1ra-1394/16 — art. 186, 188, 192 CP

1ra-1394/16 — art. 186, 188, 192 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1394/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpatul Cropacev Alexandr, de avocatul său, Șleahtițki Vitalie și de avocatul

Rotari Mihaela în numele inculpatului Gumeniuc Vadim, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 decembrie 2015, în

cauza penală în privința lui

Gumeniuc Vadim Vasilii, născut la

07.08.1992, originar și locuitor în mun. Bălți,

str. Pasaj Ceaicovski 27,

și,

Cropacev Alexandr Victor, născut la

14.07.1987, originar și locuitor în mun. Bălți,

str. Vieru 157,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.01.2012 - 22.01.2015;

Instanța de apel: 26.02.2015 - 20.01.2016;

Instanța de recurs: 16.06.2016 - 20.07.2016.

C O N S T A T Ă :

Vadim a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal la 6 (șase) ani închisoare;

- în baza art. 192 alin. (1) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare;

- în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 1 (un) an închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial al pedepselor, i s-a stabilit pedeapsă definitivă de 7 (șapte) ani închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

1

Prin aceiași sentință Cropacev Alexandr a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal la 6 (șase) ani închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunile civile depuse de părțile vătămate Cazac Ion, Bogomolinîi Vasile și

Bologan Victor au fost admise în principiu urmînd ca asupra cuantumului să se

expună instanța în ordine civilă.

orei 23.30-24.00, ieșind din localul „Fortuna", plasat la stația transportului urban

„Spitalul Municipal Bălți", fiind împreună cu cunoscuții săi Cropacev Alexandr și

Cazac Ion, cu care s-au aflat în acel local și au consumat băuturi alcoolice, fiind în

stare de ebrietate alcoolică, acționînd cu intenție criminală unică împreună cu

Cropacev Alexandr, îndreptată la sustragerea bunurilor altei persoane, fiind ferm

convinși de faptul că Cazac Ion are asupra sa bani și bunuri materiale, l-au atacat,

însoțind acțiunile sale de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei

agresate, manifestate prin cauzarea multiplelor lovituri cu mîinile și picioarele în

diferite regiuni ale corpului, provocîndu-i ca consecință vătămări corporale ușoare

cu o dereglare de scurtă durată a sănătății (de la 6 la 21 zile) sub formă de comoție

cerebrală, edem pronunțat al feții și mandibulei pe stînga, excoriații multiple pe

partea posterioară a toracelui, excoriații în regiunea lombară și ileacă posterioară

pe stînga, echimoze multiple în regiunea frontală, periorbitală bilateral, regiunea

toraco-scapulară preponderent pe dreapta, folosindu-se de faptul că au înfrînt

posibilitatea ultimului de a opune careva rezistență, în mod deschis i-au sustras

scurta în care era îmbrăcat, dar pe care în acel moment ținea în mîini, în valoare de

680 lei, din buzunarul de la pantaloni un telefon mobil de model „MTC" cu IMEI

35186203076062125 în valoare de 800 lei, în care era cartela SIM „ORANGE" nr.

068371528, în valoare de 50 lei și bani în sumă de 600 lei, iar în total bunuri

materiale în sumă de 2130 lei, cauzîndu-i părții vătămate prejudiciu în proporții

considerabile, precum și o învelitoare de plastic pentru diverse documente în care

se aflau pașaportul cetățeanului RM și permisul de conducere, ambele pe numele

Cazac Ion, precum și certificatul de înmatriculare pe automobilul de model VAZ

2106”, cu numărul de înmatriculare SRAZ 556, după ce s-au eschivat de la fața

locului.

Tot el, acționînd în mod intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, la 22.02.2012, în jurul orelor 14.00-15.00, aflîndu-se pe teritoriul

școlii medii nr. 15, care este situată pe str. Hajdeu 6, mun. Bălți, apropiindu-se de

Radașchevici Artiom și folosindu-se de faptul că nu este observat de nimeni și că

ultimul se află în stare de ebrietate, a sustras tainic din buzunarul drept al scurtei în

care era îmbrăcat acesta portmoneul la prețul de 80 lei, în care se aflau bani în

sumă de 260 lei și actele pe numele lui Radașchevici Artiom și anume buletin de

2

identitate A 04114425 din 02.02.2005, fișa de însoțire a buletinului de identitate,

permisul provizoriu nr. 008356 din 02.02.2011, cauzîndu-i astfel părții vătămate

Radașchevici Artiom un prejudiciu material în sumă de 340 lei.

