1ra-271/2017 — art.152 alin.2 CP

1ra-271/2017 — art.152 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-271/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

01 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Petru Ursache

judecători: Nadejda Toma și Vladimir Timofti

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Cojocaru Tudor,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 12 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui

Griza Mihail xxx, născut la

xx.xx.xxxx, originar din r-nul xxx, s.

xxx, domiciliat în or. xxx, str. xxx, x.

și

Bîrlad Andrei xxx, născut la

xx.xx.xxx, originar și domiciliat în r-

nul xxx, s. xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 25.07.2014 – 02.06.2016;

Instanța de apel: 25.06.2016 – 12.10.2016;

Instanța de recurs: 16.12.2016 – 01.03.2017.

A C O N S T A T A T :

Griza Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin.(2)

lit. e) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe un termen de probațiune

de 5 ani, cu obligarea acestuia să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului competent.

Bîrlad Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152

alin.(2) lit. e) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

1

penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal, s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe un termen

de probațiune de 4 ani, cu obligarea acestuia să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului competent.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Schimbov Valentin, în partea

ce ține de încasarea prejudiciului material, a fost admisă în principiu, urmând

ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea

procedurii civile.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Schimbov Valentin în partea

ce ține de încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, a fost admisă

și s-a dispus încasarea:

- de la Griza Mihail în beneficiul lui Schimbov Valentin suma de 30000 lei

cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune;

- de la Bîrlad Andrei în beneficiul lui Schimbov Valentin suma de 20000

lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.

În privința inculpaților s-a aplicat măsura preventivă - obligarea de a nu

părăsi țara, până la intrarea sentinței în vigoare.

17.09.2013, Griza Mihail și Bîrlad Andrei, aflându-se lângă casa nr.34/2 de pe

str. Mazililor, mun. Chișinău, în baza unor relații ostile, intenționat i-au aplicat

lui Schimbov Valentin lovituri cu mâinile și picioarele peste tot corpul,

cauzându-i astfel, conform raportului de expertiză medico-legală nr.160 din

10.06.2014 vătămări corporale medii.

3.1. Procurorul, a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Griza Mihail și Bîrlad Andrei să fie recunoscuți vinovați și

condamnați în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, cu stabilirea pentru

fiecare a câte o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cererii de apel, apelantul a invocat că, hotărârea instanței de

fond este neîntemeiată, deoarece în cadrul ședinței de judecată nu a fost

stabilită nicio circumstanță atenuantă, care poate fi luată în considerație la

stabilirea pedepsei. Inculpaților le-a fost incriminată comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, care se atribuie la categoria

infracțiunilor grave, care prevede pedeapsă cu închisoare de la 5 ani până la 7

ani. Infracțiunea a fost comisă prin participație simplă. Prin acțiunile ilegale,

inculpații i-au cauzat părții vătămate leziuni corporale medii. Astfel, apelantul

consideră că, pedeapsa aplicată inculpaților este prea blândă.

3.2. Inculpații Griza Mihail și Bîrlad Andrei, fără a invoca motive de fapt

sau de drept care ar constitui temei de casare a sentinței au solicitat casarea

acesteia.

2

3.2.1. Inculpatul Griza Mihail prin cererea motivată de apel, a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat.

În argumentarea cererii de apel, apelantul a invocat că, probatoriul

administrat nu confirmă vinovăția inculpatului Griza Mihail în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 152, alin.(2), lit. e) Cod penal.

Apelantul consideră că, depozițiile părții vătămate și ale martorilor

urmau a fi apreciate critic de către instanță și nu puteau sta la baza

condamnării inculpatului Griza Mihail. Partea vătămată fiind persoană direct

interesată în cazul dat pentru a ieși nevinovat și a scăpa de o eventuală

sancționare. Martorii Golub Alexandru și Spatari Andrei sunt angajați ai părții

vătămate Schimbov Valentin, astfel ar fi putut fi influențați de către acesta

pentru darea declarațiilor care ar fi convenabile părții vătămate. Acestor

relații dintre partea vătămată și martorii Golub Alexandru și Spatari Andrei nu

li s-a dat o apreciere.

