 — art. 152 alin. 1, 151 alin. 4 CP

HOTĂRÂRE
01.03.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 152 alin. 1, 151 alin. 4 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-259/2017 — art. 152 alin. 1, 151 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-259/2017

Curtea Supremă de Justiție

01 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Dumitru Marinescu în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 26 august 2016 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2016, în cauza

penală în privința lui

Guma Vadim Xxxxxxx, născut la xx xxxx

xxxx, originar s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxxxx,

fără loc permanent de trai.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.08.2016 - 26.08.2016;

Instanța de apel: 26.09.2016 - 25.10.2016;

Instanța de recurs: 15.12.2016 - 01.03.2017.

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Vadim Guma a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 151 alin. (4) Cod penal, la 9 ani închisoare;

- art. 152 alin. (1) Cod penal, la 2 ani 6 luni închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa 9 ani 6 luni închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

Potrivit art. art. 85, 87 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa

stabilită i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei aplicate prin

sentința Judecătoriei Soldănești din 24 aprilie 2015, fiindu-i stabilită pedeapsa

definitivă 9 ani 7 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

A fost dispusă încasarea de la Vadim Guma în beneficiul statului

cheltuielile judiciare în sumă de 7482 lei.

la 04 februarie 2016, aproximativ la ora 23:00, aflându-se în construcția nefinisată

amplasată pe adresa mun. Chișinău, str. Nicolae Dimo intersecție cu str. Alecu

Russo, fiind în stare de ebrietate alcoolică, intenționat, în rezultatul unui conflict

1

cu Victor Rață, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste corp, în

rezultat cauzându-i acestuia potrivit raportului de expertiză medico-legală

nr. 519/D din 02 martie 2016, vătămare corporală medie.

Tot el, la 04 iunie 2016, aproximativ la ora 00:30, aflându-se în demisolul

blocului de locuit amplasat pe adresa bd. Mircea cel Bătrîn, 39, mun. Chișinău,

fiind în stare de ebrietate, a iscat un conflict cu Alexandru Guzun, în cadrul

căruia, în mod intenționat, i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 95D/1176 din 27 iunie 2016 vătămări corporale grave,

în rezultatul cărora la 05 iunie 2016, a survenit decesul lui Alexandru Guzun.

apel sentința solicitând casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, cu

aplicarea în privința inculpatului a pedepsei minime prevăzută de lege ce

constituie 8 ani închisoare.

În motivare a invocat că, prima instanță a stabilit inculpatului o pedeapsă

prea aspră, or inculpatul are o vârstă tânără, antecedente penale nu are,

considerând acest fapt ca circumstanță atenuantă.

25 octombrie 2016, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea

sentinței.

În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că, la stabilirea pedepsei

inculpatului, prima instanță a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale

privind individualizarea pedepsei, și anume: de caracterul prejudiciabil al

infracțiunilor săvârșite, că sunt atribuite la categoria celor mai puțin grave și

deosebit de grave, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

inculpatului, de persoana acestuia, care fiind cu antecedente penale nestinse a

săvârșit două infracțiuni cu intenție, fiind reținută în privința acestuia starea de

recidivă, i-au stabilit o pedeapsă echitabilă și legală.

La fel, instanța de apel a indicat că, prima instanță corect a statuat că este

oportun de a stabili lui Vadim Guma pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 82

alin. (2) Cod penal.

Respingând apelul, instanța a reținut că, prima instanță cu trimitere la

prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, corect a stabilit inculpatului

pedeapsa în baza art. 151 alin. (4) Codul penal, 9 ani închisoare, în baza art. 152

alin. (1) Codul penal, 2 ani 6 luni închisoare, iar în conformitate cu art. 84 Codul

penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a

stabilit lui Vadim Guma pedeapsa 9 ani 6 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis, deoarece pedeapsa definitivă urma a fi stabilită prin

cumul parțial al pedepselor aplicate nu prin absorbirea pedepsei mai ușoare de

către pedeapsa mai aspră.

pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile

adoptate, solicitând casarea parțială a acestora, în partea stabilirii pedepsei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să îi fie stabilită pedeapsa

definitivă 8 ani închisoare, care va atinge scopul pedepsei și va contribui la

2

reeducarea justițiabilului.

În motivarea recursului a invocat că, instanțele de fond la stabilirea

pedepsei inculpatului urmau să țină cont de faptul că, inculpatul a recunoscut

vinovăția de săvârșirea faptelor incriminate integral, a solicitat ca cauza să fie

examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, iar faptul că inculpatul are o

vârstă tânără urma a fi reținut ca circumstanță atenuantă.