Tot el, în noaptea spre 14.08.2013, în perioada de timp între orele 20.30 pînă

la 08.30, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, tainic a pătruns prin

intermediul spargerii de la ușa șoferului a automobilului de model Fiat Ducato cu

n.î. BL CX 285, care era parcat în regiunea imobilului nr. 1 str. Paravoznaia, mun.

Bălți, de unde a sustras un navigator de model „Prestij", care era în husă împreună

cu încărcător, costul căruia este de 2400 lei, un card micro SD capacitatea de 32

GB costul căruia este de 300 de lei, un MP-3 player de model Sony costul căruia

este de 300 de lei, un magnetofon de model „LG" costul căruia este de 450 lei, prin

ce i-a cauzat părții vătămate Bogomolinîi Vasilii, un prejudiciu material în

proporții considerabile în sumă totală de 3450 de lei, după ce de la fața locului s-a

eschivat.

Tot el, acționînd în comun acord cu Chișlari Constantin, a.n. 04.11.1988, în

perioada de timp de la 17.08.2013 spre data de 18.08.2013, în timpul nopții, au

pătruns pe teritoriul gospodăriei amplasate pe adresa mun. Bălți, str. Vieru 143,

care aparține lui Bologan Victor, de unde au sustras pe ascuns 22 de saci cu făină

de grîu, costul unui sac de grîu constituind 300 de lei, cauzîndu-i părții vătămate

Bologan Victor un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de

6600 lei, după ce de la fața locului s-au eschivat.

Astfel, prin acțiunile sale criminale, intenționate, inculpatul Gumeniuc

Vadim a comis infracțiunile prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal -

tîlhăria, adică atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,

însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvîrșită

de două persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile; art. 192 alin. (1)

Cod penal-pungășia, adică acțiunea în scopul sustragerii bunurilor altei persoane

din buzunare; art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal-furtul, adică sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane săvîrșit de două persoane prin pătrundere în alt

loc de depozitare cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Cropacev Alexandr, la 13.12.2011, în jurul orei 23.30-24.00, ieșind din

localul amplasat la stația transportului urban „Spitalul Municipal Bălți", fiind

împreună cunoscuții săi Gumeniuc Vadim și Cazac Ion, împreună cu care s-au aflat

în acest local și au consumat băuturi alcoolice, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

acționînd cu intenție criminală unică împreună cu Gumeniuc Vadim, îndreptată la

sustragerea bunurilor altei persoane, fiind ferm convinși de faptul că Cazac Ion are

asupra sa bani și bunuri materiale, l-au atacat pe el, însoțind acțiunile sale de

violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, manifestate prin

cauzarea multiplelor lovituri cu mîinile și picioarele în diferite regiuni ale corpului,

3

provocîndu-i ca consecință vătămări corporale ușoare cu o dereglare de scurtă

durată a sănătății (de la 6 la 21 zile) sub formă de comoție cerebrală, edem

pronunțat a feții și mandibulei pe stînga, excoriații multiple pe partea posterioară a

toracelui, excoriații în regiunea lombară și ileacă posterioară pe stînga, echimoze

multiple în regiunea frontală, periorbitală bilateral, regiunea toraco-scapulară

preponderent pe dreapta, după ce, folosindu-se de faptul că au înfrînt posibilitatea

ultimului de a opune careva rezistență, în mod deschis i-au sustras scurta în care

era îmbrăcat, dar pe care în acel moment o ținea în mîini, în valoare de 680 lei, din

buzunarul de la pantaloni un telefon mobil de model „MTC" cu IMEI

35186203076062123 în valoare de 800 lei, în care era introdusă cartela SIM

„ORANGE" nr. 068371528 în valoare de 50 lei și bani în sumă de 600 lei, iar în

total bunuri materiale în sumă de 2130 lei, cauzîndu-i părții vătămate prejudiciu în

proporții considerabile, precum și o învelitoare de plastic pentru diverse documente

în care se aflau pașaportul cetățeanului RM și permisul de conducere, ambele pe

numele Cazac Ion, precum și certificatul de înmatriculare pe automobilul de model

VAZ 2106 cu numărul de înmatriculare SRAZ 556, după ce s-au eschivat de la fața

locului.

