1ra-1394/16 — art. 186, 188, 192 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186, 188, 192 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 12 CPP
1ra-1394/16 — art. 186, 188, 192 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1394/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
20 iulie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
inculpatul Cropacev Alexandr, de avocatul său, Șleahtițki Vitalie și de avocatul
Rotari Mihaela în numele inculpatului Gumeniuc Vadim, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 decembrie 2015, în
cauza penală în privința lui
Gumeniuc Vadim Vasilii, născut la
07.08.1992, originar și locuitor în mun. Bălți,
str. Pasaj Ceaicovski 27,
și,
Cropacev Alexandr Victor, născut la
14.07.1987, originar și locuitor în mun. Bălți,
str. Vieru 157,
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 12.01.2012 - 22.01.2015;
Instanța de apel: 26.02.2015 - 20.01.2016;
Instanța de recurs: 16.06.2016 - 20.07.2016.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Bălți din 22 ianuarie 2015, Gumeniuc
Vadim a fost recunoscut vinovat și condamnat:
- în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal la 6 (șase) ani închisoare;
- în baza art. 192 alin. (1) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare;
- în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 1 (un) an închisoare.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul
parțial al pedepselor, i s-a stabilit pedeapsă definitivă de 7 (șapte) ani închisoare,
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
1
Prin aceiași sentință Cropacev Alexandr a fost recunoscut vinovat și
condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal la 6 (șase) ani închisoare,
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Acțiunile civile depuse de părțile vătămate Cazac Ion, Bogomolinîi Vasile și
Bologan Victor au fost admise în principiu urmînd ca asupra cuantumului să se
expună instanța în ordine civilă.
Instanța de fond a reținut că, Gumeniuc Vadim la 13.12.2011, în jurul
orei 23.30-24.00, ieșind din localul „Fortuna", plasat la stația transportului urban
„Spitalul Municipal Bălți", fiind împreună cu cunoscuții săi Cropacev Alexandr și
Cazac Ion, cu care s-au aflat în acel local și au consumat băuturi alcoolice, fiind în
stare de ebrietate alcoolică, acționînd cu intenție criminală unică împreună cu
Cropacev Alexandr, îndreptată la sustragerea bunurilor altei persoane, fiind ferm
convinși de faptul că Cazac Ion are asupra sa bani și bunuri materiale, l-au atacat,
însoțind acțiunile sale de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei
agresate, manifestate prin cauzarea multiplelor lovituri cu mîinile și picioarele în
diferite regiuni ale corpului, provocîndu-i ca consecință vătămări corporale ușoare
cu o dereglare de scurtă durată a sănătății (de la 6 la 21 zile) sub formă de comoție
cerebrală, edem pronunțat al feții și mandibulei pe stînga, excoriații multiple pe
partea posterioară a toracelui, excoriații în regiunea lombară și ileacă posterioară
pe stînga, echimoze multiple în regiunea frontală, periorbitală bilateral, regiunea
toraco-scapulară preponderent pe dreapta, folosindu-se de faptul că au înfrînt
posibilitatea ultimului de a opune careva rezistență, în mod deschis i-au sustras
scurta în care era îmbrăcat, dar pe care în acel moment ținea în mîini, în valoare de
680 lei, din buzunarul de la pantaloni un telefon mobil de model „MTC" cu IMEI
35186203076062125 în valoare de 800 lei, în care era cartela SIM „ORANGE" nr.
068371528, în valoare de 50 lei și bani în sumă de 600 lei, iar în total bunuri
materiale în sumă de 2130 lei, cauzîndu-i părții vătămate prejudiciu în proporții
considerabile, precum și o învelitoare de plastic pentru diverse documente în care
se aflau pașaportul cetățeanului RM și permisul de conducere, ambele pe numele
Cazac Ion, precum și certificatul de înmatriculare pe automobilul de model VAZ
2106”, cu numărul de înmatriculare SRAZ 556, după ce s-au eschivat de la fața
locului.