În acest context recurentul consideră că, inculpatului urmează a-i fi stabilită

în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, pedeapsa minimă 8 ani închisoare, iar

pedeapsa prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, urmează a fi absorbită integral

de pedeapsa aplicată în baza art. 151 alin. (4) Cod penal și care, potrivit art. 85

alin. (2) Cod penal, să absoarbă integral pedeapsa aplicată prin sentința

Judecătoriei Soldănești din 24 aprilie 2015.

respingerea acestuia, menționând că la stabilirea categoriei și măsurii de

pedeapsă, instanțele de fond au ținut cont de toate circumstanțele cauzei, și

anume: de caracterul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, care sunt atribuite la

categoria celor mai puțin grave și deosebit de grave, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării inculpatului, de persoana acestuia, care fiind cu

antecedente penale nestinse a săvârșit două infracțiuni cu intenție, fiind reținută în

privința acestuia starea de recidivă, i-au stabilit o pedeapsă echitabilă, legală și

întemeiată.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că

titularul acestuia invocă temeiul pentru recurs stipulat la pct. 10) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În continuare, Colegiul indică că, prin criterii generale de individualizare a

pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se

conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană

vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

3

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În speța de referință, Colegiul reține că obiect al contestării deciziei în

instanța de recurs, a constituit asprimea pedepsei, fiind invocat că instanțele de

fond, la stabilirea pedepsei nu au ținut cont de prevederile art. art. 84 alin. (1), 85

alin. (2) Cod penal, pedeapsa mai blândă urmând a fi absorbită de pedeapsa mai

aspră.

În acest context, Colegiul penal lecturând textul deciziei instanței de apel,

consideră că la individualizarea pedepsei inculpatului pentru infracțiunile

săvârșite, instanța de apel corect a reținut soluția primei instanțe care a acordat

deplină eficiență prevederilor art. art. 84 alin. (1), 85 alin. (2) Cod penal.

Astfel, potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, dacă o persoană este declarată

vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni fără să fi fost

condamnată pentru vreuna din ele, instanța de judecată, pronunțând pedeapsa

pentru fiecare infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de

infracțiuni prin cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen

nu mai mare de 25 de ani de închisoare, iar în privința persoanelor care nu au

atins vârsta de 18 ani – pe un termen nu mai mare de 12 ani și 6 luni.

În cazul în care persoana este declarată vinovată de săvârșirea a două sau

mai multor infracțiuni ușoare și/sau mai puțin grave, pedeapsa definitivă poate

fi stabilită și prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră.

Deci la caz se reține, că în privința inculpatului nu poate fi aplicată

pedeapsa definitivă prin absorbirea pedepsei mai blânde de pedeapsa mai aspră,

or, una din infracțiunile săvârșite de inculpat, și anume cea prevăzute de art. 151

alin. (4) Cod penal, potrivit art. 16 Cod penal, se atribuie la categoria celor

deosebit de grave.

Conform art. 85 alin. (2) Cod penal, cumularea pedepselor complementare

în cazul unui cumul de sentințe se efectuează în condițiile art. 84 alin. (2) Cod

penal, care prevede că, la pedeapsa principală aplicată în cazul unui concurs de

infracțiuni poate fi adăugată oricare din pedepsele complementare prevăzute la

articolele corespunzătoare din Partea specială a Codului penal, care stabilesc

răspunderea pentru infracțiunile de a căror săvârșire persoana a fost declarată

vinovată. Pedeapsa complementară definitivă stabilită prin cumul, total sau

parțial, al pedepselor complementare aplicate nu poate depăși termenul sau

mărimea maximă prevăzută de Partea generală a Codului penal pentru această

categorie de pedepse.

Astfel, solicitarea avocatului privind stabilirea inculpatului în baza art. 151

alin. (4) Cod penal, a pedepsei minime 8 ani închisoare, iar pedeapsa prevăzută de

art. 152 alin. (1) Cod penal, să fie absorbită integral de pedeapsa aplicată în baza

art. 151 alin. (4) Cod penal și care, potrivit art. 85 alin. (2) Cod penal, să absoarbă

integral pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Soldănești din 24 aprilie

2015, nu are suport legal.

În consecință, Colegiul concluzionează că, pedeapsa aplicată inculpatului

4

este echitabilă și este în concordanță cu scopul pedepsei penale - de a preveni

săvârșirea de noi infracțiuni de către inculpat și alte persoane, iar recursul

declarat, este vădit neîntemeiat și se apreciază ca inadmisibil.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dumitru Marinescu

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui Guma Vadim

Xxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 31 martie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-07-20
0,94
1ra-1394/16 — art. 186, 188, 192 CP
Dosarul nr. 1ra-1394/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 20 iulie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun examinînd admisibilitatea în principiu a r
CSJ 2017-12-06
0,94
1ra-1308/2017 — art. 186 alin. 2 lit. b și d CP
Dosarul nr. 1ra-1308/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 06 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte: Petru Ursache, Judecători: Vladimir Timofti, Constantin Alerguş, exam
CSJ 2017-12-06
0,94
1ra-1308/2017 — art. 186 alin. 2 lit. b și d CP
Dosarul nr. 1ra-1308/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 06 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte: Petru Ursache, Judecători: Vladimir Timofti, Constantin Alerguş, exam
CSJ 2014-03-19
0,94
1ra-366/2014 — art. 321 CP
Dosarul nr.1ra-366/14 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 26 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: președinte –Petru Ursache, judecătorii –Ghenadie Nicolaev și Constantin Alerguș, examinând admis
CSJ 2016-12-07
0,94
1ra-1974/2016 — art. 187 alin. 2 lit. b,e,f CP
Dosarul nr. 1ra-1974/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 07 decembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând adm
Sursă