Astfel, prin acțiunile sale criminale, intenționate, inculpatul Cropacev

Alexandr a cimis infracțiunile prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal-

tîlhăria, adică atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,

însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate

săvîrșită de două persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

solicitat casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să fie aplicată în privința lui Cropacev

Alexandr o pedeapsă non privativă de libertate, pe motiv că fiind audiat în cadrul

cercetării judecătorești a declarat că are pretenții materiale însă nu dorește ca

inculpații să fie pedepsiți aspru și nu a dorit ca acestora să le fie aplicate pedeapse

privative de libertate, iar inculpatul Cropacev Alexandr a fost pedepsit prea aspru,

necătînd că acesta i-a achitat toate cheltuielile care țin de tratament, iar ulterior de

mai multe ori și-a cerut de la el scuze, deaceea corectarea inculpatului este posibilă

fără aplicarea pedepsei penale privative de libertate.

3.1. Sentința instanței de fond a fost contestată și de către apărătorul

Aliona Timoșenco în numele inculpatului Cropacev Alexandr, solicitînd casarea

parțială a acesteia cu pronunțarea în privința lui Cropacev Alexandr a unei sentințe

de achitare, pe motiv că:

- nici o probă pusă la baza sentinței de condamnare, nu indică direct

săvîrșirea de către Cropacev Alexandr a acțiunilor orientate la atacul săvîrșit asupra

unei persoane în scopul sustragerii bunurilor;

4

- în ședința de judecată a fost dovedit faptul că Cropacev Alexandru i-a

aplicat părții vătămate cîteva lovituri din cauza conflictului apărut între ei. Acest

fapt se confirmă prin declarațiile inculpaților, cît și prin declarațiile martorului

Nebunelea. Mai mult ca atît, Gumeniuc Vadim a indicat că toate lucrurile părții

vătămate menționate în plîngere, le-a sustras anume el, iar Cropacev Alexandr nu

are nici o atribuție la aceasta, aceste fapte se confirmă prin procesele-verbale de

ridicare din 20.12.2011, pe care din motive necunoscute instanța de judecată le-a

considerat drept probele vinovăției;

- în sentință se indică că partea vătămată Cazac Ion a declarat că anume

Cropaciov a încercat să-i scoată telefonul mobil din buzunarul pantalonilor, însă,

fiind de nenumărate ori interogat în ședința de judecată, el a declarat că a simțit că

cineva încearcă să bage mînă la el în buzunar și deoarece Cropaciov Alexandr

mergea după el, s-a gîndit și era convins că acesta era anume ultimul, însă fără a

vedea concret cine;

- în ședința de judecată din partea apărării a fost prezentată fișa de solicitare

a asistenței medicale de urgență din 14.12.2011, unde este indicat că partea

vătămată a fost dusă la spital cu diagnosticul „Intoxicația alcoolică acută”, în

același timp el s-a prezentat cu un alt nume și nu ținea minte de cele întîmplate și

reieșind din aceasta, apar dubii serioase și iminente în autenticitatea mărturiilor

sale, din care cauză apărătorul a solicitat să fie apreciate critic și excluse din

probele pe dosar;

- instanța a ieșit din limitele învinuirii înaintate de procuror, deoarece în

cadrul dezbaterilor judiciare procurorii au solicitat recalificarea acțiunilor

Cropacev Alexandr la o infracțiune mai blîndă, astfel, acuzarea refuzînd la

învinuirea adusă anterior, solicitînd ca instanța să-i recunoască culpabili pe

inculpați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) Cod penal.