Tot el, acționînd în mod intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor
altei persoane, la 22.02.2012, în jurul orelor 14.00-15.00, aflîndu-se pe teritoriul
școlii medii nr. 15, care este situată pe str. Hajdeu 6, mun. Bălți, apropiindu-se de
Radașchevici Artiom și folosindu-se de faptul că nu este observat de nimeni și că
ultimul se află în stare de ebrietate, a sustras tainic din buzunarul drept al scurtei în
care era îmbrăcat acesta portmoneul la prețul de 80 lei, în care se aflau bani în
sumă de 260 lei și actele pe numele lui Radașchevici Artiom și anume buletin de
2
identitate A 04114425 din 02.02.2005, fișa de însoțire a buletinului de identitate,
permisul provizoriu nr. 008356 din 02.02.2011, cauzîndu-i astfel părții vătămate
Radașchevici Artiom un prejudiciu material în sumă de 340 lei.
Tot el, în noaptea spre 14.08.2013, în perioada de timp între orele 20.30 pînă
la 08.30, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, tainic a pătruns prin
intermediul spargerii de la ușa șoferului a automobilului de model Fiat Ducato cu
n.î. BL CX 285, care era parcat în regiunea imobilului nr. 1 str. Paravoznaia, mun.
Bălți, de unde a sustras un navigator de model „Prestij", care era în husă împreună
cu încărcător, costul căruia este de 2400 lei, un card micro SD capacitatea de 32
GB costul căruia este de 300 de lei, un MP-3 player de model Sony costul căruia
este de 300 de lei, un magnetofon de model „LG" costul căruia este de 450 lei, prin
ce i-a cauzat părții vătămate Bogomolinîi Vasilii, un prejudiciu material în
proporții considerabile în sumă totală de 3450 de lei, după ce de la fața locului s-a
eschivat.
Tot el, acționînd în comun acord cu Chișlari Constantin, a.n. 04.11.1988, în
perioada de timp de la 17.08.2013 spre data de 18.08.2013, în timpul nopții, au
pătruns pe teritoriul gospodăriei amplasate pe adresa mun. Bălți, str. Vieru 143,
care aparține lui Bologan Victor, de unde au sustras pe ascuns 22 de saci cu făină
de grîu, costul unui sac de grîu constituind 300 de lei, cauzîndu-i părții vătămate
Bologan Victor un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de
6600 lei, după ce de la fața locului s-au eschivat.
Astfel, prin acțiunile sale criminale, intenționate, inculpatul Gumeniuc
Vadim a comis infracțiunile prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal -
tîlhăria, adică atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,
însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvîrșită
de două persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile; art. 192 alin. (1)
Cod penal-pungășia, adică acțiunea în scopul sustragerii bunurilor altei persoane
din buzunare; art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal-furtul, adică sustragerea pe
ascuns a bunurilor altei persoane săvîrșit de două persoane prin pătrundere în alt
loc de depozitare cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
Cropacev Alexandr, la 13.12.2011, în jurul orei 23.30-24.00, ieșind din
localul amplasat la stația transportului urban „Spitalul Municipal Bălți", fiind
împreună cunoscuții săi Gumeniuc Vadim și Cazac Ion, împreună cu care s-au aflat
în acest local și au consumat băuturi alcoolice, fiind în stare de ebrietate alcoolică,
acționînd cu intenție criminală unică împreună cu Gumeniuc Vadim, îndreptată la
sustragerea bunurilor altei persoane, fiind ferm convinși de faptul că Cazac Ion are
asupra sa bani și bunuri materiale, l-au atacat pe el, însoțind acțiunile sale de
violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, manifestate prin
cauzarea multiplelor lovituri cu mîinile și picioarele în diferite regiuni ale corpului,
3
provocîndu-i ca consecință vătămări corporale ușoare cu o dereglare de scurtă
durată a sănătății (de la 6 la 21 zile) sub formă de comoție cerebrală, edem
pronunțat a feții și mandibulei pe stînga, excoriații multiple pe partea posterioară a
toracelui, excoriații în regiunea lombară și ileacă posterioară pe stînga, echimoze
multiple în regiunea frontală, periorbitală bilateral, regiunea toraco-scapulară
preponderent pe dreapta, după ce, folosindu-se de faptul că au înfrînt posibilitatea
ultimului de a opune careva rezistență, în mod deschis i-au sustras scurta în care
era îmbrăcat, dar pe care în acel moment o ținea în mîini, în valoare de 680 lei, din
buzunarul de la pantaloni un telefon mobil de model „MTC" cu IMEI
35186203076062123 în valoare de 800 lei, în care era introdusă cartela SIM
„ORANGE" nr. 068371528 în valoare de 50 lei și bani în sumă de 600 lei, iar în
total bunuri materiale în sumă de 2130 lei, cauzîndu-i părții vătămate prejudiciu în
proporții considerabile, precum și o învelitoare de plastic pentru diverse documente
în care se aflau pașaportul cetățeanului RM și permisul de conducere, ambele pe
numele Cazac Ion, precum și certificatul de înmatriculare pe automobilul de model
VAZ 2106 cu numărul de înmatriculare SRAZ 556, după ce s-au eschivat de la fața
locului.