A mai invocat că, analizând rapoartele de constatare medico-legale și

rapoartele de expertiză medico - legale, rezultă că, între acestea sunt

neconcordanțe. Raportul de constatare medico-legală nr.2322/D din

24.09.2013 și raportul de expertiză medico-legală nr.2811/D din 21.11.2013

menționează despre fractura osului metacarpian III-IV pe dreapta, adică la

mână, în timp ce raportul de expertiză medico-legală nr.160 din 10.06.2014

menționează despre fractura oaselor metatarsiene III-IV pe dreapta, adică la

picior. Instanța de judecată a pus la baza condamnării raportul de expertiză

medico-legală nr.160 din 10.06.2014 menționând că, acesta înlătură toate

dubiile și divergențele, deși în învinuire și rechizitoriu este pus la bază

raportul de constatare medico-legală nr.2322/D din 24.09.2013, abia peste 2

ani acuzatorul modificând învinuirea și menționând despre raportul de

expertiză medico-legală nr.160 din 10.06.2014. Instanța de judecată urma să

se expună și asupra celorlalte rapoarte medico-legale însă nu a făcut acest

lucru. În cadrul cercetării judecătorești, apărătorul inculpatului a solicitat de

mai multe ori efectuarea unei expertize a clișeelor radiologice care au stat la

baza efectuării raporturilor de expertiză medico-legale, însă instanța de fond a

respins neîntemeiat această solicitare.

3.2.2. Avocatul Margareta Rusu în numele inculpatului Bîrlad Andrei, a

depus cererea motivată de apel, solicitând admiterea apelului, casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Bîrlad Andrei să fie achitat de învinuirea de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152, alin.(2) lit. e) Cod penal.

În motivarea apelului, a invocat că instanța de fond a conchis eronat

referitor la vinovăția lui Bîrlad Andrei, sentința fiind bazată doar pe

declarațiile părții vătămate, care nu au fost confirmate de martorii audiați.

Martorul Golub a declarat că nu a văzut cine i-a aplicat lovituri părții

vătămate, iar probele la care face referire instanța de fond nu se referă la

Bîrlad Andrei și nu confirmă vinovăția acestuia.

3

octombrie 2016, apelul declarat de către procuror, a fost respins ca nefondat.

Apelurile declarate de către inculpații Griza Mihail și Bîrlad Andrei, au

fost admise, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță conform căreia procesul penal în

privința lui Griza Mihail și Bîrlad Andrei învinuiți în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin.(2) lit. e) Cod penal, a fost încetat, din motivul că,

există o cauză care înlătură răspunderea penală.

ședinței de judecată în instanța de fond, inculpații Griza Mihail și Bîrlad

Andrei nu și-au recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii imputate, însă

în ședința instanței de apel, inculpații au declarat că, își recunosc vina și se

căiesc de cele întâmplate.

De asemenea, în ședința instanței de apel, până la începerea cercetării

judecătorești, inculpații Griza Mihail și Bîrlad Andrei, asistați de avocații

acestora Ludmila Niculcea și respectiv Margareta Rusu, au depus cereri scrise,

prin care au solicitat liberarea inculpaților de pedeapsă penală în legătură cu

intervenirea actului de amnistie, indicând că, aceștia și-au recunoscut integral

vina în comiterea infracțiunii incriminate, se căiesc sincer de cele comise și au

reparat integral prejudiciul material și moral cauzat, fapt confirmat prin

originalul recipisei semnate de către partea vătămată Schimbov Valentin și

anexată la materialele dosarului.

Instanța de apel a constatat, că careva impedimente de aplicare în

privința inculpaților Griza Mihail și Bîrlad Andrei a prevederilor Legii nr.210

din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, nu sunt, deoarece aceștia au

recunoscut integral vina în comiterea infracțiunii incriminate, au manifestat

căință activă în cadrul procesului penal, infracțiunea incriminată inculpaților a

fost comisă până la adoptarea Legii nr.210 din 29.07.2016, pentru care Legea

penală prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai

aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, inculpații

solicitând în scris încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea

actului de amnistie.

apel, la 05.12.2016, în termen, solicitând casarea acesteia, , cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată din motiv că

apelul inculpaților a fost greșit admis.

În motivarea recursului, procurorul invocând temei de drept pct.10)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel greșit a concluzionat că inculpații s-au căit sincer,

deoarece pe parcursul urmăririi penale și în instanța de fond, aceștia nu au

recunoscut vinovăția. Chiar și prin cererile de apel aceștia au solicitat să fie

achitați.