3.2. Sentința a fost contestată cu apel și de către inculpatul Cropacev

Alexandr, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei noi hotărîri de achitare, deoarece de la începutul urmăririi penale el activ a

colaborat cu organele de urmărire penală, a dat declarații prin care nu a recunoscut

vina în săvîrșirea atacului tîlhăresc, indicînd la aceea că doar a lovit partea

vătămată, însă nu a luat nici un lucru de la el, i-a acordat primul ajutor medical, a

chemat ambulanța, a achitat tratamentul în spital, iar în procesul examinării cauzei

declarațiile sale au fost confirmate de către inculpatul Gumeniuc Vadim, martorul

Nebunelea Ana și partea vătămată Cazac Ion, parțial.

3.3. La fel, împotriva sentinței a depus apel și avocatul Igor Ciuru în

numele lui Gumeniuc Vadim, prin care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea

unei noi hotărîri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță cu aplicarea unei

pedepse mai blînde în privința inculpatului.

5

În motivarea apelului a indicat că:

- faptei săvîrșite de către Gumeniuc Vadim i s-a dat o încadrare juridică

greșită în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 493 D din 21.12.2011, leziunile corporale la Cazac Ion

au fost calificate ca ușoare, însă violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea

victimei (art. 187 alin. (2) lit. e), art. 189 alin. (2) lit. c) CP) e considerată cauzarea

unei vătămări ușoare a integrității corporale sau a sănătății precum și aplicarea

intenționată a loviturilor sau altor acțiuni violente care au cauzat numai dureri

fizice și prin urmare, acțiunile inculpatului urmau a fi calificate conform art. 187

alin. (2) Cod penal;

- pedeapsa pentru această infracțiune urmează a fi mai blîndă, iar instanța de

fond a constatat greșit că, circumstanțe atenuante nu au fost stabilite, or, Gumeniuc

Vadim a recunoscut vina de faptele săvîrșite și calificate conform art. 188 și 192

Cod penal astfel, instanța de fond urma sa constate recunoașterea vinovăției pe

episoadele respective drept circumstanță atenuantă și să țină cont la

individualizarea pedepsei.

3.4. Nefiind de acord cu sentința inculpatul Gumeniuc Vadim a declarat

apel solicitînd casarea acesteia în partea condamnării pe art. 186 alin. (2) Cod

penal pe motiv că nu a comis fapta încriminată și procurorul nu a prezentat nici o

dovadă întru confirmarea acesteia, nefiind depistate nici amprentele digitale, iar în

cadrul judecării cauzei s-a stabilit că automobilul a fost deteriorat cu o rangă de

metal, însă nu a fost prezentat instrumentul respectiv.

2015 au fost respinse apelurile declarate ca nefondate cu menținerea sentinței

instanței de fond.

4.1. Instanța de apel a ajuns la concluzia că, instanța de fond a respectat

normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală, respectîndu-

se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor.

Astfel, soluția instanței de fond se bazează pe declarațiile depuse de părțile

vătămate Cazac Ion, Radașchevici Artiom, Bogomolinîi Vasilii, Bologan Victor, a

martorilor Nebunelea Ana, Ivanițki Anatolie, Vămășescu Sergiu, Chișlari

Constantin, Șmelea Aurica, precum și prin probele scrise ale cauzei penale

cercetate și în cadrul ședinței instanței de apel.

Totodată, în opinia instanței de apel, prima instanță corect a apreciat măsura

de pedeapsă aplicată inculpaților luînd în considerație circumstanțele cauzei și

persoana celor vinovați precum și prevederile art. 61, 75 Cod penal, mai mult ca

6

atît, s-a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvîrșite, care se califică de legiuitor

ca gravă (art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal); mai puțin gravă (art. 186 alin. (2)

lit.b), c), d) Cod penal); ușoară (art. 192 alin. (1) Cod penal), de comportamentul

inculpaților înainte și după comiterea infracțiunii, prejudiciile cauzate nefiind

recuperate, faptul că nici unul dintre făptuitori nu au antecedente penale,

circumstanțele agravante sau atenuante nu au fost stabilite pe cauză, instanța

stabilind corect categoria și mărimea pedepselor.