Astfel, prin acțiunile sale criminale, intenționate, inculpatul Cropacev
Alexandr a cimis infracțiunile prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal-
tîlhăria, adică atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,
însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate
săvîrșită de două persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
Împotriva sentinței a depus apel partea vătămată Cazac Ion, care a
solicitat casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei hotărîri potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care să fie aplicată în privința lui Cropacev
Alexandr o pedeapsă non privativă de libertate, pe motiv că fiind audiat în cadrul
cercetării judecătorești a declarat că are pretenții materiale însă nu dorește ca
inculpații să fie pedepsiți aspru și nu a dorit ca acestora să le fie aplicate pedeapse
privative de libertate, iar inculpatul Cropacev Alexandr a fost pedepsit prea aspru,
necătînd că acesta i-a achitat toate cheltuielile care țin de tratament, iar ulterior de
mai multe ori și-a cerut de la el scuze, deaceea corectarea inculpatului este posibilă
fără aplicarea pedepsei penale privative de libertate.
3.1. Sentința instanței de fond a fost contestată și de către apărătorul
Aliona Timoșenco în numele inculpatului Cropacev Alexandr, solicitînd casarea
parțială a acesteia cu pronunțarea în privința lui Cropacev Alexandr a unei sentințe
de achitare, pe motiv că:
- nici o probă pusă la baza sentinței de condamnare, nu indică direct
săvîrșirea de către Cropacev Alexandr a acțiunilor orientate la atacul săvîrșit asupra
unei persoane în scopul sustragerii bunurilor;
4
- în ședința de judecată a fost dovedit faptul că Cropacev Alexandru i-a
aplicat părții vătămate cîteva lovituri din cauza conflictului apărut între ei. Acest
fapt se confirmă prin declarațiile inculpaților, cît și prin declarațiile martorului
Nebunelea. Mai mult ca atît, Gumeniuc Vadim a indicat că toate lucrurile părții
vătămate menționate în plîngere, le-a sustras anume el, iar Cropacev Alexandr nu
are nici o atribuție la aceasta, aceste fapte se confirmă prin procesele-verbale de
ridicare din 20.12.2011, pe care din motive necunoscute instanța de judecată le-a
considerat drept probele vinovăției;
- în sentință se indică că partea vătămată Cazac Ion a declarat că anume
Cropaciov a încercat să-i scoată telefonul mobil din buzunarul pantalonilor, însă,
fiind de nenumărate ori interogat în ședința de judecată, el a declarat că a simțit că
cineva încearcă să bage mînă la el în buzunar și deoarece Cropaciov Alexandr
mergea după el, s-a gîndit și era convins că acesta era anume ultimul, însă fără a
vedea concret cine;
- în ședința de judecată din partea apărării a fost prezentată fișa de solicitare
a asistenței medicale de urgență din 14.12.2011, unde este indicat că partea
vătămată a fost dusă la spital cu diagnosticul „Intoxicația alcoolică acută”, în
același timp el s-a prezentat cu un alt nume și nu ținea minte de cele întîmplate și
reieșind din aceasta, apar dubii serioase și iminente în autenticitatea mărturiilor
sale, din care cauză apărătorul a solicitat să fie apreciate critic și excluse din
probele pe dosar;
- instanța a ieșit din limitele învinuirii înaintate de procuror, deoarece în
cadrul dezbaterilor judiciare procurorii au solicitat recalificarea acțiunilor
Cropacev Alexandr la o infracțiune mai blîndă, astfel, acuzarea refuzînd la
învinuirea adusă anterior, solicitînd ca instanța să-i recunoască culpabili pe
inculpați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) Cod penal.