4

Consideră că soluția adoptată de instanța de apel nu va contribui la

realizarea scopului pedepsei penale, restabilirea echității, corectarea și

corijarea condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

referință privind opinia sa asupra recursului declarat, pledând pentru

declararea inadmisibilității acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

decizia contestată este legală și întemeiată.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Colegiul penal consideră că criticile aduse de recurent în baza art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală și anume: s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, nu sunt incidente speței, reieșind

din următoarele.

Din recursurile depuse Colegiul penal atestă, că recurentul, în principiu,

critică hotărârea instanței de apel pentru faptul că a fost adoptată o soluție de

încetare a procesului penal în baza art. 2 al Legii privind amnistia în legătură

cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.

210 din 29 iulie 2016, deși inculpații, în opinia recurentului, nu au manifestat

căința activă.

Verificând decizia atacată în raport cu argumentele invocate, Colegiul

penal constată, că în prezenta speță instanța de apel corect a dispus încetarea

procesului penal în privința inculpatului, din motivul aplicării Legii nr. 210 din

29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova.

În acest sens Colegiul penal reține, că instanța de apel în hotărârea

adoptată a indicat, că inculpații Griza M. cât și Bîrlad A. au recunoscut pe

deplin învinuirea și s-au căit de cele comise în acest sens fiind depuse de către

inculpați cereri privind aplicarea amnistiei (f. d. 176 și 179, vol. III). Instanța

de apel a reținut și faptul, că partea vătămată Schimbov V., prin recipisa

prezentată a confirmat faptul, că inculpații i-au restituit integral prejudiciul

5

material și moral solicitat și el nu are careva pretenții față de aceștia. Astfel,

instanța de apel a statuat, că inculpații Griza M. cât și Bîrlad A. au manifestat

căința activă în cadrul procesului penal, recunoscându-și vinovăția integral,

iar prejudiciul material și moral cauzat părții vătămate prin infracțiune a fost

recuperat integral, ultimul neavând careva pretenții față de inculpați.

Totodată, Colegiul penal menționează, că instanța de apel corect a statuat

asupra faptului că în privința inculpaților nu au fost stabilite careva restricții

privind aplicarea Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 210 din 29 iulie 2016.

De asemenea Colegiul penal reiterează, că în conformitate cu art. 1 alin.

(1) al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 210 din 29 iulie 2016,

prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și

inculpate care manifestă căință activă în cadrul procesului penal și celor

condamnate care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei,

perioadei de probațiune sau termenului de probă și sunt evaluate psihologic

ca prezentând risc mediu sau redus, dacă aceste persoane cad sub incidența

prevederilor art. 2-9, 11 și 12.

Prin urmare, Colegiul apreciază ca fiind juste concluziile instanței de apel

privind aplicarea în privința inculpaților Griza M. cât și Bîrlad A. a

prevederilor art. 2 alin. (1) al Legii nr. 210 privind amnistia, care stipulează

că, procesul penal încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare

referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea prezentei legi pentru care

Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal aprobat prin

Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961 prevede în calitate de pedeapsă

principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe

un termen de 7 ani. Relevant pentru cauza dată este faptul că, sancțiunea

infracțiunii imputate inculpaților și prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod

penal, prevede ca pedeapsă, închisoare de la 5 la 7 ani, precum și acel fapt că

vinovăția inculpaților este confirmată pe deplin de probele administrate la

dosar, care nici nu au fost contestate de către participanții la proces, totodată,

în privința inculpaților nefiind stabilite careva impedimente privind aplicarea

legii cu privire la amnistie.

Astfel, în opinia Colegiului penal, sunt întemeiate concluziile instanței de

apel privind încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea amnistiei,

care potrivit art. 107 alin. (1) Cod penal, are ca efect înlăturarea răspunderii

penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei și care

conform art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală este o circumstanță care

exclude urmărirea penală și generează încetarea cazului.

Referitor la alegațiile recursului invocate prin prisma erorii de drept

prevăzută de pct.10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal

menționează, că acest temei poate fi invocat în cazul în care pedeapsa aplicată

inculpatului a fost individualizată contrar prevederilor legale. Însă, în speță,

instanța de apel a adoptat o hotărâre de încetare a procesului penal în

6

legătură cu faptul aplicării amnistiei față de inculpați, procesul penal fiind

încetat, astfel fiind înlăturată răspunderea penală a inculpaților.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile

invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de

drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este

legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind

vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Cojocaru Tudor, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2016, în cauza

penală în privința lui Griza Mihail xxx și Bîrlad Andrei xxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 martie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nadejda Toma

Vladimir Timofti

7