Colegiul penal a considerat că, apelanții în apelurile declarate nu au adus

careva motive care ar servi ca temei de modificare sau casare a sentinței atacate, în

apel fiind relatate situația conform viziunii apelanților în apărarea inculpaților.

În opinia Colegiului penal, motivul invocat de avocatul Timoșenco Aliona în

numele lui Cropacev Alexandr precum că, instanța a ieșit din limitele învinuirii,

deoarece procurorul în ședința de judecată a solicitat reîncadrarea acțiunilor

inculpaților din prevederile art. 188 alin.(2) în cele ale art. 187 alin.(2) Cod penal,

precum și cel invocat de avocatul Igor Ciuru în numele lui Gumeniuc Vadim că,

instanța greșit a încadrat acțiunile ultimului în prevederile art. 188 alin.(2) Cod

penal, nu a fost reținut, deoarece violență nepericuloasă pentru viața sau sănătatea

persoanei (art. 187 alin. 2 lit. e) Cod penal) se consideră vătămări neînsemnate,

care nu au generat o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile, nici pierderea

capacității de muncă sau aplicarea intenționată de lovituri ori săvîrșirea altor

acțiuni violente care au cauzat o durere fizică, dacă acestea nu au creat pericol

pentru viața și sănătatea victimei, fiind esențial ca violența nepericuloasă pentru

viața sau sănătatea persoanei ori amenințarea aplicării acesteia să aibă destinația de

facilitare a săvîrșirii sustragerii.

Or, în sensul dispozițiilor art. 188 Cod penal, prin „atac" trebuie de înțeles

acțiunile agresive ale făptuitorului care sunt însoțite de violență periculoasă pentru

viața și sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe. Prin violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei se are în

vedere violența care s-a soldat cu vătămare medie sau ușoară a integrității

corporale sau a sănătății ori care deși nu a cauzat aceste urmări, comportă la

momentul aplicării sale, datorită metodei de operare, un pericol real pentru viață și

sănătate.

Astfel, în speță, Colegiul a considerat că, deoarece la momentul pronunțării

ce către instanța de fond, erau în vigoare modificările în HP CSJ din 22.12.2014,

acțiunile inculpaților corect au fost calificate ca tîlhărie și nu jaf, așa cum aceasta

nu a fost o simplă aplicare a violenței împotriva victimei, ci un atac, acțiune

surprinzătoare pentru victimă, însoțită de violența periculoasă pentru viața și

sănătatea persoanei cu scopul sustragerii bunurilor, aplicarea loviturilor durînd un

timp mai îndelungat, fapt confirmat prin probele anexate la materialele cauzei.

7

Referitor la solicitările apelanților de a fi pronunțată în privința inculpaților

Gumeniuc Vadim și Cropacev Alexandr a hotărîrei de achitare, instanța de apel nu

le-a luat în considerație, deoarece potrivit cumulului probelor administrate și

cercetate atît în instanța de fond, cît și în instanța de apel, se confirmă vinovăția

acestora în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 188 alin.(2) lit.b), f) Cod penal,

precum și comiterea de către Gumeniuc Vadim a infracțiunii prevăzută de art. 186

alin.(2) lit. b), c) d) Cod penal, iar nerecunoașterea de către făptuitori a vinovăției

pe capetele respective de învinuire nu echivalează cu achitarea acestora, aceasta

fiind apreciată ca o metodă de a-și ușura situația și de a se eschiva de la

răspunderea penală pentru faptele săvîrșite.

Nu au fost reținute motivele invocate de apărătorul Aliona Timoșenco și

inculpatul Cropacev Alexandr, că instanța de fond unilateral a apreciat probele în

cadrul cercetării judecătorești și nu a luat în considerație dovezile care îl

dezvinovățesc de comiterea infracțiunii incriminate, deoarece prin totalitatea

probelor din dosar s-a confirmat contrariul, astfel, fiind dovedită integral vina

ultimului în comiterea infracțiunii de tîlhărie, chiar și în condițiile cînd partea

vătămată nu are pretenții materiale față de acesta.