3.2. Sentința a fost contestată cu apel și de către inculpatul Cropacev
Alexandr, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea
unei noi hotărîri de achitare, deoarece de la începutul urmăririi penale el activ a
colaborat cu organele de urmărire penală, a dat declarații prin care nu a recunoscut
vina în săvîrșirea atacului tîlhăresc, indicînd la aceea că doar a lovit partea
vătămată, însă nu a luat nici un lucru de la el, i-a acordat primul ajutor medical, a
chemat ambulanța, a achitat tratamentul în spital, iar în procesul examinării cauzei
declarațiile sale au fost confirmate de către inculpatul Gumeniuc Vadim, martorul
Nebunelea Ana și partea vătămată Cazac Ion, parțial.
3.3. La fel, împotriva sentinței a depus apel și avocatul Igor Ciuru în
numele lui Gumeniuc Vadim, prin care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea
unei noi hotărîri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță cu aplicarea unei
pedepse mai blînde în privința inculpatului.
5
În motivarea apelului a indicat că:
- faptei săvîrșite de către Gumeniuc Vadim i s-a dat o încadrare juridică
greșită în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și conform raportului de
expertiză medico-legală nr. 493 D din 21.12.2011, leziunile corporale la Cazac Ion
au fost calificate ca ușoare, însă violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea
victimei (art. 187 alin. (2) lit. e), art. 189 alin. (2) lit. c) CP) e considerată cauzarea
unei vătămări ușoare a integrității corporale sau a sănătății precum și aplicarea
intenționată a loviturilor sau altor acțiuni violente care au cauzat numai dureri
fizice și prin urmare, acțiunile inculpatului urmau a fi calificate conform art. 187
alin. (2) Cod penal;
- pedeapsa pentru această infracțiune urmează a fi mai blîndă, iar instanța de
fond a constatat greșit că, circumstanțe atenuante nu au fost stabilite, or, Gumeniuc
Vadim a recunoscut vina de faptele săvîrșite și calificate conform art. 188 și 192
Cod penal astfel, instanța de fond urma sa constate recunoașterea vinovăției pe
episoadele respective drept circumstanță atenuantă și să țină cont la
individualizarea pedepsei.
3.4. Nefiind de acord cu sentința inculpatul Gumeniuc Vadim a declarat
apel solicitînd casarea acesteia în partea condamnării pe art. 186 alin. (2) Cod
penal pe motiv că nu a comis fapta încriminată și procurorul nu a prezentat nici o
dovadă întru confirmarea acesteia, nefiind depistate nici amprentele digitale, iar în
cadrul judecării cauzei s-a stabilit că automobilul a fost deteriorat cu o rangă de
metal, însă nu a fost prezentat instrumentul respectiv.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 decembrie
2015 au fost respinse apelurile declarate ca nefondate cu menținerea sentinței
instanței de fond.
4.1. Instanța de apel a ajuns la concluzia că, instanța de fond a respectat
normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv
circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală, respectîndu-
se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,
concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de
vedere al coroborării lor.
Astfel, soluția instanței de fond se bazează pe declarațiile depuse de părțile
vătămate Cazac Ion, Radașchevici Artiom, Bogomolinîi Vasilii, Bologan Victor, a
martorilor Nebunelea Ana, Ivanițki Anatolie, Vămășescu Sergiu, Chișlari
Constantin, Șmelea Aurica, precum și prin probele scrise ale cauzei penale
cercetate și în cadrul ședinței instanței de apel.
Totodată, în opinia instanței de apel, prima instanță corect a apreciat măsura
de pedeapsă aplicată inculpaților luînd în considerație circumstanțele cauzei și
persoana celor vinovați precum și prevederile art. 61, 75 Cod penal, mai mult ca
6
atît, s-a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvîrșite, care se califică de legiuitor
ca gravă (art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal); mai puțin gravă (art. 186 alin. (2)
lit.b), c), d) Cod penal); ușoară (art. 192 alin. (1) Cod penal), de comportamentul
inculpaților înainte și după comiterea infracțiunii, prejudiciile cauzate nefiind
recuperate, faptul că nici unul dintre făptuitori nu au antecedente penale,
circumstanțele agravante sau atenuante nu au fost stabilite pe cauză, instanța
stabilind corect categoria și mărimea pedepselor.
Colegiul penal a considerat că, apelanții în apelurile declarate nu au adus
careva motive care ar servi ca temei de modificare sau casare a sentinței atacate, în
apel fiind relatate situația conform viziunii apelanților în apărarea inculpaților.
În opinia Colegiului penal, motivul invocat de avocatul Timoșenco Aliona în
numele lui Cropacev Alexandr precum că, instanța a ieșit din limitele învinuirii,
deoarece procurorul în ședința de judecată a solicitat reîncadrarea acțiunilor
inculpaților din prevederile art. 188 alin.(2) în cele ale art. 187 alin.(2) Cod penal,
precum și cel invocat de avocatul Igor Ciuru în numele lui Gumeniuc Vadim că,
instanța greșit a încadrat acțiunile ultimului în prevederile art. 188 alin.(2) Cod
penal, nu a fost reținut, deoarece violență nepericuloasă pentru viața sau sănătatea
persoanei (art. 187 alin. 2 lit. e) Cod penal) se consideră vătămări neînsemnate,
care nu au generat o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile, nici pierderea
capacității de muncă sau aplicarea intenționată de lovituri ori săvîrșirea altor
acțiuni violente care au cauzat o durere fizică, dacă acestea nu au creat pericol
pentru viața și sănătatea victimei, fiind esențial ca violența nepericuloasă pentru
viața sau sănătatea persoanei ori amenințarea aplicării acesteia să aibă destinația de
facilitare a săvîrșirii sustragerii.
Or, în sensul dispozițiilor art. 188 Cod penal, prin „atac" trebuie de înțeles
acțiunile agresive ale făptuitorului care sunt însoțite de violență periculoasă pentru
viața și sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea
violențe. Prin violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei se are în
vedere violența care s-a soldat cu vătămare medie sau ușoară a integrității
corporale sau a sănătății ori care deși nu a cauzat aceste urmări, comportă la
momentul aplicării sale, datorită metodei de operare, un pericol real pentru viață și
sănătate.
Astfel, în speță, Colegiul a considerat că, deoarece la momentul pronunțării
ce către instanța de fond, erau în vigoare modificările în HP CSJ din 22.12.2014,
acțiunile inculpaților corect au fost calificate ca tîlhărie și nu jaf, așa cum aceasta
nu a fost o simplă aplicare a violenței împotriva victimei, ci un atac, acțiune
surprinzătoare pentru victimă, însoțită de violența periculoasă pentru viața și
sănătatea persoanei cu scopul sustragerii bunurilor, aplicarea loviturilor durînd un
timp mai îndelungat, fapt confirmat prin probele anexate la materialele cauzei.
7
Referitor la solicitările apelanților de a fi pronunțată în privința inculpaților
Gumeniuc Vadim și Cropacev Alexandr a hotărîrei de achitare, instanța de apel nu
le-a luat în considerație, deoarece potrivit cumulului probelor administrate și
cercetate atît în instanța de fond, cît și în instanța de apel, se confirmă vinovăția
acestora în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 188 alin.(2) lit.b), f) Cod penal,
precum și comiterea de către Gumeniuc Vadim a infracțiunii prevăzută de art. 186
alin.(2) lit. b), c) d) Cod penal, iar nerecunoașterea de către făptuitori a vinovăției
pe capetele respective de învinuire nu echivalează cu achitarea acestora, aceasta
fiind apreciată ca o metodă de a-și ușura situația și de a se eschiva de la
răspunderea penală pentru faptele săvîrșite.
Nu au fost reținute motivele invocate de apărătorul Aliona Timoșenco și
inculpatul Cropacev Alexandr, că instanța de fond unilateral a apreciat probele în
cadrul cercetării judecătorești și nu a luat în considerație dovezile care îl
dezvinovățesc de comiterea infracțiunii incriminate, deoarece prin totalitatea
probelor din dosar s-a confirmat contrariul, astfel, fiind dovedită integral vina
ultimului în comiterea infracțiunii de tîlhărie, chiar și în condițiile cînd partea
vătămată nu are pretenții materiale față de acesta.