La fel, au fost respinse și motivele invocate de avocatul Aliona Timoșenco,

precum că Cropacev Alexandr doar a lovit partea vătămată și că Gumeniuc Vadim

a recunoscut că de unul singur a sustras bunurile de la partea vătămată, deoarece,

Cropacev Alexandr lovind partea vătămată nu a opus careva impedimente lui

Gumeniuc Vadim, deci tacit a acceptat și susținut acțiunile făptuitorului nemijlocit,

iar prin acțiunile/inacțiunile sale creînd părții vătămate impresia că făptuitorul nu

acționează de unul singur, astfel acțiunile lui întrunesc componența infracțiunii de

tîlhărie, iar declarațiile inculpatului Gumeniuc Vadim, Colegiul le-a apreciat ca o

metodă a acestuia de a-l scuti pe Cropacev Alexandr de pedeapsa penală.

Cu referire la motivul invocat de avocatul Igor Ciuru precum că, instanța de

fond n-a ținut cont de circumstanța atenuantă cum ar fi recunoașterea vinei de către

Gumeniuc Vadim, Colegiul a precizat că acesta este declarativ, deoarece, prin

încheierea Judecătoriei Bălți din 18.01.2013 (V.I, f.d.208), a fost respins acordul

de recunoaștere a vinovăției încheiat de Gumeniuc Vadim, pe motiv că ultimul n-a

recunoscut vina în sustragerea sumei de 600 lei de la partea vătămată Cazac Ion,

totodată pedeapsa stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art. 188 alin.(2) Cod

penal fiind la limita minimă prevăzută de lege.

numele inculpatului Cropacev Alexandr, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct.

8) și 12) Cod de procedură penală solicitînd casarea parțială a acesteia și

dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului indică că:

8

- decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece la aplicarea pedepsei

nu s-a ținut cont de prevederile art. 3,4,6,7,61,75,76 Cod penal, iar atragerea lui

Cropacev Alexandr la răspundere penală conform calificării indicate în decizie

este ilegală, deoarece în faptele acestuia lipsește latura obiectivă și subiectivă a

tîlhăriei;

- instanțele de judecată nu au delimitat acțiunile fiecărui inculpat, nu au

analizat probele și nu au stabilit exact vinovăția lui Cropacev Alexandr, iar prima

instanță a ieșit din limitele învinuirii înaintate de procuror, deoarece în cadrul

dezbaterilor judiciare s-a solicitat recalificarea acțiunilor inculpaților în baza art.

187 alin. (2) Cod penal;

- recalificarea acțiunilor lui Cropacev Alexandr și aplicarea unei pedepse

non-privative de liberate ar fi coroportate cu personalitatea inculpatului, care este

la prima abatere, caracterizat pozitiv la locul de trai și de muncă, iar pedeapsa cu

închisoarea nu este cea mai eficientă.

5.1. La fel, a declarat recurs ordinar și inculpatul Cropacev Alexandr prin

care a solicitat casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță

de apel, deoarece acțiunile sale urmau a fi recalificate de la art. 188 alin. (2) lit. b),

f) Cod penal în baza art. 187 alin. (2) Cod penal pe motiv că dînsul nu a urmărit

scopul sustragerii bunurilor și că a achitat prejudiciul material părții vătămate

Cazac Ion pentru tratament.

5.2. Recurs ordinar a depus și avocatul Mihaela Rotari în numele lui

Gumeniuc Vadim, care invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de

procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei

noi hotărîri potrivit căreia inculpatului să-i fie aplicată pedeapsă mai blîndă, pe

motiv că:

- instanța de apel nu a reținut că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii și probele nu dovedesc vinovăția în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, iar în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod

penal au fost încadrate greșit acțiunile ultimului și prin urmare, fiind și greșit

condamnat;

- instanța de fond a constatat greșit că circumstanțe atenuante nu au fost

stabilite, or, indicînd că Gumeniuc Vadim a recunoscut vina pe faptele calificate

conform art. 188 și 192 Cod penal urma să constate recunoașterea vinovăției pe

episoadele respective drept circumstanță atenuantă și să țină cont de ea la

individualizarea pedepsei;

- instanța nu a dat apreciere faptului că procurorul a solicitat reîncadrarea

acțiunilor inculpaților conform prevederilor art. 188 alin. (2) Cod penal în cele ale

art. 187 alin. (2) Cod penal și nu și-a motivat soluția privind aplicarea unei

pedepse mai aspre.