La fel, au fost respinse și motivele invocate de avocatul Aliona Timoșenco,
precum că Cropacev Alexandr doar a lovit partea vătămată și că Gumeniuc Vadim
a recunoscut că de unul singur a sustras bunurile de la partea vătămată, deoarece,
Cropacev Alexandr lovind partea vătămată nu a opus careva impedimente lui
Gumeniuc Vadim, deci tacit a acceptat și susținut acțiunile făptuitorului nemijlocit,
iar prin acțiunile/inacțiunile sale creînd părții vătămate impresia că făptuitorul nu
acționează de unul singur, astfel acțiunile lui întrunesc componența infracțiunii de
tîlhărie, iar declarațiile inculpatului Gumeniuc Vadim, Colegiul le-a apreciat ca o
metodă a acestuia de a-l scuti pe Cropacev Alexandr de pedeapsa penală.
Cu referire la motivul invocat de avocatul Igor Ciuru precum că, instanța de
fond n-a ținut cont de circumstanța atenuantă cum ar fi recunoașterea vinei de către
Gumeniuc Vadim, Colegiul a precizat că acesta este declarativ, deoarece, prin
încheierea Judecătoriei Bălți din 18.01.2013 (V.I, f.d.208), a fost respins acordul
de recunoaștere a vinovăției încheiat de Gumeniuc Vadim, pe motiv că ultimul n-a
recunoscut vina în sustragerea sumei de 600 lei de la partea vătămată Cazac Ion,
totodată pedeapsa stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art. 188 alin.(2) Cod
penal fiind la limita minimă prevăzută de lege.
Recurs ordinar împotriva deciziei declară avocatul Șleahtițki Vitalie în
numele inculpatului Cropacev Alexandr, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct.
8) și 12) Cod de procedură penală solicitînd casarea parțială a acesteia și
dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată.
În motivarea recursului indică că:
8
- decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece la aplicarea pedepsei
nu s-a ținut cont de prevederile art. 3,4,6,7,61,75,76 Cod penal, iar atragerea lui
Cropacev Alexandr la răspundere penală conform calificării indicate în decizie
este ilegală, deoarece în faptele acestuia lipsește latura obiectivă și subiectivă a
tîlhăriei;
- instanțele de judecată nu au delimitat acțiunile fiecărui inculpat, nu au
analizat probele și nu au stabilit exact vinovăția lui Cropacev Alexandr, iar prima
instanță a ieșit din limitele învinuirii înaintate de procuror, deoarece în cadrul
dezbaterilor judiciare s-a solicitat recalificarea acțiunilor inculpaților în baza art.
187 alin. (2) Cod penal;
- recalificarea acțiunilor lui Cropacev Alexandr și aplicarea unei pedepse
non-privative de liberate ar fi coroportate cu personalitatea inculpatului, care este
la prima abatere, caracterizat pozitiv la locul de trai și de muncă, iar pedeapsa cu
închisoarea nu este cea mai eficientă.
5.1. La fel, a declarat recurs ordinar și inculpatul Cropacev Alexandr prin
care a solicitat casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță
de apel, deoarece acțiunile sale urmau a fi recalificate de la art. 188 alin. (2) lit. b),
f) Cod penal în baza art. 187 alin. (2) Cod penal pe motiv că dînsul nu a urmărit
scopul sustragerii bunurilor și că a achitat prejudiciul material părții vătămate
Cazac Ion pentru tratament.
5.2. Recurs ordinar a depus și avocatul Mihaela Rotari în numele lui
Gumeniuc Vadim, care invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de
procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei
noi hotărîri potrivit căreia inculpatului să-i fie aplicată pedeapsă mai blîndă, pe
motiv că:
- instanța de apel nu a reținut că fapta inculpatului nu întrunește elementele
infracțiunii și probele nu dovedesc vinovăția în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de
art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, iar în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod
penal au fost încadrate greșit acțiunile ultimului și prin urmare, fiind și greșit
condamnat;
- instanța de fond a constatat greșit că circumstanțe atenuante nu au fost
stabilite, or, indicînd că Gumeniuc Vadim a recunoscut vina pe faptele calificate
conform art. 188 și 192 Cod penal urma să constate recunoașterea vinovăției pe
episoadele respective drept circumstanță atenuantă și să țină cont de ea la
individualizarea pedepsei;
- instanța nu a dat apreciere faptului că procurorul a solicitat reîncadrarea
acțiunilor inculpaților conform prevederilor art. 188 alin. (2) Cod penal în cele ale
art. 187 alin. (2) Cod penal și nu și-a motivat soluția privind aplicarea unei
pedepse mai aspre.
9
Procurorul în baza art. 431 alin.(1) pct.1)1 Cod de procedură penală
depune referință asupra recursurilor declarate, prin care solicită respingerea
acestora, deoarece temeiurile de casare invocate de recurenți nu și-au găsit
confirmare, or din textul deciziei rezultă că instanțele de judecată au analizat
obiectiv probele administrate, iar la stabilirea pedepsei s-a acordat deplină eficiență
prevederilor art. 61,75 Cod penal, aplicînd inculpaților o pedeapsă echitabilă.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza
materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea
acestora, din următoarele considerente.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia
în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel.
Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de
drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect
legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate
cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,
inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va
ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă.
În speță, Colegiul penal constată că, potrivit recursurilor ordinare declarate
autorii invocă practic aceleași motive făcînd referire la prevederile art. 427 alin. (1)
pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală și prin urmare, instanța se va expune
concomitent asupra acestora.
Colegiul indică că, art. 427 are aliniate și subpuncte, care concret stabilesc
temeiurile pentru declararea recursului. Avocatul Mihaela Rotari în recursul
declarat în partea dispozitivă a indicat pct. 6 al articolului menționat, normă de
drept ce prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului dacă
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar,
sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Astfel, acest punct conține 5 temeiuri care pot fi invocate în recurs, însă
recurentul nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs
înaintată și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către
instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin urmare
10
prevederile art.427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, a fost invocat de
avocatul recurent declarativ, nespecificînd care eroare prevăzută la pct.6) al
articolului menționat a fost comisă de către instanța de apel.
Referitor la eroarea invocată de către recurenți în recursuri prevăzută la pct.
12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea
instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept,
comisă de aceasta, atunci cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică
greșită, Colegiul penal menționează că, temeiul invocat nu și-a găsit confirmare la
examinarea cauzei în instanța de recurs din următoarele considerente.
Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii
determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei
prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma
penală.
În speță, Cropacev Alexandr și Gumeniuc Vadim au fost puși sub învinuire
de către organul de urmărire penală și condamnați de către instanțele ierarhic
inferioare în baza art.188 alin.(2) lit.b), f) Cod penal „tîlhăria, adică atacul săvîrșit
asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență
periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, de două persoane, cu
cauzarea de daune în proporții considerabile”.
Colegiul penal menționează că, pentru existența infracțiunii de tîlhărie este
important ca apariția scopului de sustragere la făptuitor să preceadă acțiunea de
atac însoțită de aplicarea violenței sau amenințării cu violența.
Prin sintagma amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața
sau sănătatea persoanei agresate se înțelege efectuarea de către făptuitor a unui atac
de natură să inspire victimei temerea de va fi supusă violenței periculoase pentru
viața sau sănătatea ei, act care o pune în situația de a nu mai avea resursele psihice
necesare pentru a rezista constrîngerii.
În această ordine de idei, Colegiul conchide că este elocventă motivarea
instanței de apel, care indică asupra faptului că „..prin totalitatea probelor din
dosar s-a confirmat ca fiind dovedită integral vina lui Cropacev Alexandr și
Gumeniuc Vadim în comiterea infracțiunii de tîlhărie, chiar și în condițiile că
partea vătămată nu are pretenții materiale față de dînșii”.
Tot aici, Colegiul precizează că, instanța de apel întemeiat și-a argumentat
poziția și asupra motivului invocat în cererile de apel, iar ulterior în recursuri pe
care instanța îl respinge ca neîntemeiat, precum că acțiunile inculpaților urmau a fi
încadrate de la art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal la art. 187 alin. (2) Cod penal,
specificînd că „violență nepericuloasă pentru viața sau sănătatea persoanei (art.
187 alin. 2 lit. e) Cod penal) se consideră vătămări neînsemnate, care nu au
generat o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile, nici pierderea capacității de
11
muncă sau aplicarea intenționată de lovituri ori săvîrșirea altor acțiuni violente
care au cauzat o durere fizică, dacă acestea nu au creat pericol pentru viața și
sănătatea victimei, fiind esențial ca violența nepericuloasă pentru viața sau
sănătatea persoanei ori amenințarea aplicării acesteia să aibă destinația de
facilitare a săvîrșirii sustragerii, or, în sensul dispozițiilor art. 188 Cod penal, prin
„atac" trebuie de înțeles acțiunile agresive ale făptuitorului care sunt însoțite de
violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate ori de
amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Prin violență periculoasă
pentru viața și sănătatea persoanei se are în vedere violența care s-a soldat cu
vătămare medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori care deși nu
a cauzat aceste urmări, comportă la momentul aplicării sale, datorită metodei de
operare, un pericol real pentru viață și sănătate”.