9

depune referință asupra recursurilor declarate, prin care solicită respingerea

acestora, deoarece temeiurile de casare invocate de recurenți nu și-au găsit

confirmare, or din textul deciziei rezultă că instanțele de judecată au analizat

obiectiv probele administrate, iar la stabilirea pedepsei s-a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 61,75 Cod penal, aplicînd inculpaților o pedeapsă echitabilă.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestora, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de

drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va

ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă.

În speță, Colegiul penal constată că, potrivit recursurilor ordinare declarate

autorii invocă practic aceleași motive făcînd referire la prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală și prin urmare, instanța se va expune

concomitent asupra acestora.

Colegiul indică că, art. 427 are aliniate și subpuncte, care concret stabilesc

temeiurile pentru declararea recursului. Avocatul Mihaela Rotari în recursul

declarat în partea dispozitivă a indicat pct. 6 al articolului menționat, normă de

drept ce prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului dacă

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Astfel, acest punct conține 5 temeiuri care pot fi invocate în recurs, însă

recurentul nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs

înaintată și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către

instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin urmare

10

prevederile art.427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, a fost invocat de

avocatul recurent declarativ, nespecificînd care eroare prevăzută la pct.6) al

articolului menționat a fost comisă de către instanța de apel.

Referitor la eroarea invocată de către recurenți în recursuri prevăzută la pct.

12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept,

comisă de aceasta, atunci cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită, Colegiul penal menționează că, temeiul invocat nu și-a găsit confirmare la

examinarea cauzei în instanța de recurs din următoarele considerente.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

În speță, Cropacev Alexandr și Gumeniuc Vadim au fost puși sub învinuire

de către organul de urmărire penală și condamnați de către instanțele ierarhic

inferioare în baza art.188 alin.(2) lit.b), f) Cod penal „tîlhăria, adică atacul săvîrșit

asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, de două persoane, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Colegiul penal menționează că, pentru existența infracțiunii de tîlhărie este

important ca apariția scopului de sustragere la făptuitor să preceadă acțiunea de

atac însoțită de aplicarea violenței sau amenințării cu violența.

Prin sintagma amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața

sau sănătatea persoanei agresate se înțelege efectuarea de către făptuitor a unui atac

de natură să inspire victimei temerea de va fi supusă violenței periculoase pentru

viața sau sănătatea ei, act care o pune în situația de a nu mai avea resursele psihice

necesare pentru a rezista constrîngerii.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că este elocventă motivarea

instanței de apel, care indică asupra faptului că „..prin totalitatea probelor din

dosar s-a confirmat ca fiind dovedită integral vina lui Cropacev Alexandr și

Gumeniuc Vadim în comiterea infracțiunii de tîlhărie, chiar și în condițiile că

partea vătămată nu are pretenții materiale față de dînșii”.

Tot aici, Colegiul precizează că, instanța de apel întemeiat și-a argumentat

poziția și asupra motivului invocat în cererile de apel, iar ulterior în recursuri pe

care instanța îl respinge ca neîntemeiat, precum că acțiunile inculpaților urmau a fi

încadrate de la art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal la art. 187 alin. (2) Cod penal,

specificînd că „violență nepericuloasă pentru viața sau sănătatea persoanei (art.

187 alin. 2 lit. e) Cod penal) se consideră vătămări neînsemnate, care nu au

generat o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile, nici pierderea capacității de

11

muncă sau aplicarea intenționată de lovituri ori săvîrșirea altor acțiuni violente

care au cauzat o durere fizică, dacă acestea nu au creat pericol pentru viața și

sănătatea victimei, fiind esențial ca violența nepericuloasă pentru viața sau

sănătatea persoanei ori amenințarea aplicării acesteia să aibă destinația de

facilitare a săvîrșirii sustragerii, or, în sensul dispozițiilor art. 188 Cod penal, prin

„atac" trebuie de înțeles acțiunile agresive ale făptuitorului care sunt însoțite de

violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate ori de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Prin violență periculoasă

pentru viața și sănătatea persoanei se are în vedere violența care s-a soldat cu

vătămare medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori care deși nu

a cauzat aceste urmări, comportă la momentul aplicării sale, datorită metodei de

operare, un pericol real pentru viață și sănătate”.

Prin urmare, instanța de recurs susține poziția instanțelor ierarhic inferioare

și menționează că, acțiunile inculpaților corect au fost calificate ca tîlhărie și nu jaf,

deoarece fapta acestora nu a fost o simplă aplicare a violenței, ci un atac însoțit de

violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei cu scopul sustragerii

bunurilor, aplicarea loviturilor durînd un timp mai îndelungat, fapt confirmat prin

concluzia raportului de expertiză medico-legală nr. 493D (f.d. 28-29, Vol. I).

Colegiul penal reține și faptul că, criticile formulate de recurenți în

recursurile declarate, au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în

privința inculpaților, în instanța de fond și instanța de apel.

Astfel, instanța de recurs concluzionează că instanța de fond și cea de apel,

corect au apreciat probele în sensul art.101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungînd la concluzia

corectă privind condamnarea lui Cropacev Alexandr și Gumeniuc Vadim, deoarece

în acțiunile lor sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2)

lit.b), f) Cod penal, iar la motivarea soluției de către instanța de apel au fost

respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală.

Mai mult ca atît, instanța de apel corect a menținut soluția primei instanței și

în partea stabilirii pedepsei inculpaților, cărora le-au fost aplicată o pedeapsă

echitabilă pentru infracțiunea săvîrșită luîndu-se în considerație și prevederile art.

7, 61, 75 Cod penal.

În ce privește argumentul avocatului Mihaela Rotari precum că, fapta lui

Gumeniuc Vadim nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute la art. 186 alin.

(2) lit. b), c), d) Cod penal, care reprezintă eroare de drept prevăzută la pct.8) alin.

(1) al art. 427 Cod de procedură penală, instanța de recurs relatează că, acest temei

este prezent atunci, cînd instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o

eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărîrea judecătorească s-a făcut

12

referire la săvîrșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de

fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Prin

urmare, temeiul la care se face trimitere în recurs, nu este aplicabil în speța

examinată din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina

necesitatea casării deciziei instanței de apel.

Așadar, temeiul invocat include cazurile cînd nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul căror s-au constatat elementele constitutive, ori cînd nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

La caz însă, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată

detaliat și mult aspectual în textul sentinței și deciziei instanței de apel, iar careva

temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece

ele au fost obținute cu respectarea normelor de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită

de către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator

administrat și expus în pct.4.1. al prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor

este corectă și corespunde situației de fapt reținute, corect instanța ajungînd la

concluzia privind menținerea condamnării de către prima instanță a inculpatului

pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal.

De asemenea, Colegiul penal reține că argumentul precum că, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii este neîntemeiat și constituie o interpretare

subiectivă a recurentului, or instanțele ierarhic inferioare corect au constatat că în

acțiunile lui Gumeniuc Vadim sunt prezente toate elementele constitutive a

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, argumente pe

care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt

ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărîrii sale în

cauza Albert vs. Romînia din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd

un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărîrea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel privind menținerea sentinței de

condamnare a lui Gumeniuc Vadim în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f), 192 alin.

(1), 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, iar Cropacev Alexandr în baza art. 188

alin. (2) lit. b), f) Cod penal, este legală și întemeiată și recursurile ordinare

declarate sun inadmisibile fiind vădit neîntemeiate.

13

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Cropacev

Alexandr, de avocatul său, Șleahtițki Vitalie și de avocatul Rotari Mihaela în

numele inculpatului Gumeniuc Vadim, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 09 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui

Gumeniuc Vadim și Cropacev Alexandr, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 17 august 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

14