Prin urmare, instanța de recurs susține poziția instanțelor ierarhic inferioare
și menționează că, acțiunile inculpaților corect au fost calificate ca tîlhărie și nu jaf,
deoarece fapta acestora nu a fost o simplă aplicare a violenței, ci un atac însoțit de
violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei cu scopul sustragerii
bunurilor, aplicarea loviturilor durînd un timp mai îndelungat, fapt confirmat prin
concluzia raportului de expertiză medico-legală nr. 493D (f.d. 28-29, Vol. I).
Colegiul penal reține și faptul că, criticile formulate de recurenți în
recursurile declarate, au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în
privința inculpaților, în instanța de fond și instanța de apel.
Astfel, instanța de recurs concluzionează că instanța de fond și cea de apel,
corect au apreciat probele în sensul art.101 Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce,
stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungînd la concluzia
corectă privind condamnarea lui Cropacev Alexandr și Gumeniuc Vadim, deoarece
în acțiunile lor sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2)
lit.b), f) Cod penal, iar la motivarea soluției de către instanța de apel au fost
respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală.
Mai mult ca atît, instanța de apel corect a menținut soluția primei instanței și
în partea stabilirii pedepsei inculpaților, cărora le-au fost aplicată o pedeapsă
echitabilă pentru infracțiunea săvîrșită luîndu-se în considerație și prevederile art.
7, 61, 75 Cod penal.
În ce privește argumentul avocatului Mihaela Rotari precum că, fapta lui
Gumeniuc Vadim nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute la art. 186 alin.
(2) lit. b), c), d) Cod penal, care reprezintă eroare de drept prevăzută la pct.8) alin.
(1) al art. 427 Cod de procedură penală, instanța de recurs relatează că, acest temei
este prezent atunci, cînd instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o
eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărîrea judecătorească s-a făcut
12
referire la săvîrșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de
fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Prin
urmare, temeiul la care se face trimitere în recurs, nu este aplicabil în speța
examinată din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina
necesitatea casării deciziei instanței de apel.
Așadar, temeiul invocat include cazurile cînd nu a fost stabilită fapta care
corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin
intermediul căror s-au constatat elementele constitutive, ori cînd nu au fost stabilite
faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.
La caz însă, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată
detaliat și mult aspectual în textul sentinței și deciziei instanței de apel, iar careva
temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece
ele au fost obținute cu respectarea normelor de procedură penală.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită
de către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator
administrat și expus în pct.4.1. al prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor
este corectă și corespunde situației de fapt reținute, corect instanța ajungînd la
concluzia privind menținerea condamnării de către prima instanță a inculpatului
pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal.
De asemenea, Colegiul penal reține că argumentul precum că, nu au fost
întrunite elementele infracțiunii este neîntemeiat și constituie o interpretare
subiectivă a recurentului, or instanțele ierarhic inferioare corect au constatat că în
acțiunile lui Gumeniuc Vadim sunt prezente toate elementele constitutive a
infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, argumente pe
care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt
ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărîrii sale în
cauza Albert vs. Romînia din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși
obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd
un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces
echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o
instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse
atenției sale.
În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept
invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărîrea atacată sub aspectele contestate,
deoarece soluția adoptată de către instanța de apel privind menținerea sentinței de
condamnare a lui Gumeniuc Vadim în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f), 192 alin.
(1), 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, iar Cropacev Alexandr în baza art. 188
alin. (2) lit. b), f) Cod penal, este legală și întemeiată și recursurile ordinare
declarate sun inadmisibile fiind vădit neîntemeiate.
13
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod
de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Cropacev
Alexandr, de avocatul său, Șleahtițki Vitalie și de avocatul Rotari Mihaela în
numele inculpatului Gumeniuc Vadim, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 09 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui
Gumeniuc Vadim și Cropacev Alexandr, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată publicată la 17 august 2016.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Liliana Catan
Ion Guzun
14